BusinessMagazin

Tag: rezultat

  • Detaliul legal care DINAMITEAZĂ REFERENDUMUL lui Iohannis. „Este o măgărie”

    Preşedintele Klaus Iohannis convoacă un referendum pe teme de interes naţional, ale cărui rezultate, dacă vor fi validate, nu sunt menţionate explicit de lege ca fiind obligatorii. Cu toate acestea, specialiştii consultaţi de Gândul explică faptul că, după cum a decis Curtea Constituţională în 2012, ele sunt obligatorii în sensul că Parlamentul sau Guvernul nu poate legifera contrar rezultatului referendumului. Cu toate acestea, nu există o sancţiune legală directă dacă voinţa populară nu este respectată, cum de altfel nu există sancţiuni nici pentru neaplicarea deciziilor Curţii Constituţionale. „Nu înţeleg nimic, nici Dragnea, nici Iohannis. E foarte complicat”, arată profesorul de drept constituţional Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului.

    În plus, există un detaliu legal care practic dimamitează consultarea populară convocată de preşedinte. 

    Află aici care este detaliul legal care DINAMITEAZĂ REFERENDUMUL lui Iohannis. „Este o MĂGĂRIE”

     

  • Opinie Mihai Bandraburu: Să învăţăm să luăm decizii!

    MIHAI BANDRABURU, fondator, Centrul Tău de Consultanţă

    Dacă ne gândim puţin, în fiecare zi suntem puşi în situaţia de a lua decizii: dacă mergem sau nu undeva, cum ne îmbrăcăm, dacă ne întâlnim sau nu cu cineva, ce răspunsuri trebuie să dăm în anumite situaţii, cum rezolvăm sarcinile de lucru, dacă angajăm sau nu pe cineva, dacă acceptăm o nouă poziţie în companie, când concediem pe cineva… Dar există şi multe alte situaţii de viaţă în care trebuie să facem alegeri: ce facultate urmăm, cu cine ne căsătorim, ce nume punem copilului, ce culoare şi marcă să fie maşina cea nouă, ce vrem să mâncăm într-o anumită zi, unde să ne petrecem concediul, în ce să investim economiile personale, dacă mă las de fumat, la ce spital sau doctor fac operaţia chirurgicală etc.

    Unele decizii sunt simple şi imediate, altele mai complicate.

    Oricum ar fi, în fiecare zi apar situaţii care necesită luarea de decizii! „A lua o decizie” nu este o sperietoare, aşa cum pare la prima vedere, ci este un proces, potrivit conceptelor managementului modern (engl. „decision making process“), care se suprapune peste imaginea managerului sau a liderului. „Dacă eşti manager, atunci iei decizii !”…

    Ce ne împiedică să luăm decizii?!

    Păi, nehotărârea! Alegem o variantă de rezolvare, ne răzgândim, ni se pare că cealaltă variantă ar fi mai bună, după care iarăşi ne răzgândim şi fie ne reîntoarcem la prima variantă, fie mergem la o a treia soluţie… Şi tot aşa… Tergiversăm, amânăm mereu luarea deciziei, găsind de fiecare un pretext. Şi în final, dacă totuşi ajungem să luăm decizia mult aşteptată, nu suntem mulţumiţi de rezultat şi ni se pare că cealaltă soluţie ar fi fost poate mai bună.

    Nehotărârea ascunde mai multe lucruri:

    • Lipsă de încredere în sine, în propriile forţe, în propriile gânduri şi în capacitatea de a lua decizii;

    • Instabilitate emoţională;

    • Criticism exagerat („Nimeni şi nimic nu este suficient de bun pentru mine”);

    • Teamă de a nu greşi (izvorâtă dintr-un perfecţionism peste măsură – „Totul trebuie să fie perfect, fără greşeală”);

    • Comoditate („De ce să iau decizia astăzi, o pot lua la fel de bine şi mâine”);

    • Personalitate influenţabilă („Care, cum vine, îmi schimbă decizia luată”);

    • Şiretenie şi oportunism („Amân luarea deciziei până când situaţia îmi este favorabilă sau găsesc ceva mai bun”);

    • Experienţe negative din trecut, legate de decizii luate şi finalizate prost.

    De asemenea, nehotărârea în luarea unei decizii mai poate fi cauzată şi de lipsa informaţiilor în baza cărora luăm decizia. Există şi posibilitatea ca informaţiile să existe, dar să fie confuze şi incomplete.

    Cum luptăm împotriva acestei nehotărâri?

    Printr-o bună organizare, pe care să se bazeze decizia noastră! Culegem toate informaţiile necesare, ne asigurăm că sunt adevărate, construim scenarii de dezvoltare / alternative şi în final alegem soluţia care ne convine cel mai mult. Dacă partea de pregătire nu este făcută corespunzător, ne va veni foarte greu să luăm o decizie! Pe de altă parte, a lua decizii fără o analiză anterioară a informaţiilor este comparabil cu a te arunca în gol cu o paraşută neverificată: poate se deschide, poate nu.

    Pripeala în luarea unei decizii este la fel de nocivă ca tergiversarea sau amânarea nejustificată a deciziei.

    Când te arunci cu capul înainte, preţul plătit poate fi foarte mare. Nu se iau decizii la nervi sau la ambiţie, deciziile se iau „la rece“! De multe ori ne bazăm foarte mult pe instinctul interior în ce priveşte o situaţie sau persoană, care ne poate înşela, dar a greşi este omeneşte şi nu înseamnă că abandonăm pe viitor orice demers de luare a unei decizii.

    În procesul de luare a unei decizii, după analiza informaţiilor obţinute, vine şi momentul deciziei efective. Acela este de fapt punctul culminant al acestui proces şi momentul când cei mai mulţi dau înapoi.

    Trebuie spus: nimeni nu poate lua decizii în locul nostru!

    Şi asta deoarece orice decizie luată presupune şi asumarea responsabilităţii rezultatelor sau a consecinţelor!

    Este frumoasă ideea de a lua decizii peste oameni, peste destine, peste sume mari de bani, dar trebuie să ne asumăm şi ce vine în urma deciziei noastre. Unii se tem că trebuie să răspundă pentru deciziile luate, şi atunci preferă să amâne cât mai mult luarea ei. „Poate situaţia se rezolvă de la sine şi nu mai trebuie să iau eu hotărârea.“ Însă nu poţi să fii conducător, manager sau lider fără să iei decizii care influenţează pe cei din jur, dezvoltarea şi siguranţa companiei sau renumele instituţiei. Unele decizii eronate pot conduce chiar la falimentul afacerii, la pierderea libertăţii (erori financiare) sau a vieţii (de exemplu: hotărârea de a face o depăşire foarte periculoasă într-o curbă fără vizibilitate). Un manager sau un lider căruia îi vine greu să ia decizii este o persoană care blochează mersul companiei sau al instituţiei pe care o conduce.

    În viaţă, deciziile rareori sunt uşoare şi bazate pe informaţii clare, precise.

    De obicei situaţiile nu sunt în tuşe de alb şi negru, ci de multe ori sunt de culoare gri, cu elemente pozitive şi negative amestecate în egală măsură. Sunt momente în viaţa personală şi profesională în care, cu toate analiza anterioară făcută, rezultatele deciziei luate sunt proaste. O decizie bună nu exclude totuşi un rezultat slab sau negativ. Pot exista multe alte cauze exterioare care influenţează rezultatele deciziei luate cu bună credinţă.

    Patru lucruri trebuie să reţinem privitor la luarea deciziilor: curaj, înţelepciune, hotărâre şi asumare. Bune sau rele, deciziile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi şi dau măsura omului şi a managementului adevărat!

  • Bentley a înregistrat o creştere de 56% a vânzărilor în Europa

    Bentley Motors a livrat 11.023 maşini în 2016, o cifră record în cel de-al patrulea an consecutiv în care a depăşit 10.000 de maşini livrate. Acest rezultat reprezintă o creştere de 9% faţă de 2015 (10.100 autoturisme).

    Cele două Americi au rămas regiunea numărul 1 pentru Bentley, în timp ce atât Europa, cât şi Marea Britanie, au înregistrat creşteri. Cererea ridicată pentru Bentley Bentayga, venită de pe toate pieţele globale în 2016, a jucat un rol cheie în înregistrarea acestui succes.

    „Am lansat pe piaţă primul SUV de lux din lume, Bentayga, am inaugurat prima clădire ca parte a expansiunii noastre din domeniul cercetării şi dezvoltării şi ne-am prezentat ambiţiile de potenţiale investiţii în fabrica noastră din Crewe, Marea Britanie. Privind în perspectivă, obiectivul nostru este de a continua să investim în automobile de lux care stabilesc noi standarde în segmentul din care fac parte, în tehnologii inovatoare şi de a juca un rol principal în definirea viitorului mobilităţii de lux”, a declarat Wolfgang Dürheimer, preşedinte şi CEO Bentley.

    În 2016, regiunea cu cele mai mari vânzări a fost cea a continentelor americane, unde s-au livrat 2.792 de unităţi Bentley, comparativ cu 2.864 în 2015, reprezentând 25% din livrările globale. Lansarea Bentayga, în cea de-a doua jumătate a anului 2016, a generat rezultate record, raportat la o perioadă de doar 6 luni.

    În Europa, vânzările au crescut cu 56% faţă de anul anterior, înregistrând 2.676 de unităţi livrate în 2016, comparativ cu 1.695 în 2015. Piaţa de origine a Bentley, Marea Britanie, a înregistrat şi anul trecut vânzări puternice, clasându-se pe locul al treilea în topul regiunilor cu cele mai mari vânzări, cu 1.692 de livrări – o creştere de 16% faţă de 2015, când au fost livrate 1.457 de unităţi.

    În Orientul Mijlociu, Bentley a livrat 1.239 de automobile în 2016, faţă de 1.274 în anul precedent.

    În China, Bentley a livrat 1.595 de unităţi, în uşoară scădere faţă de 2015, an care se încheiase cu 1.615 de unităţi livrate.

    Anul trecut, în regiunea Asia-Pacific s-au livrat 423 de unităţi, comparativ cu 455 în 2015, în timp ce în Japonia şi Coreea de Sud s-au livrat 606 automobile Bentley, în scădere faţă de 740 de unităţi în anul anterior.

  • Google, democraţia şi adevărul despre căutarea informaţiilor pe internet

    Google poate fi un instrument formidabil în mâna celor care-i înţeleg algoritmii de funcţionare. Cu ajutorul Google, extremişti de dreapta pricepuţi la tehnologie au construit o realitate în care Hitler este băiat bun, evreii sunt răul pe pământ şi Donald Trump devine preşedinte.

    Carole Cadwalladr, scriitoare şi colaboratoare pentru diverse publicaţii mari britanice, a făcut o incursiune în subteranele acestei realităţi alternative care influenţează tot mai mult percepţia oamenilor despre lumea în care trăim. Ce a descoperit ea este valabil nu doar pentru Marea Britanie sau SUA, ci şi pentru România. Carole Cadwalladr şi-a publicat descoperirile în The Observer: Iată ce nu ai vrea să faci duminică noaptea. N-ai vrea să scrii aceste litere în bara de căutare a Google. Dar eu am făcut-o. Şi doar atât am făcut. Am scris: „s-u-n-t”. Apoi „e-v-r-e-i-i”. Din 2008, Google încearcă să prezică ce întrebare vrei să pui şi să-ţi ofere o alegere. Acest lucru l-a făcut Google şi pentru mine. Mi-a oferit o sumă de întrebări posibile, intuite pe baza primelor cuvinte scrise de mine:  „sunt evreii o rasă?”, „sunt evreii albi?”, „sunt evreii creştini?” şi în final „sunt evreii răi?” (şi la căutările în română este oferită această ultimă variantă).

    Sunt evreii răi? Nici nu m-aş fi gândit să pun această întrebare, dar ea mi-a fost sugerată. Am dat enter şi a apărut pagina cu rezultatele căutării. Şi iată răspunsul oferit de Google: evreii sunt răi. Nouă din zece rezultate mi-au confirmat acest lucru. Rezultatul plasat cel mai sus, venit de la un site denumit Listovative, are titlul „Primele 10 motive majore pentru care oamenii îi urăsc pe evrei”. Am accesat site-ul şi am aflat că „evreii de azi domină în marketing, în miliţii, în medicină, tehnologie, media, industria cinematografică şi continuă să atragă invidia lumii cu poveşti de succes inexplicabile având în vedere trecutul lipsit de glorie şi chinuri precum represiunea de peste tot în Europa”.

    Google înseamnă căutare. Când vrem să aflăm ceva, căutăm pe Google. Site-ul gestionează 63.000 de căutări pe secundă, 5,5 miliarde de căutări pe zi. Misiunea companiei, aşa cum este descrisă pe site-ul ei, este de a „organiza informaţia lumii şi de a o face accesibilă şi utilă pentru toţi”. Motorul de căutare încearcă să ofere cele mai relevante rezultate. În cazul meu, al treilea cel mai relevant rezultat al căutării după întrebarea „sunt evreii…” este un link către un articol al stormfront.org, un website neonazist. Al cincilea rezultat este o trimitere la un clip de pe YouTube: „De ce evreii sunt răi. De ce suntem cu toţii împotriva lor”. Al şaselea te trimite la Yahoo Answers: „De ce evreii sunt atât de răi”. Al şaptelea rezultat este: „Evreii sunt suflete demonice dintr-o altă lume”. Iar al 10-lea este de pe jesus-is-saviour.com (Isus este salvatorul meu): „Iudaismul este satanic”. Un singur rezultat din cele 10 oferă un alt punct de vedere. Este un link către o recenzie stufoasă pentru o carte publicată pe thetabletmag.com cu un titlu nefericit în acest context: „De ce literalmente toată lumea urăşte evreii”. Mă simt ca şi cum aş fi alunecat printr-o gaură de vierme într-un univers paralel în care negrul este alb, iar binele este rău. Mai târziu am înţeles că doar am zgâriat un strat superficial de pe suprafaţa anului 2016 că am şi găsit unul din izvoarele subterane care hrănesc acest univers.

    A fost acolo tot timpul, la doar câteva taste departare, pe calculatoarele noastre, pe tablete, pe telefoane. Nu este vorba de o celulă nazistă secretă care pândeşte în întuneric. Se ascunde în văzul lumii.

    Poveştile despre ştiri false domină în anumite secţiuni ale presei după alegerile prezidenţiale din SUA, însă ce am descoperit mi se pare mult mai puternic, mult mai perfid.

    Frank Pasquale, profesor de drept la Universitatea Maryland şi unul dintre principalele personaje din lumea academică ce cere companiilor de tehnologie să fie mai deschise şi mai transparente, descrie rezultatele ca fiind „foarte profunde, foarte îngrijorătoare”.

  • KMG International, rezultat operaţional cu 6% mai mare în primele nouă luni ale anului

    Grupul KMG International a ajuns la un rezultat operaţional (EBITDA) de 145 milioane USD în primele nouă luni ale anului, cu peste 6% faţă de nivelul atins în perioada ianuarie – septembrie din 2015, pe fondul unei cifrei brute de afaceri de aproximativ 5 miliarde USD, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    “La baza performanţelor operaţionale şi financiare obţinute în primele 9 luni ale anului se regăsesc direcţiile strategice dezvoltate şi adoptate de KMG International în perioada 2013 – 2014, împreună cu unicul său acţionar – KazMunayGas. Acestea au vizat consolidarea activităţilor de profil, dezvoltarea prezenţei Rompetrol în regiunea Mării Negre, creşterea sinergiilor cu compania mamă, îmbunătăţirea şi eficientizarea proceselor şi operaţiunilor, precum şi atragerea şi implicarea angajaţilor în atingerea acestor rezultate. Astfel, am reuşit să ne continuăm evoluţia pozitivă, în linie cu obiectivele propuse în 2015, când am depăşit recordurile istorice de peste 18 ani de la înfiinţarea Grupului” declară Zhanat Tussupbekov, directorul general al Grupului KMG International.

    Astfel, activităţile de rafinare derulate de Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, dar şi de divizia de petrochimie, s-au ridicat la 4,14 milioane tone de materie primă în perioada ianuarie – septembrie a anului, în scădere cu 5% faţă de nivelul atins în perioada similară din 2015. Diferenţa a fost determinată în principal de oprirea activităţilor de producţie ale rafinăriei Petromidia în luna august pentru realizarea unor lucrări de investiţii şi de mentenanţă, dar pentru remedierea zonei afectate de incendiului din 22 august.

    Rafinăria Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre, a reuşit în primele nouă luni ale anului să-şi majoreze cu 3% cantitatea de materii prime procesate zilnic, de la 15.080 tone în perioadă similară din 2015 la 15.510 tone.

    Divizia de rafinare a grupului a consemnat în primele 9 luni ale anului 2016 o creştere de 44% a rezultatului operaţional (EBITDA), până la un nivel de 74.1 milioane USD, în contextul unei imbunătăţiri de 4% a vânzările pe piaţa internă şi a scăderii livrărilor la export – efect al diminuării cererii din piaţa de profil.

    În primele 9 luni din 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, grupul a exportat o cantitate totală de produse de 1,7 milioane tone, în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. KMG International este acţionarul majoritar al Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Grupului din Romania) cu o participaţie de 54,63% (directă şi indirectă), alături de statul român prin Ministerul Energiei care deţine o participaţie de 44,69%.

    Volumul produselor petroliere comercializate de grup pe plan intern s-au ridicat la 1,95 milioane tone (+11%), din care peste 53% au reprezentat-o carburanţii distribuiţi de Rompetrol Downstream prin staţiile Rompetrol (+2%), dar şi en-gros către parteneri (+12%). La finele lunii septembrie, compania opera pe plan intern o reţea de 729 puncte comercializare carburanţi, 6 depozite, 230 de staţii alimentare GPL auto şi 9.000 de puncte de distribuţie butelii.

    Rezultatul operaţional (EBITDA) al activităţilor de retail în Romania a fost de 40,2 milioane USD la nivelul diviziei Rompetrol Downstream, în creştere cu 20%. Printre măsurile care au susţinut atingerea acestei performanţe se numără continuarea programului de transfer al staţiilor Rompetrol în administrarea dealerilor, finalizarea programului de rebranding al benzinăriilor, implementarea cu success în luna august a noului sistem de automatizare a activităţilor aferente celor 6 depozite din România (Mogoşoaia, Arad, Craiova, Zărneşti, Vatra Dornei, Şimleul Silvaniei).

    La nivel regional, grupul a atins un nivel al livrărilor de produsele petroliere prin activităţile de trading de circa 1,4 milioane tone către subsidiarele sale şi către partenerii tradiţionali. Vânzările totale de carburanţi înregistrate de subsidiarele din Bulgaria, Moldova şi Georgia s-au ridicat în primele noua luni ale anului la 673.000 tone, cu 14% peste nivelul aferent perioadei similare din 2015.

    Rezultatul operational (EBITDA) al diviziei de trading în perioada ianuarie – septembrie a fost de 22,4 milioane USD, în creştere cu 25% pe fondul îmbunătăţirii profitabilităţii aferente vânzărilor de materii prime către terţi.

    Performanţele obţinute de grup în primele 9 luni ale anului au fost completate şi de beneficiile programului de transformare a operaţiunilor şi activităţilor sale, iniţiat în 2013. Astfel, în aceeaşi perioadă, impactul direct al proiectelor derulate s-au ridicat la 19,7 milioane USD, acestea vizând creşterea eficienţei rafinăriei Petromidia, îmbunătăţirea volumelor de produse petroliere comercializate în România şi în regiunea Mării Negre, dar şi implementarea centrului corporativ de servicii la nivelul KMG International.

  • KMG International, rezultat operaţional cu 6% mai mare în primele nouă luni ale anului

    Grupul KMG International a ajuns la un rezultat operaţional (EBITDA) de 145 milioane USD în primele nouă luni ale anului, cu peste 6% faţă de nivelul atins în perioada ianuarie – septembrie din 2015, pe fondul unei cifrei brute de afaceri de aproximativ 5 miliarde USD, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    “La baza performanţelor operaţionale şi financiare obţinute în primele 9 luni ale anului se regăsesc direcţiile strategice dezvoltate şi adoptate de KMG International în perioada 2013 – 2014, împreună cu unicul său acţionar – KazMunayGas. Acestea au vizat consolidarea activităţilor de profil, dezvoltarea prezenţei Rompetrol în regiunea Mării Negre, creşterea sinergiilor cu compania mamă, îmbunătăţirea şi eficientizarea proceselor şi operaţiunilor, precum şi atragerea şi implicarea angajaţilor în atingerea acestor rezultate. Astfel, am reuşit să ne continuăm evoluţia pozitivă, în linie cu obiectivele propuse în 2015, când am depăşit recordurile istorice de peste 18 ani de la înfiinţarea Grupului” declară Zhanat Tussupbekov, directorul general al Grupului KMG International.

    Astfel, activităţile de rafinare derulate de Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, dar şi de divizia de petrochimie, s-au ridicat la 4,14 milioane tone de materie primă în perioada ianuarie – septembrie a anului, în scădere cu 5% faţă de nivelul atins în perioada similară din 2015. Diferenţa a fost determinată în principal de oprirea activităţilor de producţie ale rafinăriei Petromidia în luna august pentru realizarea unor lucrări de investiţii şi de mentenanţă, dar pentru remedierea zonei afectate de incendiului din 22 august.

    Rafinăria Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre, a reuşit în primele nouă luni ale anului să-şi majoreze cu 3% cantitatea de materii prime procesate zilnic, de la 15.080 tone în perioadă similară din 2015 la 15.510 tone.

    Divizia de rafinare a grupului a consemnat în primele 9 luni ale anului 2016 o creştere de 44% a rezultatului operaţional (EBITDA), până la un nivel de 74.1 milioane USD, în contextul unei imbunătăţiri de 4% a vânzările pe piaţa internă şi a scăderii livrărilor la export – efect al diminuării cererii din piaţa de profil.

    În primele 9 luni din 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, grupul a exportat o cantitate totală de produse de 1,7 milioane tone, în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. KMG International este acţionarul majoritar al Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Grupului din Romania) cu o participaţie de 54,63% (directă şi indirectă), alături de statul român prin Ministerul Energiei care deţine o participaţie de 44,69%.

    Volumul produselor petroliere comercializate de grup pe plan intern s-au ridicat la 1,95 milioane tone (+11%), din care peste 53% au reprezentat-o carburanţii distribuiţi de Rompetrol Downstream prin staţiile Rompetrol (+2%), dar şi en-gros către parteneri (+12%). La finele lunii septembrie, compania opera pe plan intern o reţea de 729 puncte comercializare carburanţi, 6 depozite, 230 de staţii alimentare GPL auto şi 9.000 de puncte de distribuţie butelii.

    Rezultatul operaţional (EBITDA) al activităţilor de retail în Romania a fost de 40,2 milioane USD la nivelul diviziei Rompetrol Downstream, în creştere cu 20%. Printre măsurile care au susţinut atingerea acestei performanţe se numără continuarea programului de transfer al staţiilor Rompetrol în administrarea dealerilor, finalizarea programului de rebranding al benzinăriilor, implementarea cu success în luna august a noului sistem de automatizare a activităţilor aferente celor 6 depozite din România (Mogoşoaia, Arad, Craiova, Zărneşti, Vatra Dornei, Şimleul Silvaniei).

    La nivel regional, grupul a atins un nivel al livrărilor de produsele petroliere prin activităţile de trading de circa 1,4 milioane tone către subsidiarele sale şi către partenerii tradiţionali. Vânzările totale de carburanţi înregistrate de subsidiarele din Bulgaria, Moldova şi Georgia s-au ridicat în primele noua luni ale anului la 673.000 tone, cu 14% peste nivelul aferent perioadei similare din 2015.

    Rezultatul operational (EBITDA) al diviziei de trading în perioada ianuarie – septembrie a fost de 22,4 milioane USD, în creştere cu 25% pe fondul îmbunătăţirii profitabilităţii aferente vânzărilor de materii prime către terţi.

    Performanţele obţinute de grup în primele 9 luni ale anului au fost completate şi de beneficiile programului de transformare a operaţiunilor şi activităţilor sale, iniţiat în 2013. Astfel, în aceeaşi perioadă, impactul direct al proiectelor derulate s-au ridicat la 19,7 milioane USD, acestea vizând creşterea eficienţei rafinăriei Petromidia, îmbunătăţirea volumelor de produse petroliere comercializate în România şi în regiunea Mării Negre, dar şi implementarea centrului corporativ de servicii la nivelul KMG International.

  • Noua realitate economică ar putea fi ”Made in Russia”

    O combinaţie de cea mai mare criză valutară prin care trece ţara din 1998 şi o scădere fără precedent a salariilor reale în ultimii doi ani a rezultat în salarii competitive cu China pentru a treia oară de la finalul epocii ţariste de acum un secol.

    În dolari, salariile ruşilor au scăzut anul trecut aproape la jumătate din nivelul fostelor ţări URSS, cum ar fi Republica Cehă, potrivit Şcolii Economice din Moscova.

    Aceasta a făcut companii de la producătorul sud-coreean de electronice Samsung, până la producătorul de batoane de ciocolată Mars din SUA să caute locaţii cu forţă de muncă mai ieftină.

    Datele publicate miercuri arată un declin al producţiei industriale sub estimările analiştilor, ducând creşterea la 0,3% faţă de anul trecut. Ministerul economiei estimează că pe tot anul, creşterea va fi de 0,4%, după o contracţie de 3,4% în 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).