BusinessMagazin

Tag: restructurare

  • O fabrică aflată în 2010 în pragul falimentului simte din nou gustul dulce al profitului

    Elementul de noutate:

    O serie de decizii ale echipei manageriale instalate în 2010 au schimbat afacerea, care acum ţinteşte primul loc pe piaţa cărămizilor. Compania a lansat în 2013 gama de cărămizi Evoceramic, cu o configuraţie unică, care permite constructorilor să finalizeze lucrările mai repede, cu costuri mai mici.

    Efectele inovaţiei:

    Gradul de utilizare al fabricii de la Recea a fost crescut treptat, de la 34% în 2010 la 88% în 2013. În 2014 fabrica şi-a atins capacitatea maximă. Din 2015, compania îşi va extinde capacitatea de producţie. Prin extinderea capacităţii de producţie, Cemacon creează 65 de noi locuri de muncă în Zalău. În 2013 în acţionariatul Cemacon a intrat un fond de investiţii finlandez. Reechilibrată financiar, în 2014 Cemacon a declarat profit.

    Descriere:

    În 1991, întreprinderea este privatizată sub denumirea Cemacon Zalău, în 1996 se listează la Bursa de Valori Bucureşti, iar în 1999 devine societate cu capital integral privat. Cu o vânzare limitată la trei judeţe şi un portofoliu de produse învechit, în 2007 Cemacon contractează un credit de 30 milioane de euro pentru a investi într-o fabrică de blocuri ceramice în Sălaj. În contextul crizei economice şi al căderii dramatice a pieţei, rambursarea creditului a devenit imposibilă, iar întreprinderea risca să intre în insolvenţă. O nouă echipă managerială a venit a venit la conducerea companiei în 2010.

    Birourile companiei au fost mutate la Cluj, iar producţia s-a transferat de pe vechea linie din fabrica din Zalău pe noua linie, de la Recea, cea mai modernă de acest fel din sud-estul Europei. În 2012, directorul general al companiei, Liviu Stoleru, a decis stoparea plăţii ratelor către bancă şi începerea negocierilor cu banca creditoare pentru refinanţarea creditului de 30 milioane de euro.

    În anul 2013, Cemacon a lansat gama de cărămizi Evoceramic. În gama Evoceramic, cel mai competitiv model este 44 Super TH, singura cărămidă din România care nu necesită termoizolaţie, astfel că beneficiarii economisesc banii cheltuiţi altfel pe materialele termoizolante sau pe manoperă. Pentru a ataca pieţe noi, compania a înfiinţat centre de distribuţie temporare, proprii, iar pasul următor a fost stabilirea parteneriatelor cu distribuitorii care să asigure ulterior vânzarea în teritoriu şi atacarea unor noi pieţe.

    Astfel, Cemacon a ajuns de la 10 distribuitori în trei judeţe din nord-vestul ţării în 2010 la peste 200 de puncte de livrare şi o reţea de distribuţie naţională în 2014. La finalul anului 2013 compania a semnat un acord de restructurare a creditului cu banca finaţatoare. A fost creată Cemacon Real Estate, care prelua o parte a datoriei companiei, odată cu active ce pot fi valorificate la valoarea datoriei preluate. O altă parte a datoriei va fi convertită în acţiuni ce vor fi preluate de un fond de investiţii ales de bancă, iar Cemacon rămâne cu o datorie sustenabilă.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Băncile ungureşti, aceşti lilieci cu puteri de Batman

    Sandor Csanyi, şeful celei mai mari bănci ungare, OTP, a replicat că de fapt, atunci când are probleme în economie, guvernul apelează la bănci ca la un fel de Batman, a relatat publicaţia Portfolio. Atât OTP, cât şi MKB Bank sau subsidiarele ungare ale Erste, KBC şi Raiffeisen au contestat în justiţie decizia guvernului de a rambursa retroactiv clienţilor banii luaţi prin “practici comerciale incorecte” din 2004 încoace.

    Primele acţiuni au fost însă deja respinse în justiţie, iar un fruntaş al partidului de guvernământ Fidesz a spus că băncile ar putea fi obligate să extindă despăgubirile şi pentru clienţii care şi-au achitat deja creditele în cadrul unui program de rambursări anticipate derulat în 2011-2012, ceea ce ar spori considerabil factura de plată a băncilor, ducând-o la un total de cca 3 mld. euro.

    Aceasta se adaugă la dificultăţile pe care le întâmpină băncile ungare din cauza conflictului din Ucraina, unde unele au subsidiare, şi a sancţiunilor financiare impuse de Bruxelles Rusiei. Şeful BCE, Mario Draghi, a încercat să ia apărarea băncilor în august, afirmând că plăţile retroactive “nu par să fie conforme” cu reglementările europene, ar guvernul Orban l-a ignorat.

    Guvernul Orban a început în forţă reforma sistemului bancar, axată pe trei elemente: răscumpărarea de către stat a cel puţin jumătate din activele bancare aflate în proprietatea unor grupuri financiare străine, crearea unei “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro, şi planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane.

  • Viitorul băncilor greceşti: mai mici şi mai mici

    National Bank of Greece va trebui să vândă până în iunie 2018 toate subsidiarele din Albania, Bulgaria, România, FRI Macedonia, Serbia, Africa de Sud şi Egipt, iar Piraeus Bank va trebui să-şi reducă tot până atunci activele din străinătate până la un plafon de 3,1 mld. euro sau să vândă cu totul operaţiunile, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria, Bulgaria-Albania-Serbia).

    Grupurile Alpha Bank şi Eurobank au acceptat şi ele măsuri de reducere a reţelei, a personalului şi a costurilor, precum şi vânzarea activităţilor din asigurări, imobiliare şi investiţii. De asemenea, în octombrie urmează să fie anunţate şi rezultatele testelor europene de soliditate financiară derulate pentru 128 de bănci, în virtutea cărora şi băncile greceşti vor afla care este necesarul de recapitalizare. Primele estimări vorbesc de un capital total necesar de sub 4 mld. euro.

    Potrivit presei elene, cea mai mare problemă pentru băncile greceşti sunt creditele neperformante, estimate la cca 77 mld. euro, din care grosul provine de la companiile greceşti cu activitate în industria navală şi de pescuit.

  • Microsoft va desfiinţa 18.000 de posturi, cele mai MARI CONCEDIERI din istoria companiei

     Programul de concedieri, care vizează circa 14% din personalul Microsoft, ar urma să se încheie la sfârşitul lunii iunie a anului următor, a anunţat compania, potrivit Bloomberg.

    Microsoft estimează costurile restructurării forţei de muncă la 1,1-1,6 miliarde de dolari.

    Directorul general al Microsoft, Satya Nadella, încearcă să reorganizeze Microsoft pentru a concura cu rivali mai mici, care oferă software şi servicii online şi pe platforme mobile.

    Nadella, în funcţie din februarie, când a preluat postul de la Steve Ballmer, trebuie să obţină economii anuale de 600 de milioane de dolari din tranzacţia cu Nokia, care a adăugat în aprilie 30.000 de angajaţi la personalul Microsoft, în prezent de 127.100.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat niciodată. Sunt mulţi oameni pe care nu-i poţi da deoparte”


    ADRIAN VOLINTIRU  ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.

    „Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.

    RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.

    „Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS –  „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.

    Nu a fost chiar aşa.  „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru,  „un holding cu multe probleme“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Băncile din UE ar putea vinde portofolii de credite de până la 100 miliarde de euro în acest an

     Instituţiile de credit au finalizat sau au în lucru la jumătatea anului tranzacţii cu astfel de active în valoare de 83 de miliarde de euro, faţă de 64 de miliarde de euro pentru întreg anul 2013, potrivit datelor firmei de consultanţă PwC, scrie Financial Times.

    Totalul pentru acest an ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, în contextul interesului foarte ridicat din partea managerilor de fonduri de investiţii, a declarat Richard Thompson, partener la firma de consultanţă PwC.

    În pofida accelerării vânzărilor, acestea reprezintă doar o mică parte din activele non-core de 2.400 de miliarde de euro înregistrate în bilanţurile băncilor europene, potrivit PwC. Totuşi, valoarea tranzacţiilor este în creştere, în contextul interesului investitorilor pentru împrumuturi din zona euro şi al presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană asupra băncilor pentru restructurarea activelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile din UE ar putea vinde portofolii de credite de până la 100 miliarde de euro în acest an

     Instituţiile de credit au finalizat sau au în lucru la jumătatea anului tranzacţii cu astfel de active în valoare de 83 de miliarde de euro, faţă de 64 de miliarde de euro pentru întreg anul 2013, potrivit datelor firmei de consultanţă PwC, scrie Financial Times.

    Totalul pentru acest an ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, în contextul interesului foarte ridicat din partea managerilor de fonduri de investiţii, a declarat Richard Thompson, partener la firma de consultanţă PwC.

    În pofida accelerării vânzărilor, acestea reprezintă doar o mică parte din activele non-core de 2.400 de miliarde de euro înregistrate în bilanţurile băncilor europene, potrivit PwC. Totuşi, valoarea tranzacţiilor este în creştere, în contextul interesului investitorilor pentru împrumuturi din zona euro şi al presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană asupra băncilor pentru restructurarea activelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dumitraşcu: Vânzarea pachetului majoritar la Electrica pe bursă nu a fost impusă “din afară”

     “Nu ne-a impus nimeni din afară să facem o listare majoritară a Electrica. Asta i se datorează primului ministru, pentru ca el îşi dorea să dăm un semnal clar de restructurare a economiei româneşti”, a spus vineri Dumitraşcu cu ocazia începerii tranzacţionării la bursă a acţiunilor Electrica.

    Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vândă pe bursă, prin ofertă publică iniţială, pachetul majoritar la distribuitorul de energie Electrica.

    Secretarul de stat în Departamentul pentru Energie Karoly Borbely a afirmat că listarea Electrica la bursele din Bucureşti şi Londra este “un moment istoric” şi a arătat că vrea, ca prin această operaţiune, România să fie “upgradată” la nivelul de economie emergentă, astfel încât să fie atrase mai multe investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul aprobă “Electorata”. Cum va fi aplicată schema fiscală pentru restructurarea creditelor

     Schema fiscală pentru restructurarea creditelor, denumită de presă “Electorata”, va fi aplicată doar pentru persoanele cu venituri din activităţi dependente sub 2.000 de lei pe lună, iar deducerea din venitul lunar impozabil va fi de 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015, conform ultimului proiect iniţiat de Ministerul Finanţelor.

    “Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile. Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii prevăzute la art. 55 altele decât alin. (2)-(4), la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei, inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea”, se explică în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia Română a Băncilor: Restructurarea creditelor, mai degrabă program electoral. Suntem rezervaţi la comentarii

     “Băncile în acest moment probabil că analizează cu atenţie acest produs (prin care se vor restructura creditele – n.r.), dar nu am vrea noi, Asociaţia Română a Băncilor, ca înainte de alegeri, să fie captat răspunsul nostru din punct de vedere politic”, a spus Dănescu vineri la conferinţa “Cum «albim» economia şi creştem încasările la buget?”, organizată de Ziarul Financiar, fiind întrebat câte bănci vor adera la program, având în vedere că va fi opţional.

    El a arătat că asociaţia nu are deocamdată un răspuns pe această temă, însă unul potenţial este analizat în cadrul comisiilor la nivelul ARB pentru momentul când va fi solicitat.

    “Nu există un tabel de aderare a băncilor la nivelul asociaţiei. (…) În acest moment băncile nu pot răspunde la întrebarea dacă vor avea un astfel de produs (destinat restructurării creditelor – n.r.), întrucât nu este un produs finit. Cand va fi o iniţiativă confirmată legislativ, atunci bănciile, în relaţia cu clienţii lor, vor utiliza acest produs sau nu”, a mai spus Dănescu la insistenţele jurnaliştilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro