BusinessMagazin

Tag: referendum

  • REFERENDUM familie: Sute de preşedinţi de secţiilor de votare s-au retras şi din judeţele Dolj, Teleorman şi Prahova

    Aproape jumătate din cei 363 de preşedinţi de secţii de votare din judeţul Teleorman, care au fost traşi la sorţi în şedinţa din 28 septembrie au anunţat miercuri că nu vor lua parte la procesul electoral de la finalul săptămânii.

    Cristian Toma, reprezentant USR în BEJ Teleorman, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că numărul celor care s-au retras e îngrijorător de mare.

    „Au depăşit 100. Unii au murit, unii sunt bolnavi, unii nu ştiu că sunt pe listă, unii pur şi simplu sunt în concediu sau au probleme personale şi unii s-au mutat din judeţ. Cam 50% dintre toţi. Acum trebuie să vadă ce fac, pentru că e posibil ca acest Referendum să fie un fiasco”, a spus Toma.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arşinel: Sunt fiu de ţăran, dar nu merg la Referendum. Când trec pe lângă o biserică, îmi fac cruce

    „În general, eu sunt fiu de ţăran, de CFR-ist, am apucături normale. Dar pentru că nu vreau să-mi influenţez viaţa şi viitorul, cred că de data asta, pentru prima dată în viaţa mea, o să mă abţin. Eu când trec prin faţa unei biserici, spun Tatăl Nostru şi îmi fac cruce. Prefer să nu mă duc”, a declarat, Alexandru Arşinel, pentru Agenţia de presă MEDIAFAX.

    Alexandru Arşinel, în vârstă de 79 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuţi actori de comedie din România şi este vedetă a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti, dar şi director al instituţiei. Alături de Stela Popescu, el a format un cuplu artistic celebru atât în ţară, cât şi în străinătate. Pentru activitatea lor, cei doi actori au fost răsplătiţi, în anul 2002, cu premiul special al UNITER pentru teatrul de revistă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Majoritatea britanicilor ar vota în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană

    Potrivit sondajelor, 52% dintre cetăţenii britanici ar vota pentru rămânerea în Uniunea Europeană, iar 48% împotrivă, dacă ar fi organizat un nou referendum.

    Numeroşi politicieni britanici propun organizarea unui nou referendum privind apartenenţa la Uniunea Europeană, dar premierul Theresa May a respins ideea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie tensionată în Marea Britanie. Theresa May ar putea convoca alegeri anticipate din cauza Brexit /Opoziţia ar vrea un nou referendum

    Consilierii premierului Theresa May au iniţiat în secret elaborarea unor planuri de urgenţă pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate în noiembrie, scopul fiind obţinerea majorităţii necesare pentru menţinerea în funcţie, în contextul în care liderii Uniunii Europene au respins planul britanic pentru un acord privind relaţiile bilaterale post-Brexit, afirmă surse citate de Sunday Times.

    Doi oficiali de la Downing Street au declarat că Theresa May s-a simţit umilită la summitul european de la Salzburg, astfel că vrea să obţină susţinere politică pentru un nou plan privind relaţia cu UE. Planul Theresei May a fost contestat atât de politicieni britanici, inclusiv din Partidul Conservator, cât şi de liderii europeni.

    Un alt oficial britanic a evocat chiar posibilitatea demisiei Theresei May. Guvernul conservator de la Londra are majoritate în Camera Comunelor doar cu ajutorul unei mici formaţiuni din provincia britanică Irlanda de Nord.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coaliţia pentru Familie, precizări în prag de REFERENDUM: Respingem confiscarea politică a iniţiativei noastre

    “Iniţiativa noastră de revizuire a Constituţiei României nu are nicio legătură cu vreo formaţiune politică. Nu suntem şi nu am fost la remorca niciunui partid.Demersul nostru nu este în niciun fel legat de PSD sau de guvernarea PSD. Protocoalele semnate cu PSD, PNL şi ALDE nu au vizat decât obţinerea sprijinului parlamentar pentru adoptarea legii de revizuire a Constituţiei României. Am respins şi respingem confiscarea politică a iniţiativei noastre. Exprimarea publică a susţinerii demersului celor 3 000 000 de cetăţeni români, inclusiv de către actori politici, nu poate fi considerată o încercare de confiscare politică. De altfel, legea de revizuire constituţională nu a putut trece decât cu votul mai multor partide de la putere şi din opoziţie. Organizatorul referendumului este Guvernul României, nu PSD. Cine consideră că structura politică a guvernului este un impediment pentru votul la referendum, va trebui să fie consecvent şi să boicoteze şi alegerile de anul viitor organizate de acelaşi guvern. Ceea ce este, evident, absurd”, transmite Coaliţia pentru Familie, într-un comunicat de presă remis joi MEDIAFAX.

    Reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie precizează că tema referendumului este protecţia constituţională a definiţiei căsătoriei.

    “Deci nu vom vota pentru sau împotriva vreunui partid politic, pentru sau împotriva vreunui lider politic. Votul pe care îl vom da este pentru păstrarea firescului vieţii noastre şi a copiilor noştri. Orice altă înţelegere a organizării referendumului este viciată de interese meschine. Atacurile şi defăimarea continue la adresa milioanelor de cetăţeni români care şi-au dorit referendumul demonstrează nivelul de violenţă şi vulgaritate excesivă la care s-a ajuns în societatea românească. Deplângem această situaţie şi îi încurajăm pe toţi susţinătorii referendumului să nu dea curs niciunei tentaţii de a răspunde cu aceeaşi monedă. Deplângem şi condamnăm campania agresivă împotriva Bisericii Ortodoxe Române, dusă de activiştii radicali ai ideologiei de gen, campanie acceptată şi promovată chiar de unele instituţii de presă”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Referendum pentru schimbarea numelui unui JUDEŢ din România, în aceeaşi zi cu cel privind redefinirea familiei

    Potrivit hotărârii Consiliului Judeţean (CJ) Olt, cetăţenii din judeţul Olt vor fi chemaţi pe 7 octombrie să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea: „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”.

    “S-a aprobat organizarea referendumului judeţean având ca obiect consultarea cetăţenilor din judeţul Olt, cu privire la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt. S-a stabilit ziua de duminică, 7 octombrie 2018, ca dată de desfăşurare a referendumului judeţean, sumele necesare organizării şi desfăşurării referendumului fiind suportate din bugetul judeţului Olt”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Miruna Ginerică, consilerul preşedintelui CJ Olt.

    Pentru organizarea referendumului privind schimbarea denumirii judeţului, CJ Olt a alocat 900.000 de lei, însă reprezentanţii instituţiei susţin că este posibil să nu fie nevoie de întreaga sumă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2009, românii au votat la referendum pentru Parlament unicameral şi reducerea la 300 a numărului aleşilor. Aceste lucruri nu s-au întâmplat

    “«(3) Aplicarea rezultatului referendumului national cu privire la problema de interes national este obligatorie. (4) Dacă referendumul national are ca obiect chestiuni de principiu sau alte propuneri formulate generic, rezultatul acestuia este facultativ. (5) În situaţia în care cetăţenii se pronunţă prin “DA” asupra problemei de interes national, în termen de cel mult 45 de zile calendaristice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului, Parlamentul sau Guvernul, după caz, trebui să pună de acord dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare rezultatului acestuia.»”, se arată în propunerea legislativă semnată în numele iniţiatorilor de senatorul PMP, Traian Băsescu.

    De asemenea, aceleaşi reglementări prevede proiectul şi cu privire la rezultatul referendumului local.

    «(3) Aplicarea rezultatului referendumului local cu privire la problema de interes deosebit este obligatorie. (4) Dacă referendumul local are ca obiect chestiuni de principiu sau alte propuneri formulate generic, rezultatul acestuia este facultativ. (5) În situaţia în care cetăţenii se pronunţă prin “DA” asupra problemei de interes deosebit, în termen de cel mult 45 de zile calendaristice de la data desfăşurării referendumului, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, trebuie să pună de acord prevederile din hotărârile în vigoare cu rezultatul acestuia.»”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD a decis: Referendumul pentru redefinirea căsătoriei în Constituţia României va avea loc pe 7 octombrie

    Social-democraţii au decis calendarul în privinţa referendumului pentru modificarea în Constituţie a definiţiei căsătoriei.

    ”Proiectul de lege va fi votat în perioada 12-13 septembrie în Senat, iar referendumul va avea loc pe 7 octombrie”, au precizat surse din PSD pentru MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD a decis: Referendumul pentru redefinirea căsătoriei în Constituţia României va avea loc pe 7 octombrie

    Social-democraţii au decis calendarul în privinţa referendumului pentru modificarea în Constituţie a definiţiei căsătoriei.

    ”Proiectul de lege va fi votat în perioada 12-13 septembrie în Senat, iar referendumul va avea loc pe 7 octombrie”, au precizat surse din PSD pentru MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care cetăţenii votează pentru respingerea acordării ajutoarelor de stat pentru fermieri

    Executivul subliniază că aceste propuneri vor duce la majorarea preţului alimentelor şi vor afecta economia, transmite Reuters.

    Elveţia va organiza două referendumuri în data de 23 septembrie, unul pentru a acorda mai multe ajutoare de stat pentru fermieri şi altul pentru introducerea unor practici agricole mai sustenabile şi mai prietenoase cu animalele.

    Un sondaj de opinie arată un sprijin larg pentru ambele idei, însă ministrul Economiei, Johann Schneider-Ammann spune că aceste propuneri “periculoase” ar putea duce la majorarea tarifelor şi la alte represalii din partea partenerilor comerciali. 

    Una dintre propuneri, denumită iniţiativa Fair Food, vrea ca toate produsele alimentare din Elveţia să provină din surse sustenabile, iar etichetarea alimentelor să fie mai exactă. Ideea este să îmbunătăţească bunăstarea animalelor prin interzicerea importurilor de produse alimentare produse în regim intensiv şi să garanteze că importurile de alimente îndeplinesc cele mai ridicate standarde elveţiene. Suporterii iniţiativei, precum partidul ecologist şi cel social democrat, susţin că de pe urma acesteia vor profita atât consumatorii şi animalele, cât şi mediul şi fermierii.

    Cealaltă propunere vrea să majoreze ajutoarele de stat acordate fermierilor elveţieni, al căror număr s-a înjumătăţit după 1985, iar zilnic se închid trei exploataţii agricole.

    “La prima vedere aceste propuneri au provocat un val de simpatie în rândul multor cetăţeni. Sunt convins că la o examinare mai atentă a acestor propuneri, cetăţenii vor vedea că vor duce la scumpirea produselor alimentare, reducerea ofertei şi la mai multe cumpărături la graniţele Elveţiei”, a spus Schneider-Ammann.

    Contribuţia agriculturii la economia Elveţiei a scăzut de la 2% în 1985 la sub 1% în prezent. Suporterii iniţiativei pentru majorarea ajutoarelor de stat pentru fermieri, denumită Food Sovereignty, prin care se numără organizaţii ale fermierilor dar şi ONG-uri, vor o mai mare transparenţă în domeniul preţurilor pentru a da fermierilor o putere mai mare în negocierilor cu retailerii şi procesatorii. De asemenea aceştia doresc să crească numărul persoanelor care muncesc în agricultură şi să impună norme mai stricte importurilor care ar putea fi vizate de tarife mai mari şi chiar embargouri dacă nu respectă standardele elveţiene.

    Guvernul federal susţine că aceste propuneri vor duce la subvenţii mai mari sau chiar preţuri fixe, însă promotorii iniţiativei resping acest lucru. “Nu vrem mai mulţi bani, vrem doar să îmbunătăţim poziţia de negociere a fermierilor. Mulţi dintre ei dau faliment pentru că preţurile pe care le obţin pentru produsele lor sunt mai mici decât costurile de producţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al campaniei Rudi Berli.
    Referendumurile sunt o obişnuinţă în sistemul de democraţie directă din Elveţia, mai multe astfel de plebiscite având loc în fiecare an.