BusinessMagazin

Tag: restaurant

  • Ţara în care oamenii cheltuie pe mâncare aruncată mai mult decât pe utilităţ iar fermierii aruncă tone de alimente

    În luna ianuarie, trei familii aparent sănătoase au fost lovite de COVID-19 după ce au cinat în interiorul unui restaurant fără ferestre din Guangzhou, China, conform Business Insider.

    Oamenii de ştiinţă care au studiat cazul sunt de părere că sistemul de aer condiţionat al restaurantului a răspândit secreţiile sub formă de picături ale unei persoane asimptomatice. Ulterior, s-au îmbolnăvit încă nouă oameni din trei familii diferite.

    Este o perspectivă înfricoşătoare pentru oamenii care încearcă să menţină o distanţă sănătoasă faţă de restul lumii. Însă, privind jumătatea plină a paharului, nu s-a îmbolnăvit nimeni dintre cei 73 de clienţi şi opt angajaţi.

    „Pentru a preveni răspândirea virusului în restaurante, recomandăm creşterea distanţei dintre mese şi îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie”, au scris cercetătorii.

    Ultimele descoperiri implică faptul că munca nu va reveni imediat la normal după ce va dispărea pandemia, însă există modalităţi prin care putem controla răspândirea virusului. Cel mai probabil, clienţii vor petrece un timp limitat în restaurante, care vor opera la o capacitate sub nivelurile normale, iar sistemele de încălzire şi de aer condiţionat ar putea fi oprite. În plus, angajaţii ar putea fi sfătuiţi să poarte măşti.

    Cercetătorii cred că sursa focarului a fost o femeie de 63 de ani care a început să prezinte simptome – cum ar fi febra şi tusea – abia spre sfârşitul zilei, când a decis să meargă la spital, unde a fost diagnosticată pozitiv cu COVID-19.

    Într-un interval de două săptămâni, s-au îmbolnăvit patru rude ale femeii şi încă cinci persoane care au mâncat la mese vecine în restaurantul cu pricina.

    Descoperirea i-a luat prin surprindere pe cercetători, de vreme ce coronavirusul se transmite prin secreţii sub formă de picături sau prin particule grele care nu pot pluti mai departe de 1 metru, familiile aflându-se la o distanţă mai mare una de cealaltă. Astfel, concluzia oamenilor de ştiinţă este că sistemul de aer condiţionat a suflat picăturile pe o distanţă suficient de mare încât să infecteze şi alte persoane.

    Cercetătorii din Guangzhou nu au replicat fenomenul într-un laborator şi nu au avut alte cazuri cu care să îl compare, aşa că descoperirile lor trebuie privite ca atare.

    William Schaffner, profesor de boli infecţioase în cadrul Universităţii Vanderbilt din SUA, a spus că descoperirile reprezintă o sursă bună de înţelegere a felului în care ar putea arăta restaurantele după dispariţia pandemiei.

    „Ne vom întoarce înapoi la muncă. Dar ideea este să începem încet, treptat. Restaurantele trebuie să fie redeschise la jumătate din capacitate, separând cât mai mult mesele”, a spus Schaffner.

    Momentan nu este clar dacă regulile propuse de Schaffner vor rezolva problema, dar, cel mai probabil, vor fi implementate.

     

  • Doi tineri arhitecţi şi-au imaginat deja cum vor arăta locurile în care ne petrecem timpul liber după ieşirea din izolare. La restaurant, vom avea câte un dulap pentru spălat mâinile lângă masă

    „Ca designeri, suntem mereu în căutarea noului nou. Folosim ideaţia şi design thinkingul ca să descoperim unde se îndreaptă lumea. Am creat un compendiu de idei care să îi ajute pe lideri să îşi imagineze un viitor mai bun”, spun Sebastian Mîndroiu şi Radu Călin, fondatorii studioului de arhitectură PickTwo Studio, într-un material scris de ei care creionează cum vor arăta diferite domenii după izolare. Dacă  întâlnirea anterioară cu Business MAGAZIN a avut loc la etajul 36, în restaurantul aflat la cea mai mare înălţime din Bucureşti, pe care tocmai îl amenajaseră, acum discuţia este într-un restaurant imaginar, creat prin intermediul platformei Zoom.

    De la interviul din urmă cu aproximativ doi ani proiectele din portofoliul lor, axate pe amenajări de spaţii publice, fie ele despre restaurante, spaţii de retail sau săli de sport, s-au tot adunat; însă acum cele mai recente dintre acestea sunt în aşteptare. La fel ca modul în care s-a schimbat discuţia noastră, şi ei trebuie să se reinventeze odată cu domeniile pe care s-au concentrat. 

    „Încă avem proiecte care sunt în derulare, dar majoritatea au fost contractate înainte de perioada aceasta de criză. Aşteptăm să vedem un recul în ceea ce priveşte investiţiile fiindcă probabil în câteva luni mare parte din bugetele companiilor se vor reorienta din zona de investiţii spre zona de supravieţuire şi atunci ne aşteptăm să simţim şi noi asta. Acesta este unul dintre motivele pentru care am început deja să căutăm idei pentru ce va urma în noua  lume care va veni după această pandemie”, spune Sebastian Mîndroiu. „Partea de restaurante a fost pusă pe stop şi am oprit partea de investiţii a câtorva spaţii – acum există câteva spaţii de birou pentru care continuăm să implementăm proiectele şi avem totodată multe idei pentru viitor. Cred că este un moment bun de a ne strânge în comunităţi şi a vedea cum putem să rezolvăm noile situaţii”, spune şi Radu Călin.

    Pornind de la constatarea că spaţiul public, aşa cum îl ştim noi, nu va mai exista, ei şi-au propus să îşi imagineze cum va arăta acesta după pandemie. „Procesul de căutare de idei este unul pe care noi îl facem constant. De obicei însă,  clienţii care veneau ne întrebau cum facem să deschidem un restaurant mai deosebit sau ceva care nu există, astfel că mereu trebuia să venim spre ei cu lucruri noi. Aşa am făcut şi acum, ne-am uitat la premisele din acest moment şi am analizat toate industriile, de restaurante, hoteluri, birouri, dar şi  alte tipuri de spaţii publice, cum ar fi parcurile sau piaţetele centrale ale oraşului, în special locuri aglomerate despre care credem noi că în viitorul apropiat vor avea de suferit ca trafic. Ne-am uitat să vedem cum se vor transforma şi care ar fi măsurile proactive pe care le-am putea lua tocmai pentru a uşura utilizarea acestor spaţii.”

    Cu bucătăria mai aproape de fiecare client

    În domeniul restaurantelor, ei cred că schimbarea după ieşirea din izolare se va face încă de la început: va exista o diferenţă majoră între restaurantele mici şi medii şi între restaurantele mari. Aici linia când vine vorba de numărul de locuri se va trage undeva la între 40 şi 50 de locuri pe restaurant. „Restaurantele mici vor funcţiona relativ normal, aşa cum funcţionează şi acum, şi cred că va exista o creştere a activităţii pe segmentul de livrări la domiciliu. O problemă mai mare va fi la restaurantele de peste 40 de locuri, acolo vor exista pe termen lung o serie de măsuri care vor limita apropierea între persoane – fenomen care se întâmplă şi în China, inclusiv la nivelul de mese”.

    Printre soluţiile lor la aceste situaţii se numără, de pildă, spargerea acestor spaţii mai mari cu mai multe zone de gătit, ca şi cum ai aduce bucătăria mai aproape de client – în dreptul fiecărei bucătării s-ar afla  o zonă de scaune. „În felul acesta, dacă ai un spaţiu foarte mare, de câteva sute de metri, îl poţi fragmenta uşor şi poţi păstra un concept interesant pentru clienţi fără să obţii acele aglomerări mari de oameni”.

    O altă idee ar fi să aducă spaţiile de spălat pe mâini din restaurante foarte aproape de clienţi – crede că astfel de zone de altfel vor fi implementate în mai multe locuri, în spaţii publice de pildă sau în săli de sport, şi vor lua forma unor dulăpioare. „Cred că vom avea o linie de mobilier de design care să se potrivească cu mesajul fiecărui restaurant. Dacă ar fi să treacă pe la noi un astfel de proiect nu ar fi vorba despre un obiect intruziv care să intre în spaţiul restaurantului, ci ar fi integrat în concept astfel încât să deservească acest rol funcţional al  spălatului pe mâini care, iată, este foarte necesar”, explică Mîndroiu.

    Radu Călin subliniază că de acum proprietarii de restaurante vor fi foarte atenţi şi la spaţiul dintre mese şi va exista, de asemenea, o nevoie mai mare pentru spaţiile în aer liber. Până acum, distanţa pe care o practicau proprietarii de restaurante între mese era de 50-60 cm – ori asta ajuta la crearea acelei atmosfere pe care o căutam cu toţii atunci când mergeam la restaurant. „Se creează zarvă atunci când sunt mai mulţi oameni, locul devine mai animat şi mai interesant”. De acum, distanţa între mese şi scaune va creşte la 1,5 metri sau chiar 2 metri de 3-4 ori faţă de cât este în prezent.
    Un alt concept despre care ei cred că se va dezvolta după această perioadă va fi cel de „fast dining”, o alăturare a conceptelor de „fine dining” şi „fast food”, o combinaţie rezultată a creşterii numărului de preparate accesibile prin intermediul livrărilor la domiciliu. „În Bucureşti se întâmplă deja ca restaurantele de fine dining care se adresau unui public mai mic să devină restaurante pe care să poţi să le accesezi prin aplicaţii de livrare”, spune Mîndroiu. „Accentul se va pune foarte mult pe partea de produs şi de ingrediente fiindcă nu vei mai fi capabil să oferi aceeaşi experienţă – noi ofeream o atmosferă prin partea de design, acum atenţia se va concentra pe partea de packaging şi felul în care arată platingul acestui packaging”, adaugă el.

    Sport în sufragerie cu greutăţi virtuale

    În ceea ce priveşte sălile de sport, Sebastian Mîndroiu spune că au analizat două modalităţi în care ar putea să evolueze lucrurile. Pe de o parte, pentru sălile de sport, de gimnastică, vor apărea măsuri de distanţare socială astfel că cei doi arhitecţi se aşteaptă ca accesul în acestea să se facă pe bază de aplicaţie sau într-un mod controlat – pe anumite intervale orare, astfel încât accesul persoanelor care intră în sală în acelaşi timp să fie limitat. De asemenea, şi designul acestor săli va trece prin schimbări: „Ne gândim că vor exista vestiare individuale, de genul celor din cabinele de probă din magazine – fiecare persoană ar avea astfel vestiarul ei. De asemenea, şi aici se va adăuga şi partea de chiuvete şi de produse de dezinfectat pentru echipamente”. Ei spun că în mod cert se va înăspri şi programul de curăţenie al sălilor – „probabil din punct de vedere operaţional, aceasta se va realiza după fiecare tură de clienţi – după o oră sau două se va opri totul câteva minute, se va dezinfecta şi apoi se va relua activitatea – asta în viitorul foarte apropiat, până când se va găsi o soluţie pe termen lung”.
    Legat de antrenamentele în propria casă, Sebastian Mîndroiu observă că există câteva soluţii de sisteme de antrenament pe care le poţi avea acasă, care ocupă foarte puţin loc, au un ecran integrat şi permit comunicarea cu un antrenor personal.  Oferă exemplul unui start-up lansat în San Francisco care a dezvoltat un echipament care nici măcar nu mai foloseşte gravitaţia, ci un sistem cu electromagneţi care opun rezistenţă atunci când lucrezi la aparatul respectiv; dintr-o dată dimensiunea unui astfel de aparat de sport se restrânge mai mult faţă de ce ştim noi în prezent – poate fi vorba doar despre un panou ataşat de perete.
    „Dacă stăm destul de mult timp în casă încât să ne obişnuim cu televizorul şi cu gym pod-urile, probabil că o să ne obişnuim cu acest nou obicei, cu acest gând şi vom eficientiza astfel partea de traseu şi de timp petrecut pe drum. Practic începe să surâdă partea de gym pod acasă şi poate să ne mutăm de la partea de apartament la o casă mai mare care va avea şi partea de home office, şi partea de gimnastică în aceeaşi cameră. Este posibil orice în funcţie de cum ne schimbăm obiceiurile şi de cât va ţine această izolare”, adaugă Radu Călin.

    Cu recepţia hotelului în buzunar

    În ceea ce priveşte hotelurile, cei doi arhitecţi cred că una dintre primele măsuri care va apărea  se va lega de reglarea traficului transfrontalier: „Foarte probabil hotelurile va trebui să se orienteze în următoarea perioadă pe turişti din aceeaşi ţară, turişti de proximitate”, crede Mîndroiu. Când vine vorba despre noile spaţii de acomodare  a turiştilor, se va dezvolta mai mult glampingul, acel concept de camping mai elevat – pentru persoanele care îşi permit să cheltuie puţin mai mult, dar care îşi doresc să stea în natură”, explică Mîndroiu. Complexurile turistice de acest tip sunt de obicei mai izolate şi presupune o distanţare foarte mare între corturile în sine: „Cred că acest tip de complexuri turistice va creşte în următoarea perioadă fiindcă promovează noţiunea aceasta de izolare socială, apoi de conexiune cu natura şi de viaţă în aer liber”.
    Pentru hotelurile tradiţionale se gândesc  mult la introducerea mai mult a tehnologiei şi la limitarea accesului sau a interacţiunii dintre personalul hotelului şi clienţi. Vor apărea foarte rapid aplicaţii care ajută la deschiderea uşilor de la camere, rezervării şi check-inului fără interacţiunea cu personalul hotelului. „Acestea există, dar se va face o adopţie mult mai rapidă a lor”, crede Mîndroiu.

    Mai puţin mall, mai mult comerţ online. Şi drone


    Fondatorii PickTwo Studio s-au uitat şi la modul în care această pandemie globală va schimba mallurile şi retailul în spaţii foarte mari: „Acestea vor migra foarte mult în online – vor apărea aplicaţii care îţi vor permite să te vezi în oglindă purtând produsele respective, dar oglinda va fi la tine acasă şi va fi una digitală. Şi cred că în timp va creşte în viitor livrarea cu drone astfel încât să putem să avem o eficienţă mult mai mare în acest domeniu – pentru pachete mici la început, dar va ajuta foarte mult ca din magazinul local din apropiere pe o rază de 500 de metri să fie posibilă livrarea cu drone”.
    Chiar dacă aceste tehnologii există, pe măsură ce sunt implementate, pe o perioadă mai lungă de timp, vom fi nevoiţi să le adoptăm. Curierii vor fi suprasolicitaţi şi vor exista soluţii pentru magazine astfel încât să fie posibilă livrarea – poate prin dulapuri intermediare de unde să poţi ridica  produsele. „Vom încerca să scurtăm traseele şi să eficientizăm ce există acum”, crede Sebastian Mîndroiu.
    Apoi, ei se aşteaptă la o creştere a activităţilor în spaţii deschise şi în parcuri, piaţete, tocmai fiindcă oamenii va trebui să migreze dinspre spaţiile închise spre exterior, context în care s-ar putea dezvolta mai multe tipuri de servicii conexe, de la chioşcuri care vând şi livrează anumite lucruri, până la camioane pentru mâncare.
    „Ne gândeam că există foarte mulţi oameni care vor face sport în parcuri şi atunci ar fi interesant să existe dulapuri şi chioşcuri, food truckuri pentru mâncare, spaţii din parcuri care închiriează diferite echipamente sportive, trotinete, biciclete, tocmai pentru că va creşte foarte mult traficul din parcuri”, crede Mîndroiu. Iar un lucru pentru care ei spun că militează de mult timp este dezvoltarea de grădini publice: „Este vorba despre utilizarea spaţiilor nefolosite, mai ales a teraselor de pe blocuri, şi de convertirea lor în ferme urbane sau sere care să fie amplasate pe blocuri, ferme ale comunităţilor care să fie implementate în jurul blocurilor. Avem mult teren pe care nu îl folosim şi cred că acesta va fi unul dintre lianturile care ar putea să construiască acele comunităţi despre care vorbeam mai devreme – grădinăritul împreună sau creşterea legumelor împreună, de ce nu, pentru fiecare bloc în care locuim.”
    Radu Călin adaugă că pe partea de consum vom fi foarte atenţi – probabil că vom avea tendinţa să cumpărăm lucruri care sunt produse în România şi sunt autentice, vom fi foarte atenţi să consumăm mai mult bio, eco şi natural. 
     

    Idei de afaceri  postpandemie


    Arhitecţii de la PickTwo Studio au conturat, în baza analizei lor, şi câteva idei care ar putea fi dezvoltate ulterior acestei izolări. „Tot ce înseamnă packaging, materiale biodegrabile sau din materiale naturale va creşte”, spune Radu Călin. De asemenea, o idee de afacere în turism care nu ar necesita foarte multe investiţii ar fi un complex de glamping.  Noile echipamente pentru săli de sport vor reprezenta de asemenea o altă nişă. Iar legat de zona de birouri, aici vor fi esenţiale produse de software de management al locaţiei. „Pentru că şi birourile vor evolua într-un hub mai degrabă decât un birou tradiţional – oamenii vor merge la birou poate mai rar 2-3 zile pe săptămână şi se va lucra mai mult de acasă, iar asta va permite proprietarilor  de birouri să închirieze locurile respective şi altor firme; prin urmare vom vedea dezvoltarea unei tehnologii de software  management al închirierilor de birouri.
    De asemenea, un serviciu de livrare cu drone este de luat în calcul – poate ca idee de afaceri pe termen mediu şi lung, dar şi staţiile de spălat pentru locurile publice şi dezvoltarea de mobilier pentru lucrul de acasă. 

  • Şomaj tehnic pe acorduri rock: ce se întâmplă în perioada pandemiei cu restaurantul Hard Rock Cafe

    După răspândirea pandemiei cauzate de coronavirus, reprezentanţii Hard Rock Cafe Bucureşti au decis să trimită echipa de 98 de angajaţi ai businessului în şomaj tehnic. Marius Băban, directorul general al companiei, spune că acum prioritatea este de a le asigura un mediu de lucru sigur, motiv pentru care nu au făcut şi nici nu vor face disponibilizări. „Pe toată durata stării de urgenţă, angajaţii noştri vor rămâne în şomaj tehnic. În funcţie de cum va evolua serviciul de home delivery, la care lucrăm în prezent, luăm în calcul ca o parte dintre ei să se întoarcă la muncă.” Lunar, suma costurilor operaţionale ale businessului se ridică la 350.000 de euro, cele mai importante procente fiind ocupate de costurile salariale, aproximativ 30%, urmate de costul mărfii, care reprezintă 27% din acest total. La acestea se adaugă utilităţile şi serviciile contractate, taxele de franciză, chiria spaţiului şi G&A (costuri generale şi de administrare – n. red.). În 2019, cifra de afaceri a businessului a fost de peste 4,5 milioane de euro. „Ne-am bucurat de un start foarte bun pentru 2020. Până la începutul crizei, aveam o depăşire de 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Scenariul pe contextul actual nu este unul tocmai optimist şi depinde foarte mult de cât se va prelungi starea de urgenţă. Până la finalul acestui an, estimăm o reducere a veniturilor cu cel puţin 50% faţă de anul precedent”, spune Marius Băban.

    Deşi au decis ca atât restaurantul Hard Rock Cafe, cât şi magazinul Hard Rock Shop să rămână închise pe durata perioadei impuse de autorităţi, reprezentanţii companieii spun că lucrează totuşi la dezvoltarea unui meniu special pentru livrările la domiciliu, pe care speră să îl poată lansa cât mai curând, la începutul lunii mai, şi pe care să îl menţină şi după redeschiderea restaurantului.

    Deoarece serviciul de delivery încă nu a fost lansat, Marius Băban spune că este prematur să estimeze ce procent din veniturile obişnuite va fi acoperit de acest serviciu. „Important pentru noi este să putem asigura un minim de cash-flow, aspect care va depinde direct de evoluţia comenzilor.” În ceea ce priveşte costurile operaţionale, el estimează că prin livrarea la domiciliu ar putea acoperi până la 5-7% din costurile operaţionale, deoarece activitatea Hard Rock Cafe nu se bazează doar pe serviciile standard de restaurant. „Prin Hard Rock Shop comercializăm o gamă variată de suveniruri ale brandului şi o mare parte din serviciile noastre implică organizarea de concerte şi evenimente.”

  • McDonald’s a anunţat o schimbare pe care nimeni nu o putea prezice în urmă cu un an. Ce ar trebui să înveţe proprietarii de afaceri din aceasta

    Ce faci atunci când ai un restaurant şi oamenilor nu le este permis să intre?
    Este o întrebare la care reprezentanţii McDonald’s pare să fi găsit răspunsul, potrivit unui articol publicat pe site-ul inc.com. 
     
    În urmă cu aproape cinci ani, McDonald’s a decis să servească micul dejun toată ziua, lucru cerut de mulţi dintre clienţi. 
    Decizia a fot apreciată de ei, dar în locul creşterii numărului de persoane care veneau să mănânce la restaurant, câţiva dintre cei care veneau în mod obişnuit dimineaţa pentru micul dejun au început să vină mai târziu. Rezultatul s-a tradus într-un trafic mai redus dimineaţa şi în clienţi care cumpără produse mai ieftine după amiaza.
    Acum, toate acestea s-au terminat: potrivit unui webcast transmis în Statele Unite, care se referă la restaurantele de acolo, McDonald’s a anunţat că va renunţa la servirea micului dejun toată ziua, cel puţin temporar. Jurnaliştii de la Inc. au stabilit o serie de lucruri pe care orice proprietar de business le poate învăţa din această decizie:
     
    1. Simplificaţi-vă producţia. Dacă vreţi să vă ajutaţi businessul, gândiţi-vă la produse a căror preparare necesită mai multe resurse. Acelea ar putea fi cele la care să vă gândiţi să renunţaţi. 
    2. Axaţi-vă pe mai puţine produse. Puteţi să eliminaţi câteva opţiuni fără a dăuna vânzărilor? Mai puţine alegeri de făcut înseamnă o experienţă a clientului mai rapidă. 
    3. Maximizaţi profitul. McDonald’s ar fi putut decide să scoată din meniu prânzul şi cina – micul dejun este însă mai ieftin – prin urmare acesta  a fost scos din meniul din Statele Unite. 
    4. Încercaţi să menţineţi obiceiurile consumatorilor. Cu cât reuşiţi să vă serviţi în continuare clienţii, chiar dacă vă reduceţi oferta, aveţi şansa să îi lipsiţi pe competitori de oportunitatea de a vă lua locul. 
    5. Pregătiţi-vă pentru o ajustare a businessului în noul context. Aedvărul brutal este că multe dintre companii nu vor supravieţui problemelor economice curente. Limitându-vă oferta de servicii şi prin conservarea resurselor când cererea este mai redusă, puteţi să profitaţi de avantajul noului peisaj economic odată ce criza se va finaliza. 
    6. Controlaţi momentul în care faceţi lucrurile. În prezent, pare că toţi reacţionăm la lumea din afară. Aceasta criză poate să vă ofere ocazia să luaţi decizii prin care voi să vă controlaţi mediul, în loc ca acesta să vă controleze pe voi. 

  • Locul unde se va deschide un restaurant pentru nudişti până la finalul lunii

    Un restaurant pentru nudişti se va deschide până la finalul acestei luni în Elveţia. 

    Restaurantul se va numi „Edelweiss Basel – Nudisten Lounge” şi se va deschide în locul unde anterior se afla un club de gay şi lesbiene, potrivit publicaţiei Schweiz am Wochenende.  Clienţii îşi vor lăsa hainele înainte să intre în acest restaurant într-un loc special dedicat acestui lucru. Cei mai timizi dintre ei îşi vor putea păstra lenjeria. 

    Chelnerii vor fi şi ei dezbrăcaţi.

    Conceptul este nou în Elveţia, dar a fost implementat anterior în Paris şi Londra. În Elveţia, nuditatea publică nu este interzisă, cât timp nu este indecentă. 

     

     

  • Colaje cu gunoaie: cum face artă din ceea ce mulţi dintre noi aruncă un artist din San Francisco

    Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri. 

  • Care este soluţia inedită la care recurg bucatării care nu vor să îşi deschidă propriul restaurant

    La o fermă din Bucks County, Pennsylvania, bucătarul Omar Tate organizează periodic cine la restaurantul său temporar Honeysuckle, unde le prezintă participanţilor detalii despre viaţa de sclavi a strămoşilor săi şi obiecte găsite pe plantaţia unde au muncit aceştia, fiecare fel de mâncare având poveştile lui. Locul unde funcţionează Honeysuckle nu a fost ales întâmplător, de aici fiind de origine proprietarul care i-a ţinut strămoşii în sclavie.
    La scară ceva mai mică activează Leigh-Ann Martin din New Jersey, care organizează cine în sufrageria sa pentru doar patru persoane, denumindu-şi proiectul A Table for Four. Ideea i-a venit după o călătorie în Caraibe, inclusiv la rudele sale din Trinidad, iar în prezent organizează mese cu preparate din această ţară, plănuind meniul cu luni înainte de servire.
    Chef de meserie, Stephanie Bonnin, de origine columbiană, primeşte clienţi interesaţi de mâncarea columbiană în sufrageria sa în fiecare duminică. Majoritatea celor care iau masa în acest loc ajung s-o facă pe baza recomandărilor prietenilor. 

  • Cel mai mare lanţ românesc de restaurante se îndreaptă spre afaceri de 40 mil. euro. Compania şi-a crescut afacerile cu 13% anul trecut

    Grupul City Grill a incheiat anul 2019 cu o crestere de 13% a cifrei de afaceri fata de anul anterior; cresterea s-a mentinut constanta pe parcursul intregului an, iar cifra de afaceri inregistrata a fost de 187 milioane de lei, fata de 165 milioane in 2018, potrivit unui comunicat de presa trimis de reprezentantii companiei.

    Fondat in 2004, Grupul City Grill opereaza in prezent restaurante si cafenele sub brandurile Hanu’ Berarilor, City Grill si City Cafe, Buongiorno, Caru’ Cu Bere, Restaurant Hanu’ lui Manuc, Pescarus si Becker Brau.

    Factorii care au determinat evolutia pozitiva sunt cresterea cu 6% a comenzii medii pana la 106 lei, alaturi de investitiile in optimizare si imbunatatirea experientei clientilor, care au determinat un grad mai mare de fidelizare si o frecventa mai mare a vizitelor.

    „Anul trecut am sarbatorit 15 ani de la deschiderea primului restaurant City Grill, iar in toata aceasta perioada am cladit si demonstrat ca suntem un partener de incredere atat pentru clienti, care se bazeaza pe noi pentru preparate traditionale proaspete si curate, fara aditivi sau alte suplimente pentru gust, cat si pentru furnizori locali, pe care ii sprijinim sa isi extinda afacerile asigurand stabilitate si chiar finantare pentru dezvoltare, si pentru angajati, in care investim constant prin programe educationale si pachete de beneficii”, spune Daniel Mischie, CEO Grup City Grill.

    In restaurantele Grupului City Grill servesc zilnic masa peste 11.000 clienti, iar 25% dintre acestia sunt clienti recurenti, care folosesc aplicatia de fidelizare Out4Food. De altfel, numarul persoanelor inrolate in programul de fidelizare al GrupuluI City Grill in decembrie 2019 depaseste 135.000, in crestere cu 10% fata de aceeasi perioada a lui 2018.

    Clientii Out4Food fac in medie 8 vizite pe an in restaurantele noastre. Recent am lansat o versiune noua a aplicatiei, prin care, dincolo de sistemul de acumulare a 10% din valoarea notei de plata, exista o serie de functionalitati care transforma experienta clientului si ii reduc semnificativ timpul de asteptare. De exemplu, din aplicatie se pot adauga produse la comanda, se poate cere nota sau se poate plati direct prin card bancar sau folosind puncte acumulate, deci fara a mai implica ospatarul in acest proces. Inca de la lansarea aplicatiei, in urma cu 8 ani, am fost convins ca tehnologia ne va ajuta mereu pentru optimizare. Iar astazi ne bazam pe ea mai mult ca oricand pentru a fideliza clientii, dar si pentru fluxurile operationale –declara Daniel Mischie, CEO Grup City Grill.

    Investitiile din 2019 s-au ridicat la peste 3.8 milioane euro, suma directionata in proiecte de modernizare (reamenajarea Buongiorno Primaverii), consolidare a restaurantelor existente (Hanu’ Berarilor Casa Oprea Soare), deschiderea de noi spatii (restaurantul Becker Brau si extinderea restaurantului Hanul lui Manuc), dar si programe de educatie (cursuri de barista, somelier, pizzer). Pentru 2020, bugetul de investitii depaseste 4 milioane de euro. Suma este alocata pentru extinderea retelei cu 4-5 restaurante noi, dar si pentru continuarea investitiilor in consolidarea zonei si a cladirii monument clasa A Hanu’ Berarilor Casa Oprea Soare. Lucrarile la restaurantul Hanu’ Berarilor de la Natiunile Unite au inceput in urma cu 3 ani, iar valoarea totala a proiectului se apropie de 5 milioane de euro.

    Planul de investitii pentru 2020 include si rebranding-ul si reamenajarea restaurantelor cu specific italian Buongiorno, precum si continuarea investitiilor in educatie si perfectionarea resurselor umane, desfasurate prin Academia City Grill si programele de invatamant dual.  Pentru 2020, Grupul City Grill mizeaza pe o crestere de 12% a cifrei de afaceri, pe fondul extinderii cu noi restaurante, dar si al interesului in crestere al clientilor fata de preparatele cu specific traditional romanesc.

    „Anul acesta ne-am propus sa depasim pragul de 200 milioane de lei si avem bugetata o crestere de 12% fata de 2019. Estimam ca dinamica pozitiva va fi determinata de fidelizarea si mai activa a clientilor, dar si atragerea de noi clienti prin explorarea unor zone noi de meniu si preparate, precum blatul napoletan la Buongiorno sau un numar record de 200 de etichete de vinuri romanesti la Pescarus”, adauga Daniel Mischie.   

    Grupul City Grill are o echipa permanenta de 1350 persoane, iar in timpul verii numarul angajatilor depaseste 1500 persoane datorita deschiderii teraselor si fluxului mai ridicat de clienti, fiind cel mai mare angajator roman din domeniul hospitalitatii.

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.

    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.

  • Topul restaurantelor din Bucureşti în 2019: Care este cel mai bun restaurant şi cel mai bun bucătar din Capitală

    Restaurantul Le Bistrot Francais din Bucureşti, deţinut de familia de antreprenori locali Preotu, a fost desemnat cel mai bun restaurant din Capitală în 2019, în timp ce Alex Petricean de la Noua şi-a adjudecat titlul de cel mai bun chef, în cadrul premiilor acordate recent de către platforma de evaluare a restaurantelor Restocracy.

    Restaurantul Le Bistrot Francais din Bucureşti, deţinut de familia de antreprenori locali Preotu, a fost desemnat cel mai bun restaurant din Capitală în 2019, în timp ce Alex Petricean de la Noua şi-a adjudecat titlul de cel mai bun chef, în cadrul premiilor acordate recent de către platforma de evaluare a restaurantelor Restocracy.

    După bucătărie, cel mai bun restaurant Românesc tradiţional a fost desemnat Caru’ cu Bere, cel mai bun restaurant Românesc aristocratic Zahanaua Zexe, iar cel mai bun restaurant restaurant cu noua bucătărie românească a fost desemnat restaurantul Noua.

    Clasamentul integral este redat mai jos:

    Cel mai bun restaurant din Bucureşti în 2019 –  Le Bistrot Français

    După bucătărie:

        Cel mai bun restaurant Românesc tradiţional: Caru’ cu Bere
        Cel mai bun restaurant Românesc aristocratic: Zahanaua Zexe
        Cel mai bun restaurant restaurant cu Noua Bucătărie Românească: NOUA
        Cel mai bun restaurant Internaţional: Joseph by Joseph Hadad
        Cel mai bun restaurant Nord-Mediteranean: Poesia
        Cel mai bun restaurant Sud-Mediteranean: Caju
        Cel mai bun restaurant Fusion: Loft
        Cel mai bun restaurant Japonez: Yuki
        Cel mai bun restaurant Libanez: Piccolo Mondo
        Cel mai bun restaurant Grecesc: Amvrosia
        Cel mai bun restaurant Spaniol: Pata Negra
        Cel mai bun restaurant Chinezesc (European): Zen Garden
        Cel mai bun restaurant Urban creativ: Maison des Chefs by Mega Image

    După specificul dominant:

        Cel mai bun restaurant de Peşte şi fructe de mare: Raionul Floreasca
        Cel mai bun Oyster & Caviar bar: Le Vivier
        Cel mai bun Sushi bar: SushiRoom
        Cel mai bun Steakhouse: Osho

    Premii speciale:

        Cel mai bun restaurant nou deschis: KANE
        Restaurantul Cel mai bun prieten al copiilor: Complex Herăstrău
        Cel mai apreciat show de restaurant: Locanta Jariştea

    Cel mai bun chef din Bucureşti în 2019: Alex Petricean

    Tinerii chefs români pe care Restocracy îi apreciază cel mai mult (Restocracy applauded Romanian young chefs) (în ordine alfabetică):

        Adrian Tihulca (Loft)
        Alex Melinte (Poesia)
        Alexandru Dumitru (fost la Bistro Ateneu)
        Alexandru Iacob (Maison des Chefs)
        Cătălin Jernoiu (BistroMar)
        Cătălin Petrescu (Argentine)
        Cristian Lazăr (Prime)
        Daniel Palici (Maize)
        Iulian Constantin (ZenSushi)
        Nicu Lică (JW Marriott Bucharest Grand Hotel)
        Nicolai Tând (La Cantine de Nicolai)
        Radu Ionescu (Kaiamo)
        Sorin Miftode (Le Bistrot Francais)
        Cătălin Bejenariu (Kane)

    Menţiunile speciale “Preferinţele Restocracy” de anul acesta:

        Mesogios
        Cherhanaua Ancora
        Amalgam

    Topul Restocracy al Mâncărurilor din Bucureşti în 2019

        Peşte, cu subcategoriile peşte crud şi marinat, respectiv peşte gătit la cald
        Fructe de mare, cu subcategoriile fructe de mare crude şi marinate, respectiv gătite la cald
        Sushi, cu subcategoriile suhi, sashimi, ramen şi udon
        Steak, cu subcategoriile vită nejaponeza, respectiv japoneză
        Foie gras
        Paste, cu subcategoriile paste şi risotto
        Humus, cu subcategoriile humus şi kibby

    În concurs s-au înscris 40 dintre cele mai bune restaurante ale oraşului. Au fost 75 de evaluatori din peste 30 de ţări în jurii, dintre care peste 20 de ambasadori străini acreditaţi în România, personalităţi din business, cultură şi alte domenii.