BusinessMagazin

Tag: relaxare

  • Guvernul asigură că vrea scăderea CAS şi neimpozitarea profitului şi va discuta cu FMI în aprilie

    “Guvernul României susţine pachetul de măsuri de relaxare fiscală si dezvoltare economică anunţate la începutul acestei luni, care include reducerea CAS şi neimpozitarea profitului reinvestit. Toate aceste măsuri vor fi discutate cu reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, în cadrul vizitei în România care va avea loc în luna aprilie. După cum a fost anunţat încă de la recenta vizită a delegaţiei finanţatorilor internaţionali, de către vicepremierul Daniel Chiţoiu (care a condus discuţiile cu reprezentanţii FMI, BM si CE, alături de ministrul Liviu Voinea) măsurile de relaxare fiscală şi dezvoltare economică urmează a fi discutate cu aceste instituţii în aprilie, pe baza unui studiu care se face cu Banca Mondială.

    Guvernul României este dedicat îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul programului de guvernare, care prevede măsuri de relaxare fiscală. Guvernul României susţine aplicarea acestora, cu respectarea tuturor obligaţiilor luate în cadrul Uniunii Europene, precum şi în relaţia cu partenerii internaţionali ai României”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kazahstanul şi-a devalorizat cu 19% moneda, în urma retragerilor de capital din ţările emergente

     Banda indicativă de variaţie a monedei naţionale kazahe, stabilită în consiliu monetar, a fost mutată la 185 unităţi pe dolar, plus/minus 3 unităţi, a anunţat marţi banca centrală, într-un comunicat preluat de Bloomberg.

    În urma deciziei, tenge-ul a scăzut pe piaţa interbancară la 185,87 unităţi pe dolar, faţă de 155,53 unităţi la finele şedinţei de tranzacţionare de luni, indicând o devalorizare de 19%, potrivit datelor Bloomberg.

    “În urma reducerii programului de relaxare cantitativă din SUA, capitalul iese din pieţele emergente şi merge către pieţele dezvoltate, ceea ce a generat presiuni asupra monedelor”, se arată în comunicat.

    Pieţele emergente traversează cel mai prost început de an de la criza financiară mondială din 2008-2009, retragerile masive de capital generând volatilitate ridicată şi determinând măsuri agresive din partea autorităţilor din ţări ca Turcia, Argentina, Ucraina sau India.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • Erste: Amploarea relaxării monetare a depăşit aşteptările noastre

     BNR a decis miercuri reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 3,75%, în timp ce rezervele minime obligatorii pentru lei au fost diminuate cu 3 puncte procentuale, la 12%, iar cele pentru valută cu 2 puncte procentuale, la 18%.

    “Amploarea relaxării monetare a depăşit aşteptările noastre şi ale celorlalţi analişti. În timp ce restul analiştilor aşteptau o reducere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale, noi am pariat mai ales pe diminuarea rezervelor minime la lei”, se arată într-o analiză a Erste.

    Reducerea rezervelor pentru lei va elibera în piaţă aproximativ 3,5 miliarde de lei, în timp ce noul nivel al rezervelor pentru valută va îmbunătăţi lichiditatea în valută cu aproximativ 400 milioane euro, potrivit analiştilor băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mişcarea surpriză 
a Fed la sfârşitul unui an interesant

    Ben Bernanke încheie în forţă cel de-al doilea mandat consecutiv de patru ani în funcţia de preşedinte al Rezervei Federale (Fed), îndulcind moştenirea succesoarei sale prin reducerea programului de relaxare cantitativă. Începând din ianuarie, achiziţiile lunare de titluri de stat şi obligaţiuni ipotecare efectuate de banca centrală a SUA pe piaţa secundară vor fi limitate la 75 miliarde de dolari, faţă de 85 miliarde de dolari în prezent.

    4.000 de miliarde de dolari, titluri de stat Şi obligaŢiuni bazate pe pachete de credite ipotecare, deţinute de o bancă centrală. Bernanke a scris istorie cu programele succesive de relaxare cantitativă, o măsură excepţională în vremuri excepţionale. Stimularea monetară, introdusă de Rezeva Federală în urmă cu patru ani, a fost un efort extrem, contestat de mulţi, de a sprijini economia Statelor Unite şi de a combate şomajul după cea mai gravă recesiune din ultimii 80 de ani şi cea mai severă criză financiară de la marea depresiune a anilor ‘30. Activele gestionate de Fed s-au umflat de la aproximativ 870 miliarde de dolari în 2007, înainte de prăbuşirea pieţei creditelor ipotecare suprime, la 4.000 de miliarde de dolari în prezent.

    Încheierea treptată a epocii dolarilor ieftini va fi cu siguranţă un proces riscant, existând posibilitatea ca scăderea lichidităţii să provoace din nou turbulenţe pe piaţa de credit şi în economie. De aceea, Fed a subliniat că dobânda de politică monetară va fi menţinută aproape de zero, în banda 0-0,25%, până când şomajul va scădea sub 6,5%, cu condiţia ca inflaţia să nu sară de pragul de 2,5%. Inflaţia din SUA a fost de 1,1% în luna octombrie şi nu a mai ajuns la ţinta de 2% din martie 2012. Şomajul a scăzut în luna noiembrie la 7%, minimul ultimilor cinci ani, faţă de 10% în octombrie 2009, în timpul recesiunii. Anterior crizei financiare, în luna mai a anului 2007, şomajul era de 4,4%.

    Final de mandat pentru Bernanke. După ultima şedinţă de politică monetară la conducerea Fed, Ben Bernanke a declarat că achiziţiile de obligaţiuni vor fi reduse în etape pe parcursul anului viitor, dacă şomajul va scădea conform cu prognozele băncii centrale. Astfel, relaxarea cantitativă în SUA ar putea fi de domeniul trecutului la sfârşitul anului viitor. Decizia a surprins o parte dintre investitori şi analişti, dar nu a cauzat şocuri pe pieţe, aşa cum erau îngrijoraţi unii economişti, deoarece reprezintă un semnal pozitiv privind starea economiei şi pieţei muncii. „Este clar că revenirea economiei este departe de a fi completă, dar avem speranţă. Vom începe să vedem lumina de la capătul tunelului şi începutul unei perioade mai normale de creştere economică“, a declarat Bernanke în ultima conferinţă de presă ca preşedinte al Rezervei Federale. El a subliniat că s-a consultat cu vicepreşedintele Fed Janet Yellen, desemnată să preia preşedinţia băncii centrale începând din luna ianuarie, după încheierea mandatului lui Bernanke. „Janet sprijină în totalitate ceea ce am făcut astăzi“, a afirmat Bernanke, vorbind despre decizia de a reduce programul de relaxare cantitativă.

  • Preţul petrolului, în scădere puternică după încheierea acordului privind programul nuclear iranian

     Preţul petrolului Brent cu livrare în ianuarie a coborât cu până la 3 dolari, după ce a urcat vineri cu 97 de cenţi şi a încheiat săptămâna trecută la 111,05 dolari pe baril, transmite Bloomberg.

    Cotaţia ţiţeiului WTI, de referinţă pe piaţa SUA, a scăzut cu până la 1,6%, respectiv 1,55 dolari, la 93,29 dolari pe baril.

    Iranul şi marile puteri – SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia şi China – au încheiat în weekend, la Geneva, un acord care limitează programul nuclear iranian şi prevede relaxarea sancţiunilor economice asupra ţării, deblocând parţial exporturile de petrol.

    Cotaţia Brent, de referinţă pentru jumătate din volumul de petrol tranzacţionat la nivel mondial, reacţionează puternic la evoluţiile din dosarul nuclear al Iranului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotel Epoque deschide un centru de evenimente în urma unei investiţii de 500.000 euro

    Sala de conferinte are o suprafata de 130 mp si o capacitate de 40-180 persoane, in functie de formatul de eveniment ales: Cocktail, Teatru, Cabaret, Classroom, U-shape, Board sau Festiv. The Wine&Cigar Club are o suprafata de 100 mp si o capacitate de pana la 80 persoane. Conceput in stil British lounge, The Wine&Cigar Club este destinat relaxarii dupa birou, intalnirilor de afaceri informale si organizarii de evenimente private.
    “Suntem foarte increzatori in performantele Events Gallery si estimam ca in anul 2014 veniturile provenite din centrul de evenimente vor reprezenta aproximativ 20% din totalul veniturilor Epoque», a declarat Diana Popescu, Owner & CEO Epoque.

    Hotel Epoque este un boutique hotel de cinci stele ce se adreseaza calatorilor de business si de leisure cu standarde ridicate de calatorie, potrivit reprezentanţilor hotelului. Acesta ofera vizitatorilor  45 apartamente, un restaurant de gastronomie franceza, wintergarden si spa.

     

  • Şeful misiunii FMI: Reducerea CAS nu e bugetată pe 2014, ar trebui lărgită baza şi alte măsuri

     “Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimenatre pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare”, a răspuns Andrea Schaechter.

    Şeful misiunii FMI recunoaşte că România are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar “cu mare grijă”, pentru a evita o gaură în buget.

    “În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară (…) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească (…) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa”, a adăugat Schaechter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consilier Ponta: Continuarea reducerii TVA pe anumite alimente ar fi binevenită, e prima măsură

     “O continuare a politicilor de reducere a TVA pe anumite alimente ar fi binevenită, nu ştiu dacă este posibilă acum, când avem o rectificare negativă. Ştim că reducerea TVA la pâine a fost bine-venită. Este o măsură care ar ajuta la reducerea evaziunii fiscale şi este o măsură care are şi o componentă socială (…) Sunt şi alte măsuri de relaxare, dar eu cu aceasta aş începe”, a spus Petrescu, întrebată la seminarul “Modificările Codului Fiscal”, organizat de Ziarul Financiar, ce taxe ar considera că trebuie scăzute sau eliminate.

    La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Dan Manolescu a explicat că o altă reducere pentru produse ar putea să intervină doar dacă se constată că reducerea TVA la pâine nu a dus la scăderi ale încasărilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIŞTI: Cursul poate ajunge la 4,54 lei/euro la finalul anului, dacă BNR va continua să reducă dobânda

     Deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste, potrivit X-Tade Brokers.

    Conform unei analize a casei de brokeraj, cursul de schimb leu/euro s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 unităţi la finalul anului, în timp ce leu/dolar ar putea ajunge la 3,55 unităţi în aceeaşi perioadă.

    Paritatea leu/euro estimată de analiştii XTB este cu 1,67% peste cursul de referinţă anunţat marţi de Banca Naţională a României (BNR), de 4,4653 unităţi, şi cu 2,32% sub maximul istoric atins în 3 august 2012, de 4,6481 lei/euro. Comparativ cu nivelul de la finele anului trecut, de 4,4287 lei/euro, estimarea XTB este cu 2,51% mai sus.

    Rata de schimb leu/dolar prognozată pentru finele anului de casa de brokeraj este cu aproape 5,3% peste cursul anunţat marţi de BNR, de 3,3719 unităţi, şi cu 7,41% sub recordul istoris înregistrat pe 24 iulie 2012, de 3,8343 lei/dolar. Raportat la nivelul din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,3575 lei/dolar, estimarea XTB este cu 5,73% mai mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro