Mandachi Hotel & Spa ar fi primul hotel din România a construit în sistem de franciză, în urma unei investiţii de aproximativ 7 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Hotelul se află în Suceava şi dispune de o sală de evenimente, un restaurant, o cafenea-librărie, o sală de fitness şi primul salon SPA certificat bio din ţară care, potrivit reprezentanţilor companiei, pot fi francizate ca mărci de sine stătătoare.
Tag: reprezentanti
-
S-a prăbuşit tavanul unuia dintre cele mai cunoscute CLUBURI din Capitală
Bucăţi din tavanul clubului s-au desprins şi s-au spart pe podea miercuri seară, în jurul orei 22.00. Accesul în sală a fost oprit cât au fost înlăturate bucăţile căzute din tavan, dar, după o jumătate de oră, clienţii erau iar înăuntru.“Control Club, ce facem aici? E inacceptabil! Cade tavanul şi continuaţi să ţineţi clubul deschis? Interziceţi oamenilor să facă poze, măturaţi repede şi continuaţi programul ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, lăsând oamenii să intre într-un club în care tocmai a căzut o parte din tavan?? Nu îl închideţi şi-l băgaţi imediat în reparaţii? Vrem să avem oameni care mor iar în cluburi prin Bucureşti? E o iresponsabilitate enormă din partea voastra, ruşine! – la Control Club”, a comentat pe o reţea de socializare Sonia Nedea. -
Cum au reuşit trei tineri din România să transforme cele mai arzătoare nevoi ale oamenilor într-o afacere profitabilă
„Cererea de comunicare instantanee în oraşele moderne este un fenomen continuu. În ciuda acestui fapt, există doar câteva alternative la nivelul oraşului şi al spaţiului public pentru a încărca telefonul sau dispozitivul atunci când rămâne fără baterie”, descriu reprezentanţii Green Spots nevoia pe care au sesizat-o atunci când s-au gândit la dezvoltarea unei soluţii de încărcare a telefoanelor în oraşe.
Dispozitivul dezvoltat de ei are la bază transformarea energiei solare în energie electrică şi generarea puterii necesare pentru încărcarea dispozitivelor de tip tabletă sau telefon mobil, fără racordul la reţeaua de energie electrică stradală, ci doar prin intermediul energiei regenerabile. Astfel, prin instalarea Green Spots în spaţiul public, pietonii au posibilitatea de a-şi reîncărca dispozitivul, au iluminare pe timpul noptii, Wi-Fi, iar investitorul care cumpără soluţia are sisteme cu camere de supraveghere integrate şi spaţiu de publicitate.
„Acesta reprezintă viitorul tehnologiei durabile pentru următoarele oraşe verzi. Staţia de încărcare oferă energie sigură şi curată pentru dispozitivele mobile, în aer liber”, spun reprezentanţii start-up-ului Green Spots Technology. Acesta a fost înfiinţat anul trecut şi finanţat în 2018 prin programul Start-Up Nation. Energia electrică a staţiilor de încărcare este generată de panouri fotovoltaice, care pot alimenta până la 12 dispozitive simultan. Bateria cu litiu-ion încorporată stochează energie pentru un total de 300 de încărcări, iar staţiile pot fi folosite atât pe timp de zi, cât şi noaptea.
În plus, arhitecţii Green Spots descriu aceste dispozitive ca reprezentând şi un nou tip de mobilier stradal, care poate contribui substanţial la dezvoltarea zonei în care este amplasat. Prin funcţionalităţile lor, Green Spots au capacitatea de a transforma spaţiul respectiv prin creşterea traficului pietonal şi implicit prin crearea mediului propice pentru deschiderea unor spaţii comerciale de retail sau alimentaţie publică.
Există trei modele standard de încărcătoare Green Spots, de dimensiuni şi capacităţi diferite: o versiune standard care integrează trei panouri fotovoltaice (90W) şi o baterie litiu-ion de 12 V x 60 A; această staţie permite încărcarea a şase dispozitive mobile simultan şi oferă şi o soluţie de afişaj stradal pentru branduri. Un al doilea model este prevăzut cu nouă panouri fotovoltaice flexibile (135 W) integrează o baterie litiu-ion de 12 V x 60 A; staţia include şase prize USB de maximum 10 W (1-2 A, 5 V) şi este echipată cu blaturi de depozitare, iar al treilea are 12 prize USB, precum şi bănci şi un blat generos. Acesta din urmă este echipat cu şase panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 180 W, şi a fost creat pentru parcuri şi piaţete urbane. Opţional, acestuia i se pot adăuga şi panouri publicitare.
„De la dotarea standard cu prize USB şi LED-uri pentru iluminat nocturn, acestea pot fi echipate suplimentar cu Wi-Fi, sisteme de supraveghere video, panouri cu touchscreen, hărţi interactive, prize pentru încărcarea laptopurilor, trotinetelor sau bicicletelor electrice şi alte elemente de design”, completează reprezentanţii companiei.
Dezvoltatorii proiectului Green Spots sunt doi arhitecţi, Aurel Basuc şi Adrian Ţuţuianu, precum şi business developerul Cristian Danciu, parteneri şi cofondatori în cadrul biroului de arhitectură şi amenajări interioare Triptic Studio. Asocierea lor se leagă de înfiinţarea, în urmă cu şase ani, a Asociaţiei Române a Tinerilor Arhitecţi de către Aurel Basuc şi Adrian Ţuţuianu. Asociaţia a deţinut, până de curând, o revistă naţională de arhitectură, Atelierul de Proiectare, ce avea ca scop promovarea proiectelor şi a activităţilor studenţilor atât în ţară, cât şi peste hotare.
„A fost momentul în care, pe lângă relaţia de prietenie dintre noi trei, s-a născut şi latura antreprenorială”, povestesc reprezentaţii afacerii. În prezent, biroul de arhitectură Triptic Studio are un portofoliu de proiecte în domeniile industrial, logistic, rezidenţial şi al amenajărilor interioare de tip office, retail, HoReCa, design de mobilier, structuri şi instalaţii pentru evenimente şi târguri.
Cristian Danciu are un background internaţional de business development în domenii precum consultanţă financiară, resurse naturale, energie regenerabilă, construcţii navale, arhitectură. Atât arhitecţii, cât şi business developerul din echipa Triptic Studio au fost implicaţi în proiecte internaţionale. Elementul comun al celor trei tineri a fost revenirea în ţară şi implicarea activă în mediul românesc.
Ei spun că dezvoltarea ideii Green Spots a venit ca o consecinţă a activităţii studioului de arhitectură. „Specificul activităţii unui studio de arhitectură implică analiza continuă a designului, funcţionalităţilor şi nevoilor spaţiilor publice şi private”, spun ei.
De asemenea, din experienţa de antreprenori, au identificat o caracteristică de bază în mediul urban, şi anume aceea de a fi permanent conectat la mijloacele mobile de comunicare.
„Deşi această nevoie este tot mai mare, soluţiile de încărcare a dispozitivelor sunt aproape inexistente la nivelul spaţiului public în România. Astfel, Green Spots rezolvă o problemă cotidiană a oricăruia dintre noi, aliniindu-se la caracteristicile de smart city”, spun arhitecţii.
Concret, de la identificarea nevoii până la implementarea primului charger au trecut un an şi jumătate, interval de timp în care au adunat informaţii, au definit şi au construit conceptul Green Spots.Primul Green Spots a fost construit pentru festivalul de muzică Untold din Cluj-Napoca – iar acest pas a fost cel mai dificil din dezvoltarea proiectului, potrivit reprezentanţilor acestuia. „Investiserăm deja foarte mult în partea de start şi trebuia să să demostrăm în cadrul unui festival de renume internaţional că soluţia noastră este viabilă”, spune Cristian Danciu. Încărcătorul a funcţionat, iar în plus faţă de obţinerea acestei confirmări, Primăria Cluj-Napoca a dorit implementarea soluţiilor dezvoltate de tineri pe termen lung în oraş.
Valoarea investiţiei iniţiale s-a ridicat la aproximativ 100.000 de euro şi a fost acoperită parţial din fondurile Start-Up Nation. Reprezentanţii proiectului apreciază că vor acoperi în maximum doi ani această investiţie.
Preţul „copacului” Green Spots începe de la 5.000 de euro. Până acum, au implementat trei astfel de soluţii în Cluj, iar a patra va fi implementată în Bucureşti în incinta unui complex de birouri. „Suntem în discuţii cu toţi dezvoltatorii de clădiri de birouri, aceştia numărându-se şi ei printre beneficiarii vizaţi”, spun reprezentanţii proiectului.
Dezvoltatorii Green Spots au identificat clienţii acestei soluţii deopotrivă ca parte a mediului public şi a celui privat: clienţii publici sunt primăriile şi alte autorităţi locale subordonate, universităţi, campusuri studenţeşti, iar clienţii privaţi pot fi reprezentanţii unor centre de birouri, complexe rezidenţiale, spaţii comerciale, festivaluri, HoReCa sau complexe sportive.
Până acum, au ajuns la vânzări de 50.000 de euro şi aşteaptă comenzi de încă 25.000 de euro până la finalul anului.
În ceea ce priveşte producţia, copacii Green Spots sunt realizaţi la Green Yard, firma de construcţii metalice din Brăila deţinută de antreprenorul Grigore Danciu. „Astfel, deţinem controlul întregului proces de creaţie până la producţie şi implementare. Sursa principală a resurselor prime este România, iar durata de realizare diferă în funcţie de modelul şi de funcţionalităţile comandate”, explică arhitecţii.
Planul de dezvoltare a proiectului în continuare implică în primul rând implementarea la nivel naţional şi apoi regional a produsului Green Spots. „Vrem să demonstrăm încă o dată că antreprenorul român este puternic, creativ şi poate dezvolta soluţii viabile la nivel internaţional. Cu alte cuvinte, vrem ca Green Spots să devină un brand românesc în regiune”, spune Danciu. Tinerii şi-au propus să dezvolte soluţia în direcţia conceptului de smart city – „care devine o nevoie pentru mediul urban din România şi Europa”.
-
Cărămidă cu cărămidă, până la 20 de milioane de euro
“Creşterea sectorului rezidenţial ne obligă să fim prezenţi în întreaga ţară, în cât mai multe puncte de vânzare, pentru a putea să atingem câţi mai mulţi consumatori. În 2018 am continuat strategia pe care am implementat-o din 2008 până în prezent – am mizat pe dezvoltarea intensivă şi extensivă a distribuţiei şi a exporturilor, dezvoltarea gamei de produse, menţinerea calităţii la standarde înalte şi oferirea de servicii performante şi complexe”, descrie Iulian Mangalagiu, CEO al Brikston, strategia de dezvoltare a companiei româneşti de produse de construcţii pe care o conduce.
Pe plan local, produsele Brikston sunt comercializate atât prin intermediul a peste 250 de distribuitori şi lanţuri de tip DIY precum Dedeman, Leroy Merlin, Brico Depot şi Hornbach, cât şi în magazinul online al companiei.
Compania exportă însă produse şi în alte două pieţe vecine – Republica Moldova şi Ucraina; reprezentanţii companiei şi-au propus ca pe viitor să crească valoarea exporturilor către cele două ţări la 2 milioane de euro.
Anul trecut, Brikston a avut venituri de aproximativ 19 milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de anul anterior şi un profit de circa 2,5 milioane de euro; aşteptările pentru 2018 vizează o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. „Previziunile noastre întrevăd un progres în domeniul amenajărilor interioare şi exterioare, un sector care prinde tot mai mult teren.”
În ceea ce priveşte numărul de angajaţi ai Brikston, acesta a ajuns la aproximativ 200, cu o medie de vârstă de circa 44 de ani.
Reprezentanţii companiei spun că în ultimii zece ani secţiile au funcţionat la capacitate maximă, iar producţia de cărămidă a fost dublată.
Brikston are o istorie de aproape 50 de ani pe piaţa locală: aceasta a început în anul 1969, odată cu înfiinţarea societăţii de stat Fabrica de Produse Ceramice, transformată patru ani mai târziu, în urma fuziunii cu Fabrica de Betoane Armate, în Întreprinderea de Materiale de Construcţii Iaşi. În 1994 începe privatizarea companiei – redenumită Ceramica SA – prin metoda MEBO (management employee buyouts), proces încheiat în 2001, când a devenit societate comercială cu capital integral privat.În 2006, în urma unei investiţii de 7,7 milioane de euro, compania a deschis prima linie modernă de producţie. În 2008 a fost lansată marca Brikston, „creată cu scopul diferenţierii pe piaţa materialelor de construcţii ca etalon al calităţii produselor”, spune Iulian Mangalagiu, CEO al Brikston. După un an a fost lansată o nouă linie de producţie, care a dublat volumul realizat.
În 2010-2011, pe măsură ce compania a început să se extindă la nivel naţional, cota de piaţă s-a triplat, atingând nivelul de 19% – faţă de 6%, valoarea la care se plasa aceasta în 2008. În 2014, pachetul majoritar de acţiuni al companiei a fost preluat de fondul de investiţii ADM Capital, pas care a determinat crearea unor zone noi de dezvoltare a companiei, în 2015 fiind lansată linia de producţie de ţigle şi materiale pentru zidăria de faţadă.
În ceea ce priveşte cele mai recente investiţii, compania a direcţionat anul acesta 1 milion de euro spre îmbunătăţirea calităţii produselor, achiziţia de utilaje, completarea portofoliului de produse şi optimizarea costurilor de fabricaţie.
De asemenea, directorul general al Brikston spune că o componentă esenţială pentru dezvoltarea companiei o reprezintă partea de cercetare şi dezvoltare. Potrivit lui, „pentru a te putea susţine pe această piaţă în care utilităţile cresc de la lună la lună, singurele investiţii viabile sunt cele în eficientizarea energetică, creşterea capacităţilor de producţie, găsirea de resurse alternative şi reducerea emisiilor de CO2”.
Potrivit lui Iulian Mangalagiu, piaţa de cărămidă se situează în prezent la o valoare de 130 de milioane de euro, dar, în ciuda faptului că volumul acesteia este pe o tendinţă crescătoare şi producătorii se orientează spre deschiderea de noi sectoare, aceasta este încă mult sub nivelul atins în anii 2007 – 2008. În ultimii cinci ani, Mangalagiu spune că „din totalul vânzărilor Brikston, peste 80% sunt adresate segmentului rezidenţial, ceea ce evidenţiază faptul că, în prezent, oamenii sunt interesaţi de achiziţia unei locuinţe noi. Fie că sunt tineri care vor casa lor, fie o familie care caută o locuinţă mai mare, observăm că românii caută casele care le pot oferi un nivel de confort mai mare”.
Care era nivelul de atunci?
Pe de altă parte, observă el, creşterea pieţei locale de profil a contribuit la o apropiere faţă de nivelul pieţelor din vest: „Dacă în urmă cu câţiva ani România avea nevoie de aproximativ 600.000 de locuinţe pentru a atinge nivelul Europei, diferenţa a fost considerabil redusă prin creşterea din ultimul timp a pieţei de construcţii.” Un alt capitol la care România se află în urma altor pieţe este tipologia produselor comercializate: „În timp ce ţara noastră este concentrată pe cărămizile de construcţii, vestul Europei pune accent şi pe cărămizile sau placajele care dau un aspect elegant oricărei construcţii. Noul trend legat de casele pasive sau cu emisii zero face ca piaţa din vest să aibă un avans faţă de România în ceea ce priveşte folosirea unor produse eficiente din punct de vedere termic”.
Mangalagiu spune că principala tendinţă pe piaţa pe care activează constă în dezvoltarea de noi blocuri de locuit, impulsionată de nevoia de „creare a unor locuinţe accesibile din punctul de vedere al valorii acestora şi poziţionării lor în cadrul oraşelor, unde nu mai sunt chiar atât de multe locuri pentru construcţia de locuinţe individuale”.
Directorul general al Brikston sesizează şi orientarea înspre folosirea materialelor pentru decorarea locuinţelor: „Fie că vorbim doar despre un soclu sau de câteva accente pe faţade, fie că vorbim de faţada întreagă, casele şi blocurile care se construiesc în ultima perioadă sunt mult mai adaptate din punct de vedere estetic cu noile trenduri în materie de materiale de construcţii”.
De asemenea, aminteşte el, apropierea de anul 2020, când noile proiecte rezidenţiale va trebui să respecte legislaţia europeană privind casele cu consum energetic aproape de zero, face ca industria materialelor de construcţii să se adapteze noilor cerinţe prin lansarea de produse noi, mult mai eficiente din punctul de vedere al izolării termice. „Implicit, dezvoltarea unor noi reglementări ajută industria să se apropie foarte mult de zona de vest a Europei, acolo unde consumul energetic este principala procupare în materie de construcţii”, spune el.
Directorul executiv al Brikston observă că, pe lângă interesul pentru cărămizi care să ajute la economisirea energiei, se poate observa că oamenii caută şi locuinţe care să le încânte simţul estetic. Acest lucru determină consumatorii să fie din ce în ce mai interesaţi de produsele ceramice pentru decorarea caselor, gardurilor şi grădinilor, respectiv de cărămida de faţadă, de placajele din klinker şi de elementele pentru gard.Aşteptările executivului de la Brikston pentru perioada următoare vizează în primul rând menţinerea ritmului de creştere atât pentru cererea de locuinţe de tip rezidenţial, cât şi pentru segmentul materialelor de construcţii. El spune că principalul factor care a susţinut revenirea pieţei rezidenţiale a fost reapariţia în 2015 – 2016 a dezvoltatorilor imobiliari şi a proiectelor rezidenţiale de dimensiuni mai mari.
„Nevoia pieţei de profil stă la baza dezvoltării acestei industrii, motiv pentru care pot interveni schimbări, însă, conform ultimilor ani, ne aşteptăm la o cerere constantă”, spune el. Factorii pe care îşi bazează aşteptările sunt: continuarea proiectului Prima Casă, creşterea investiţiilor cu capital străin, începerea unui nou val de credite bancare, creşterea pieţei muncii şi costurile reduse ale materialelor. Singurul impediment care ar putea apărea, potrivit lui Mangalagiu, se leagă de schimbările politice, care ar putea amâna investiţiile în infrastructură, ceea ce ar priva companiile de construcţii de beneficiul unui aport suplimentar de cash.
Cum vede executivul de la Brikston casele din România pe viitor?
„Cred că în viitorul apropiat se va pune accentul pe materialele de construcţii cât mai ecologice, care au grijă de mediu atât în momentul fabricaţiei, cât şi în momentul în care devin deşeuri. Arhitectural, cred că locuinţele viitorului vor fi mult mai arătoase decât cele de acum câţiva ani, cu accent major pe produsele care pot adăuga un plus de culoare şi textură unei faţade şi chiar interiorului.” El consideră că pe piaţă se observă o migrare către casele cu un consum energetic cât mai mic şi că legislaţia urmăreşte să încurajeze construcţia acestui tip de case, ceea ce îl face să creadă că pe viitor ne putem aştepta la investiţii masive în această direcţie.
-
Partidul Democrat reintră în joc prin victoria din Casa Reprezentanţilor
Democraţii aveau nevoie să câştige doar 23 de locuri deţinute de republicani, dar au încheiat ziua de 6 noiembrie cu un rezultat chiar mai bun, câştigând 222 de locuri din totalul de 435 existente. Partidul Republican a păstrat controlul asupra Senatului. Victoria democraţilor este extrem de importantă în contextul în care Casa Reprezentanţilor poate bloca iniţiativele legislative venite din partea republicanilor. Analişti politici ai unor publicaţii din Statele Unite au discutat şi despre alte scenarii, cum ar fi punerea sub acuzare a preşedintelui Donald Trump pentru legăturile cu Rusia din timpul alegerilor prezidenţiale desfăşurate la finalul lui 2016.
-
Microsoft a construit căsuţe în copaci pentru angajaţii companiei de la sediul central din Redmond, Washington – VIDEO
Una dintre căsuţe este inspirată de căsuţele de turtă dulce din povestirile lui Hans Christian Andersen. Cea mai înaltă structură este denumită “cuibul corbului”.
Căsuţele au electricitate, Wi-Fi şi şemineu exterior pentru a menţine căldura.
Reprezentanţii Microsoft spun că motivul pentru care au investit în aceste căsuţe este să îi scoată pe angajaţi din birouri. Mai mult, unele studii arată că munca în mijlocul naturii îmbunătăţeşte creativitatea, concentrarea şi chiar fericirea.
-
Microsoft a construit căsuţe în copaci pentru angajaţii companiei de la sediul central din Redmond, Washington – VIDEO
Una dintre căsuţe este inspirată de căsuţele de turtă dulce din povestirile lui Hans Christian Andersen. Cea mai înaltă structură este denumită “cuibul corbului”.
Căsuţele au electricitate, Wi-Fi şi şemineu exterior pentru a menţine căldura.
Reprezentanţii Microsoft spun că motivul pentru care au investit în aceste căsuţe este să îi scoată pe angajaţi din birouri. Mai mult, unele studii arată că munca în mijlocul naturii îmbunătăţeşte creativitatea, concentrarea şi chiar fericirea.
-
Bitdefender declară război competitorilor printr-o nouă achiziţie de milioane de euro
“Bitdefender investeşte în protecţia suplimentară a clienţilor şi îşi completează portofoliul de soluţii de securitate cu noi tehnologii capabile să contracareze, la nivel de reţea, ameninţări informatice avansate” suna anunţul referitor la achiziţia companiei olandeze de tehnologie RedSocks, făcut la mijlocul săptămânii trecute de producătorul de soluţii de securitate informatică. Sub limbajul de specialitate, era îmbrăcată o ştire care marchează o nouă etapă din dezvoltarea companiei: prima achiziţie a unei companii de tehnologie.
Până acum, Bitdefender a anunţat câteva achiziţii de companii – activităţile acestora erau concentrate însă exclusiv pe vânzare şi marketing. Mai întâi, Bitdefender a cumpărat în 2017 partenerul de pe piaţa franceză, iar în ultima lună a integrat linia de business a partenerului australian şi a deschis birouri proprii la Melbourne, sediul Bitdefender Australia.
Achiziţia companiei olandeze RedSocks Security BV face parte din strategia de fuziuni şi achiziţii a Bitdefender şi are rolul de a extinde portofoliul de soluţii în zona de securitate a reţelelor şi de monitorizare a ameninţărilor informatice complexe, potrivit reprezentanţilor Bitdefender. Aceştia nu oferă detalii referitoare la valoarea tranzacţiei; potrivit informaţiilor din presa internaţională, afacerile companiei olandeze sunt de circa 8,6 milioane de dolari anual.
Tranzacţia dintre cele două părţi, asistată de I5 Invest GmbH, a avut loc în 11 octombrie şi include tehnologiile, produsele, portofoliul de clienţi şi parteneri şi angajaţii RedSocks – consultanţi de relaţii cu clienţii şi ingineri specializaţi în monitorizare de trafic şi incidente la nivel de reţea. Cumpărarea RedSocks completează seria de fuziuni şi achiziţii derulate în ultimii doi ani de către Bitdefender.
„Soluţiile Bitdefender şi cele ale RedSocks sunt complementare, iar Bitdefender poate oferi acum clienţilor săi protecţie în faţa celor mai avansate ameninţări informatice, inclusiv la nivel de reţea”, descriu reprezentanţii companiei motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie a companiei cu origini olandeze. În plus, spun ei, dincolo de tehnologiile integrate, ca urmare a tranzacţiei, în portofoliul Bitdefender, preluarea birourilor RedSocks de la Haga va permite simultan dezvoltarea oportunităţilor de business de pe piaţa olandeză, prin înfiinţarea Bitdefender Olanda, şi va susţine extinderea operaţiunilor în vestul Europei. Bitdefender este prezentă pe piaţa olandeză de 12 ani, cu soluţii destinate familiilor şi companiilor.
„Modelul de business al Bitdefender presupune prezenţa în anumite pieţe fie prin birouri proprii, fie prin intermediul unor parteneri exclusivi, care gestionează integral activităţile de vânzări şi marketing pentru produsele Bitdefender. Decizia asupra deschiderii de birouri proprii sau a achiziţiei unor parteneri se ia cu scopul de a accelera dezvoltarea Bitdefender în pieţele de importanţă strategică, prin investiţii masive menite să întărească relaţia cu distribuitorii şi clienţii”, descriu reprezentanţii companiei strategia de extindere.
Potrivit informaţiilor Bitdefender, compania RedSocks Security este specializată în detectarea automată de incidente şi de trafic suspect la nivelul reţelei şi în combaterea criminalităţii informatice. Combinând algoritmii de inteligenţă artificială cu vizibilitatea asupra atacurilor, RedSocks oferă clienţilor soluţii de detecţie în timp real a breşelor şi mecanisme de răspuns la incidente de securitate. Soluţiile RedSocks ar răspunde astfel unei nevoi stringente a pieţei, rezultată din creşterea numărului breşelor de amploare cauzate de atacuri sofisticate care nu pot fi blocate de soluţiile pentru reţele de pe piaţă. Procesul de integrare a acestei companii în ecosistemul Bitdefender presupune integrarea celor 30 de angajaţi ai RedSocks cu cei 1.600 ai echipei globale a Bitdefender, în timp ce acţionarii companiei RedSocks vor deveni şi ei o parte a liniei de business Bitdefender Network Security. Bitdefender Olanda va avea sediul în actualele birouri RedSocks şi va continua în viitor extinderea echipei şi a portofoliului de produse. „Bitdefender a preluat de la RedSocks Security toate activele, tehnologiile, portofoliul de clienţi şi angajaţii din vânzări, marketing, administraţie, suport tehnic, dezvoltare şi R&D”, spun reprezentanţii companiei româneşti de produse de securitate cibernetică. Integrarea completă a RedSocks Security va dura circa un an.
„Suntem capabili să oferim acum clienţilor Bitdefender şi noilor noştri clienţi RedSocks o protecţie şi mai solidă în faţa atacurilor informatice. Soluţia Bitdefender pentru business, GravityZone, este acum o platformă completă de prevenţie, detecţie şi răspuns, odată cu funcţionalităţile revoluţionare aduse de RedSocks”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender, în comunicatul de presă care anunţa tranzacţia.
În prezent, Bitdefender şi-a stabilit prezenţa locală în SUA, Franţa, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia, Canada, Australia şi, cel mai recent, Olanda. Cele mai recente achiziţii au constat în preluarea partenerilor locali din Franţa, în 2017, şi Australia, în 2018.
„Când am pornit RedSocks în 2012, obiectivul nostru a fost să construim soluţii care să fie utile oricărui tip de organizaţie şi să oferim clienţilor valoare pe termen lung. Alături de Bitdefender, ne atingem acum acest ţel. Suntem extrem de mândri să fim recunoscuţi de o companie vizionară de talia Bitdefender”, spune şi Pepijn Janssen, fondatorul RedSocks, în comunicatul de presă trimis de reprezentanţii Bitdefender.
La finalul anului trecut, Bitdefender, unul dintre cele mai puternice branduri româneşti din IT, a anunţat că fondul de investiţii paneuropean Vitruvian Partners a devenit al doilea cel mai mare acţionar al companiei, odată cu achiziţia pachetului minoritar de aproximativ 30%, deţinut de fondul de investiţii Axxess Capital. Ca urmare a acestei tranzacţii, valoarea companiei Bitdefender este stabilită la peste 600 de milioane de dolari. Reprezentanţii Bitdefender spuneau atunci că vor fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-şi întări poziţia de lider atât în piaţa de soluţii de securitate pentru companii, cât şi în cea pentru utilizatori individuali.
-
Încotro se îndreaptă piaţa farmaceutică din România. Cum ar putea avea românii acces la tratamente noi şi mai ieftine
Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România, spune că piaţa farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată şi că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii îşi desfăşoară activitatea. Observă totuşi că în anumite zone pot fi aduse îmbunătăţiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate şi sustenabilitate pentru toate părţile implicate – pacienţi, autorităţi şi industria farmaceutică deopotrivă.
Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanţii Janssen o consideră o soluţie pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor români diagnosticaţi cu tuberculoză, spre exemplu.
„Angajamentul nostru este să identificăm soluţii sustenabile alături de autorităţi pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienţilor români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său şi care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obţinute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem şi prin recunoaşterea rezultatelor îmbunătăţite pentru pacienţi, în ansamblu prin cost-eficienţă”, argumentează Rodseth.
La fel de importante consideră că sunt şi schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autorităţile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea şi accesibilitatea medicamentelor noi.
„Aceste mecanisme sunt o soluţie «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preţ care sunt specifice sistemelor de compensare din ţări şi reflectă nivelul local de accesibilitate, precum şi prevalenţa afecţiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuţii importante între autorităţi şi industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluţii într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părţile”.
O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă iniţial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorităţi la o versiune mai predictibilă şi mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.