BusinessMagazin

Tag: reclamatie

  • A renunţat la compania pe care o conducea de 12 ani pentru a lansa un business în domeniul parfumurilor

    Parfumeria s-a inventat în Orient, chiar dacă marketingul şi  reclama ne-au determinat să credem că parfumurile vin din Franţa“, explică Anca Marcu, antreprenoarea ce a lansat pe piaţă Marab Perfumery, o afacere de comercializare de parfumuri orientale, în timp ce descrie fiecare dintre parfumurile de pe raftul magazinului său, unele dintre ele cu arome ce pot fi catalogate drept agasante de un necunoscător. După un an şi jumătate de activitate, Marab Perfumery este formată din magazinul din Bucureşti, o franciză de tip insulă într-un centru comercial din Constanţa, un magazin online, dar şi colaborări cu câteva saloane de frumuseţe, activităţi ce au generat anul trecut afaceri de 540.000 de lei (circa 122.700 euro).

    „Am acumulat experienţă mai mult în management, nu a fost ceva ce mi-a plăcut, dar a fost ceva ce am ales la momentul respectiv“, explică Marcu, referindu-se la momentul când a intrat în antreprenoriat, în 2001, pornind o afacere de distribuţie de produse de unică folosinţă. S-a ocupat de administrarea acesteia timp de 12 ani, apoi, după o călătorie în Dubai, a hotărât să schimbe domeniul în care activa şi să transforme pasiunea mai veche pentru parfumuri într-o nouă afacere, intrând pe nişa parfumurilor orientale. „Am depistat acolo o lume total diferită a parfumeriei faţă de ce ştiam şi am hotărât să aduc o parte din aceasta aici“, descrie ea momentul când a hotărât să se axeze pe o afacere de distribuţie de parfumuri orientale, în 2013.

    A revenit în ţară, a cercetat structura pieţei şi s-a întors în Dubai cu un plan de afaceri, având în plan să aducă pe piaţa locală câteva dintre mărcile întâlnite acolo. A investit aproximativ 15.000 de euro în primul stoc de marfă, dar lucrurile nu au evoluat conform planului. Dacă iniţial îşi propusese să aducă parfumuri ce urmau a fi distribuite retailerilor specializaţi, a realizat că piaţa nu era suficient de dezvoltată pentru ca ei să le accepte. „Toţi mi-au întors spatele, aşa că a trebuit să atac cu un alt plan de bătaie“, povesteşte antreprenoarea despre unul dintre motivele pentru care afacerea nu a funcţionat de la început şi anume ataşamentul românilor faţă de mărcile cunoscute. Arabii nu sunt interesaţi de marketing şi de reclamă şi mărcile comercializate de ei nu erau renumite, deoarece alegerea parfumurilor se face în Orient pe baza aromelor preferate de clienţi. Românii însă sunt sensibili la reclamă şi preferă în continuare mărcile cunoscute.

    A început astfel să vândă ea însăşi parfumurile, mai întâi într-un spaţiu sezonier de pe litoral, în iunie 2013, pe care l-a considerat şi o modalitate de testare a pieţei, pe seama diversităţii de clienţi de acolo. În acelaşi an, în septembrie, a participat la un târg de profil la Romexpo, iar apoi a deschis un magazin în centrul Capitalei, pe o stradă aflată în apropiere de Calea Victoriei.

    Primele importuri au fost ale Casei Sterling, o firmă ce acoperă o paletă de branduri, arome şi preţuri variate. „Nu am vrut să fim o nişă doar pentru acei oameni care au posibilitatea de a cumpăra un parfum scump, ci am vrut o paletă de preţuri prin care să fim deschişi la mai multe categorii de clienţi.“ Un alt producător despre care aminteşte este Casa Urud, cu brandul Salveza, prezent şi în Galeriile Lafayette şi pe a cărei creatoare a întâlnit-o într-una din desele călătorii în Dubai. „Mi-a povestit cum bunica ei a creat parfumuri pentru familia regală şi a continuat acest obicei al familiei, la rândul ei creând pentru casa regală şi, de asemenea, creând multe parfumuri pentru VIP-uri“, explică Anca Marcu modul cum se construieşte reputaţia unui brand oriental.

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • De ce trebuie să te fereşti de cei ce dau mecanic din cap

    Tasta o interogare căutând ceva la întâmplare şi, deşi Google returna o mulţime de rezultate organice relevante, unele dintre reclame nu aveau absolut nicio legătură cu căutarea. Căutând, de exemplu, „Kawasaki H18“, erau afişate o mulţime de reclame ale unor avocaţi care se ofereau să-i ajute pe imigranţi să obţină vize H-18 US, dar niciuna legată de motocicleta clasică la care făcea referire căutarea. Larry era îngrozit că motorul AdWords, care depista reclamele cele mai relevante pentru o anumită căutare, prezenta uneori utilizatorilor mesaje irelevante.

    Într-o firmă obişnuită, directorul executiv, văzând un produs nereuşit, îl va suna pe cel care se ocupă de acel produs. Urmează o şedinţă, sau două, sau trei, pentru discutarea problemei, sunt trecute în revistă potenţialele soluţii şi se stabilesc măsurile ce urmează să fie luate. Este întocmit un plan pentru implementarea soluţiilor. Apoi, după o mulţime de teste destinate asigurării calităţii, este lansată soluţia… Larry nu a procedat în acest fel. În schimb a tipărit paginile care conţineau rezultatele ce nu-i plăceau, a subliniat reclamele nepotrivite, a lipit foile pe un avizier de pe peretele bucătăriei, lângă masa de biliard american, şi a scris cu majuscule în partea de sus a paginilor „RECLAMELE ASTEA SUNT NASOALE“.

    Apoi a plecat acasă. Nu a sunat pe nimeni şi nu a trimis nimănui niciun e-mail. Nu a convocat o şedinţă de urgenţă. În lunea următoare, la 5:05 în zori, unul dintre inginerii noştri care se ocupa de căutare, Jeff Dean, i-a trimis un e-mail. Împreună cu câţiva colegi, a văzut nota nota lui Larry pe perete şi toţi au fost de acord cu punctul său de vedere. E-mailul însă nu era doar unul de confirmare a vrerii findatorului şi adăugare a unei explicaţii facile privind faptul că problema a fost sesizată. În schimb, includea o analiză detaliată a motivului pentru care apăreau acele rezultate nedorite, descria o soluţie, includea un link la un prototip de implementare a soluţiei, scris sub forma unui program de către cei cinci în weekend, şi oferea mostre de rezultate care arătau că prototipul reprezenta o îmbunătăţire a sistemului existent.“

    Am preferat să deschid prezentarea volumului „Cum funcţionează Google“, scris de preşedintele consiliului de administraţie al companiei, fost director executiv, Eric Schmidt şi fostul vice-preşedinte al departamentului de producţie Jonathan Rosenberg, pentru că mi se pare că este edificator pentru ce veţi obţine citind cartea: o imagine fascinantă, greu de crezut uneori, a ceea ce se află dincolo de pagina www.google.com, în culisele unui gigant cu o capitalizare bursieră de aproape 400 de miliarde de dolari.

    Sunt binecunoscute facilităţile de care beneficiază cei peste 50.000 de angajaţi ai companiei, birourile nonconformiste, spaţiile de relaxare, atmosfera destinsă sau raporturile neprotocolare; dar dincolo de acestea se află o cultură specială a companiei, iar Schmidt şi Rosenberg tocmai despre asta vorbesc. De ce este folositoare dezordinea în birouri, de ce nu trebuie ascultaţi „hipopotamii“ sau de ce trebuie exilaţi „valeţii“, dar susţinute „divele“ (vă veţi închipui uşor despre cine este vorba), de ce trebuie evitate căile urmate de concurenţă şi de ce trebuie să te fereşti de cei ce dau mecanic din cap sunt doar câteva din ideile cărţii. Musai de citit.

  • “Clientul nu se simte fericit să fie bombardat pe net cu o reclamă la un produs, iar după ce îl cumpără reclama să continue să apară”

    “Clientul, fie el din B2B şi B2C, nu se simte fericit să fie bombardat agresiv, acasă şi la serviciu, cu un produs, iar după ce optează să îl cumpere online reclama la acel produs să continue să îi apară. Nu este nimic mai frustrant, iar clientul nu va mai cumpăra cunoscând că, deşi ştii totul despre el, nu eşti capabil să foloseşti corect respectivele informaţii”, spune Lee Randall, specialist în cadrul Oracle Marketing Cloud Solutions.

    El vorbeşte despre felul în care cifrele raportate anual pot fi îmbunătăţite folosind noi tehnologii şi banii pierduţi ca urmare a folosirii ineficiente a bugetelor.

    “Oamenii de marketing au nevoie lângă ei de buni specialişti în IT. Directorul de marketing şi CIO-ul vor însă lucruri total diferite de la algoritmii de marketing. Primii vor campanii puternice, în timp ce aceia din urmă vor să măsoare exact rezultatele şi nu prea agreează demersuri necuantificabile”, spune Randall. 

    În opinia specialistului Oracle, piaţa s-a schimbat, iar afacerile au fost nevoite să se transforme ca urmare a schimbării consumatorului.

    “Clienţii îşi influenţează unul altuia comportamentul de consum, sunt conectaţi mereu cu produsele şi serviciile din piaţă, uneori în câteva minute dacă le permitem. Unele companii au înţeles că puterea e acum a clientului, iar noi vrem să îi permitem clientului o călătorie în care el este şoferul. Marketerii moderni înţeleg că nu mai deţin controlul total şi că trebuie să se concentreze pe relaţia şi interacţiunea cu clientul. Clientul poate cumpăra o dată sau de zece ori, dar pentru a-l face să cumpere de zece ori trebuie ca după prima achiziţie să interacţionezi cu el într-un mod care să însemne cu adevărat ceva”, mai spune Randall.

    Statisticile Oracle arată că mulţi directori de marketing se aruncă în goana de a aduce valoare, iar 90% dintre ei nu ţin foarte mult cont de datele obţinute în construcţia unei strategii de marketing. 80% dintre directorii de marketing nu pot calcula randamentul investiţiei după ce aleg să cheltuie un buget pe un anumit canal. Într-o perioadă în care CEO-ul vrea ca directorul său de marketing să fie concentrat numai şi numai pe randamentul investiţiei, omul de marketing trebuie să arate rezultate rapid, dar să lase loc ca din banii respectivi să apară rezultate şi în viitor, nu doar în prezent. Poate fi extrem de dificil pentru marketer să gestioneze datele colectate de firmă despre clienţi – unele online, altele offline –, peste care să adauge date legate de tranzacţii, apoi datele venite de la parteneri şi de pe alte canale tehnologice. Iar fără o privire a datelor sub aceeaşi umbrelă, nu poţi să implementezi campanii de marketing cu efecte relevante.

    “Interacţiunea clientului cu marketingul de conţinut şi cel social media nu va da randament la maximum dacă acel conţinut nu se îndreaptă către audienţa potrivită. Astfel, conţinutul nepersonalizat, circa 70% din total, se risipeşte, iar efortul depus şi bugetele cheltuite nu aduc randament. Facebook, Google Ads şi Twitter au nevoie de bani pentru a performa, iar 50% dintre marketeri nu pot măsura rezultatul eforturilor de marketing despuse. În tot acest context, clientul suferă cel mai mult pentru că nimeni nu mai are speranţa că va avea o experienţă plăcută şi coerentă, iar directorii de marketing lucreză cu obiective pe termen scurt întrucât trebuie să-şi justifice prezenţa de zece ani din sala de şedinţe”, rezumă Lee Randall.

  • Castelul Corvinilor, folosit într-o reclamă pentru o loterie din Canada: ”Cu 5 dolari poţi câştiga marele premiu”

    Castelul Corvinilor din Hunedoara, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România, apare într-o fotografie ce se vrea a fi o reclamă la o loterie din Ontario, Canada, cu o etichetă de 5 dolari canadieni agăţată pe unul dintre turnuri, care încearcă să convingă oamenii să cumpere biletele de loterie de 5 dolari canadieni şi sugerează că dacă vor fi câştigători vor putea cumpăra un castel, transmite corespodentul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ – Reclamaţiile turiştilor la ANPC: Oferte înşelătoare, servicii sub nivelul celor din pachetele turistice, reclame false de tipul “pentru tine gratuit”

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a prezentat, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, unele dintre cel mai des reclamate probleme pe care le întâmpină românii în vacanţă.

    Au fost cazuri în care turiştii plecaţi în diferite zone turistice, cu pachete de servicii achitate integral la agenţia de turism din România, au suportat pe cheltuiala proprie, cazarea şi întoarcerea în ţară, deoarece firma din România a intrat în insolvenţă.

    Au fost reclamate şi agenţii de turism la care rezervările se făceau online şi care trimiteau mesaje cu câteva zile înainte de plecare că rezervarea s-a anulat şi că oamenii vor primi contravaloarea sejurului, lucru care nu se mai întâmpla. Aceste cazuri au fost transmise către serviciile de investigare a fraudelor.

    Totodată, au fost situaţii în care la intrarea pe teritoriul altui stat se solicita viză, iar în caz de refuz de către organele abilitate ale statului respectiv, turistul nu-şi putea recupera suma ce reprezenta contravaloarea pachetului de servicii turistice care avea inclus şi biletul de avion.

    Unui reclamant, care nu era cetăţean român, o agenţie de turism a refuzat să-i vândă pachetul la oferta de pe site pe motiv că acela era numai pentru cetăţenii români sau cei cu reşedinţă în România.

    Au fost şi situaţii în care agenţiile de turism nu au dat dreptul celor care le-au contractat serviciile să cesioneze pachetul înainte de plecare, chiar dacă aceştia au găsit înlocuitori.

    Mii de euro pentru circuite turistice de care nu au mai beneficiat

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Iaşi, unii turişti au reclamat că nu le-au fost asigurate în totalitate serviciile din oferta standard denumiă “Franţa le grand voyage & nordul Italiei”, şi anume că nu a fost continuat circuitul sau excursia contractată iniţial pentru 16 zile, începând cu ziua a 11-a a excursiei. Din verificări a reieşit că nu au fost executate corespunzător serviciile menţionate în contract, turiştii fiind anunţaţi că nu mai sunt disponibile fonduri pentru achitarea hotelurilor şi a altor servicii sau cheltuielile pentru continuarea excursiei. Serviciile neprestate au fost estimate la valoarea de 660 de euro. Agenţia de turism care a organizat circuitul a trebuit să restituie valoarea serviciilor neprestate şi a fost amendată.

    O familie, tot din Iaşi, a achitat agenţiei de turism suma de 6.160 de euro, reprezentând contravaloarea unui circuit turistic Portugalia – Maroc. Contractul a fost semnat în 22 aprilie 2013, iar data plecării trebuia să fie 6 septembrie 2013. Turiştii au fost anunţaţi însă, în 28 august 2013, că excursia nu se mai organizează. Agenţia nu a mai restituit suma plătită pentru circuitul turistic, motivând că aceasta fusese virată deja tour operatorului. Şi în acest caz a fost aplicată o amendă şi a fost dispusă măsura restituirii contravalorii serviciilor neprestate.

    O altă excursie circuit, Anglia-Scoţia-Irlanda, de 11 zile, contractată de doi clujeni la preţul de 1.085 de euro/persoană, de la o agenţie detailistă din Cluj-Napoca, nu s-a mai efectuat din cauza insolvenţei firmei tour-operatoare din Bucureşti. Agenţia de la Cluj a refuzat să returneze clienţilor suma de 2.174 de euro, astfel că aceştia s-au adresat Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj, care a dispus restituirea banilor şi amendarea firmei cu 5.000 de lei.

    Mai multe persoane au sesizat Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi când au aflat că operatorul turistic care trebuia să le asigure locurile de cazare în Paris nici măcar nu făcuse rezervarea, cu toate că ei achitaseră peste 2.000 de euro. La controlul efectuat s-a constatat că agenţia de turism, deşi nu deţinea licenţă, încasa bani, efectuând rezervări pentru diferite sejururi.

    Reclamanţii şi-au primit banii înapoi, ANPC atrăgând însă atenţia că aceştia puteau plăti mai scump greşeala de a-şi fi acontat sejurul doar în baza unei chitanţe, fără a primi un contract semnat de agenţie şi un voucher. Agenţiei i-a fost suspendată temporar activitatea până la obţinerea licenţei, fiind sancţionată şi cu amendă contravenţională.

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, o persoană a reclamat că nu a mai fost organizat sejurul plătit, iar reprezentanţii agenţiei au refuzat să-i dea banii înapoi, după ce i-au prezentat mai multe alternative la oferta iniţială şi el le-a refuzat pe toate. În urma reclamaţiei, agenţia a returnat banii şi a fost amendată.

    Un alt turist, care a cumpărat un pachet de vacanţă pentru cinci zile în România, a primit cazare în afara localităţii trecute pe voucher, pe care a refuzat-o. Reclamaţia a fost soluţionată amiabil, consumatorului restituindu-se suma integral achitată, conform contractului, adică 770 de lei.

    Serviciile găsite la locurile de cazare, sub nivelul celor pentru care au plătit

    Într-un caz similar, la un pachet de vacanţă de şapte zile all inclusive în Bulgaria, nu a fost asigurată cazarea în hotelul prevăzut în contract. Turistul, din Dolj, a refuzat cazarea oferită, s-a întors în România şi s-a adresat agenţiei pentru soluţionarea problemei. În faţa tergiversărilor, clientul s-a adresat Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Dolj şi, în urma medierii instituţiei, reclamaţia a fost soluţionată amiabil, consumatorul fiind despăgubit cu întreaga sumă plătită, conform contractului.

    Un alt petent, din Constanţa, alesese cazare la un hotel din Paris, situat în centru, la tarifele prezentate la agenţie, pentru a constata că, în capitala Franţei, erau două hoteluri cu acelaşi nume, situate pe străzi diferite şi cu clasificare diferită, el neavând rezervare la hotelul ales. Nici pe voucherele emise de agenţie şi nici în contract nu erau informaţii cu privire la categoria de clasificare a hotelului şi adresa acestuia.

    Petentul a considerat că celălalt hotel, cel unde avea rezervare, nu corespundea calitativ cerinţelor şi a refuzat cazarea. Agenţia i-a găsit un hotel conform cerinţelor, dar la un preţ mai mare. În urma reclamaţiei, agenţia a returnat contravaloarea diferenţei de plată la cazare, a pierdut avansul dat pentru hotelul de categorie inferioară şi a fost amendată pentru neinformarea completă şi corectă a consumatorilor.

    Alţi petenţi au reclamat că, după achiziţionarea unui pachet de Revelion (patru zile în perioada 29 decembrie 2013 – 1 ianuarie 2014) la o pensiune din Rânca, judeţul Gorj, pentru un preţ de 1.200 de lei, nu au mai beneficiat de ultima zi din sejur pentru că au plecat înainte, după ce în noaptea de Revelion a izbucnit un scandal între o parte din participanţi şi nu s-au mai simţit în siguranţă.

    ANPC a constatat că operatorul economic nu a luat toate măsurile pentru a asigura siguranţa consumatorilor pe parcursul sejurului şi i-a aplicat o amendă de 5.000 de lei, obligându-l şi să le restituie petenţilor contravalorea serviciilor pe care le-au achitat şi de care nu au mai beneficiat pentru ziua de 1 ianuarie 2014.

    Au fost şi turişti care au reclamat că agenţia de turism nu i-a informat înainte de plecare de faptul că, pe timpul zborului, au escală şi au ajuns la destinaţie cu întârziere de mai mult de cinci ore, scurtându-li-se timpul de şedere.

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Brăila s-a înregistrat o reclamaţie privind achiziţionarea, de către trei familii, a unui pachet de servicii turistice de şapte zile pentru Marmaris, Turcia, cazarea fiind asigurată la un hotel de patru stele. Petenţii au fost nemulţumiţi de faptul că nu au putut lua prima cină inclusă în pachet, deoarece debarcarea şi transferul de la aeroport la hotel au fost făcute după ora 23.00, dar şi din cauza condiţiilor de cazare (camerele aveau un miros greu de mucegai, meniurile erau de tip fast-food, de slabă calitate). Reclamanţilor li s-a restituit contravalorea cinei pe care nu au luat-o (60 de euro), iar agenţia de turism a fost sancţionată cu avertisment.

    În Vrancea, o persoană a rezervat la un hotel cinci camere single şi patru camere duble, în vederea organizării unui eveniment festiv la restaurantul hotelului, pentru care a plătit un avans. Ulterior a sunat să mai rezerve o cameră. După organizarea evenimentului, i s-a perceput şi tariful pentru camera suplimentară rezervată telefonic, deşi aceasta a rămas neocupată. Petentul a reclamat faptul că rezervarea nu s-a făcut cu avans sau cu o comandă fermă, nu i s-a dat bon fiscal pentru camera respectivă, care nu a fost ocupată, deci nu trebuia să plătească pentru aceasta. În urma cercetării, s-a constatat că rezervarea a fost efectuată de către hotel, s-a emis bon fiscal pentru întreaga sumă, dar petentul nu a ridicat bonul.

    Pentru stingerea litigiului în mod amiabil, s-a restituit petentului suma de 130 lei, tariful perceput pentru camera single rezervată, acesta declarându-se mulţumit.

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Tulcea, o persoană a reclamat faptul că, la 1 iulie 2013, a solicitat telefonic (telefonul a fost luat de pe site-ul oficial al structurii turstice clasificată ca pensiune de trei stele) o rezervare pentru două camere, pentru ziua de sâmbătă 6 iulie 2013, orele 20.00. Rezervarea a fost confirmată ca fiind efectuată, inclusiv printr-un telefon primit în 4 iuie 2013, prilej cu care a mai fost rezervată o cameră, pentru 6 iulie 2013, ora 20.00. În acea zi însă, petentul a găsit camerele ocupate de alte persoane care participaseră la acelaşi eveniment, în Tulcea. Reprezentaţii pensiunii au refuzat să rezolve problema, astfel încât petentul şi grupul de persoane care îl însoţeau au fost nevoiţi să se mute cu bagajele şi să caute o altă cazare.

    În urma controlului efectuat, s-a constatat faptul că reprezentanţii pensiunii nu au respectat rezervarea făcută telefonic, motivând că au închiriat camerele unor persoane din acelaşi grup, neştiind că nu sunt persoanele care au făcut rezervarea. Pensiunea a fost amendată cu 1.000 lei, dar nu s-au dispus alte măsuri întrucât petentul nu plătise un avans pentru rezervarea camerelor.

    Reclame înşelătoare “Pentru tine gratuit!”

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj, în cursul lunii martie 2014 a fost înregistrată o sesizare privind reclama înşelătoare în cazul unei excursii cadou de opt zile în Turcia, pe Coasta Licia, textul reclamei fiind: “Pentru tine GRATUIT! Zbor dus-întors, cazare cu mic dejun în hoteluri de 4 şi 5 stele şi transfer de la/la aeroport!”. În continuare era descris programul pe zile, cu excursii şi croaziere gratuite, iar la finalul pliantului se menţiona cu caractere foarte mici: “Tu plăteşti doar taxele de aeroport şi taxele de servicii în valoare de 480 lei/pers., taxa de rezervare în valoare de 40 lei/pers. şi asigurarea medicală şi de bagaje de 39 lei/pers. Nu se pot caza într-o cameră dublă 2 clienţi care beneficiază de gratuitate”, taxele suplimentare pentru camera single fiind cuprinse între 145 şi 185 de lei/noapte în funcţie de perioadă.

    Operatorul economic care a distribuit pliantele cu oferta respectivă a fost sancţionat cu amendă în valoare de 5.000 de lei pentru practici comerciale incorecte şi a fost obligat să nu mai utilizeze reclama respectivă.

    O pensiune din Orşova a fost reclamată, prin două sesizări, pentru condiţiile improprii de cazare, inspectorii ANPC constatând că nu erau respectate condiţiile minime obligatorii în pensiunile turistice. Lenjeria de pat şi prosoapele erau în diverse culori, nu erau saltele de protecţie pe paturi, lipseau plasele la geamuri, precum şi perdelele, în camere nu erau mese şi scaune, iar mocheta de pe scările de acces era găurită şi pătată. S-a constatat de asemenea că pensiunea nu era autorizată de Ministerul Turismului şi nu deţinea certificat de clasificare. Astfel, inspectorii ANPC au dispus amendarea pensiunii cu 25.000 de lei şi închiderea temporară.

    Un preţ suspect de mic poate indica faptul că trebuie acordată o atenţie sporită ofertei şi agenţiei

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor îi sfătuieşte pe cei care achiziţionează pachete de vacanţă să verifice dacă agenţia are poliţă de asigurare în caz de insolvenţă. Totodată, aceştia trebuie să consulte cu atenţie contractul, în special datele legate de unitatea de cazare şi categoria acesteia, detalii legate de mese, mijloace de transport, cuantumul avansului şi alte termene de plată, precum şi alte servicii aflate în pachetul turistic.

    Turiştii trebuie să verifice întocmirea de către agenţie a tuturor documentelor necesare: voucher-ul în cazul serviciilor turistice, biletul în cazul serviciilor de transport, asigurare pentru pachetele de servicii turistice, factura, chitanţa sau extrasul de cont din care să rezulte că cei care au plătit sunt beneficiarii serviciului respectiv. În situaţia în care nu beneficiază de serviciul achiziţionat, cu documentele enumerate mai sus sau copii după acestea, turiştii au posiblilitatea să facă o reclamaţie scrisă către ANPC.

    În cazul achiziţionării unor pachete de servicii turistice în străinătate, agenţiile de turism trebuie sa informeze consumatorii atât despre operatorul care asigură transportul, în situaţia în care acesta este inclus în preţul pachetului, cât şi despre disponibilităţile de cazare pentru perioada solicitată, printr-o confirmare scrisă din partea structurii de primire.

    Totodată, agenţia trebuie să pună la dispoziţia consumatorilor toate formele legale de achiziţonare, cât şi de plată, fie ele şi online, şi să nu îl constrângă în alegerea uneia.

    În situaţia în care, la momentul achiziţionării serviciilor, agenţia nu îşi asumă responsabilitatea scrisă (asigurare Storno, precontract) asupra imposibilităţii din partea consumatorului de a mai beneficia de serviciul respectiv (pentru un motiv personal întemeiat, justificat în baza unui document), consumatorul se poate adresa printr-o reclamaţie scrisă în primul rând către agenţie, precum şi către ANPC.

  • Au deschis o afacere care livrează mâncare cu instrucţiuni de folosire pentru corporatişti

    „Pregăteşte ingredientele. Curăţă ceapa, tai-o în 4, iar apoi desfă învelişurile. Taie ardeiul în 2 bucăţi, scoate seminţele, taie-l în 4 felii şi apoi în 12 cuburi. Taie şi carnea marinată tot în 12“ – este una dintre instrucţiunile primite în reţeta pentru frigăruile de vită marinată din cutia cumpărată de la Cooku Bau.

    Afacerea, fondată de către Cristina Tohănean şi soţul ei, Cristian, se bazează pe pregătirea de cutii cu mâncare gata porţionată, alături de o reţetă şi de instrucţiunile necesare pentru a o muta din cutie pe farfurie. „Acum mai bine de un an, mă întorceam de la birou şi am auzit la radio o reclamă. Era vorba de un retailer care voia să pornească un nou brand în alimentaţie; s-a dovedit că era vorba de un cu totul alt produs care oricum nu s-a mai lansat, însă mie mi-a venit atunci ideea“, povesteşte tânărul antreprenor.

    Preţul unei cutii Cooku Bau este de 129 de lei şi conţine şase porţii, iar pentru ocazii speciale soţii Tohănean pregătesc şi cutii care pot ajunge la 190 de lei. Reţetele celor de la Cooku Bau sunt mai mult decât explicite. Ele conţin instrucţiuni ce pleacă de la încălzirea cuptorului şi timpul necesar până la a-ţi reaminti că ceapa trebuie spălată şi curăţată.

    Au investit în afacere aproape 30.000 de euro, dar sunt încrezători că îşi vor recupera banii într-o perioadă relativ scurtă. „Evident, nu suntem încă pe plus. Iniţial ne-am propus ca în opt luni să ajungem pe zero operaţional, acum termenul a scăzut la şase luni. Investiţia sperăm să o recuperăm într-un an şi jumătate, doi ani“, spune Cristian Tohănean. „Reacţiile au fost mai bune decât ne-am aşteptat şi au venit mai repede decat anticipasem noi. Numărul de clienţi este şi el mai mare decât am crezut că va fi“, completează soţia sa.

    Cristina Tohănean a lucrat în mai multe corporaţii, după care a deschis un birou de traduceri împreună cu o colegă din liceu. Soţul ei Cristian lucrează în telecom, tot într-o multinaţională. Faptul că au lucrat amândoi în multinaţionale i-a făcut să fie încrezători atunci când vine vorba de servicii pentru acest gen de clienţi.

    „Noi am fost corporatişti, ştim ce înseamnă. Ei au foarte puţin timp la dispoziţie şi nu au când să alerge pentru a cumpăra toate produsele proaspete. Oamenii aceştia muncesc foarte mult şi apoi se duc la magazin, unde iau ce le cade în mână, lasă foarte mulţi bani, pentru că au o slujbă care le permite asta. În cursul unei săptămâni sau două aruncă jumătate din lucrurile pe care le cumpără, pentru că nu apucă să facă nimic cu ele. Fie au timp dar nu ştiu ce să facă cu ele, fie nu au timp, pentru că pleacă la 8-9 seara de acolo şi se opresc în primul McDonald’s.“

  • Bercea Mondial, adus la DNA, în cazul presupusului trafic de influenţă făcut de Mircea Băsescu

     Duba cu care a fost adus Bercea Mondial a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 13.45, însă acesta este ţinut în continuare în maşină.

    Procurorii l-au citat pe Bercea Mondial pentru a da declaraţii în dosarul deschis în urma plângerii formulate de fiul lui, Florin Anghel, în cazul lui Mircea Băsescu, pentru presupuse fapte de trafic de influenţă.

    Bercea Mondial a spus, din dubă, că o sumă de aproape două milioane de euro ar fi ajuns la şefa DNA, Codruţa Kovesi, la preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, dar şi la Vasile Blaga, despre care susţine că ar fi implicat în acest caz.

    Bercea Mondial a mai spus că nu speră să mai primească înapoi aceşti bani şi că se aşteaptă ca în acest caz să fie condamnat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Produsul-vedetă al Google stârneşte controverse. Gigantul IT vrea să transforme Glass într-un accesoriu de lux

    Prinţul Charles încearcă gadgetul în timpul unei vizite în Canada. Influentul politician american Newt Gingrich (Partidul Republican) “sponsorizează” ochelarii cu Android printr-o postare pe Twitter, iar NBA aduce spectatorul la marginea terenului, echipând vedete din baschetul american cu Google Glass.

    Poliţia rutieră din Dubai a început să folosească dispozitivul futurist pentru a fotografia sau filma conducătorii auto care încalcă legea, iar un jurnalist amator a utilizat ochelarii Google pentru a face fotografii în timpul unei vizite în Coreea de Nord.

    Numai în SUA, aproximativ 180 de milioane de persoane poartă ochelari de vedere. Începând din luna aprilie, Google are un parteneriat şi cu grupul Italian Luxottica, proprietarul Ray-Ban şi Oakley, pentru designul, dezvoltarea şi vânzarea de rame fashion pentru Google Glass. Mai recent, Google a numit-o în funcţia de director al diviziei Glass pe Ivy Ross, fost preşedinte al diviziei de accesorii pentru bărbaţi la Calvin Klein şi vicepreşedinte executiv de marketing la Gap. Compania speră că va reuşi astfel să facă din Glass un accesoriu mai atractiv.

    Unele companii americane de asigurări specializate în îngrijirea vederii au anunţat deja că vor acoperi, pentru anumite categorii de clienţ i, montarea de lentile de vedere pe dispozitivele Google Glass. Analiştii din domeniu susţin că cererea pentru ochelarii Android din partea persoanelor care au probleme de vedere este deja uriaşă, în special din partea celor care au avut ocazia să testeze noua tehnologie.

    Concurenţa nu a întârziat să se anunţe. Samsung, cel mai bun prieten al Google în arena smartphone-urilor, pregăteşte ochelarii Gear Blink, cu funcţii precum posibilitatea de a proiecta o tastatură virtuală pe palmele utilizatorului. Compania sud-coreeană a lucrat deja cu tehnologii care urmăresc mişcarea ochilor, implementate pe smartphone-urile de top din familia Galaxy. Potrivit unor informaţii pe surse şi speculaţii din presa de specialitate, Samsung ar putea aduce la raft concurentul Google Glass încă din luna septembrie a acestui an.

    Produsul-vedetă al Google a atras şi critici. Deoarece poate realiza poze şi înregistrări video fără ştirea obiectului, Google Glass a declanşat o nouă dezbatere privind invazia tehnologiei în viaţa privată. Cei care poartă ochelarii inteligenţi în public au fost calificaţi de o parte a publicului, deloc măgulitor, drept Glassholes, iar un grup de cetăţeni nemulţumiţi au înaintat chiar o petiţie către Casa Albă pentru interzicerea ochelarilor în spaţii publice.

  • Iaşi: Anchetă după ce mai multe persoane au reclamat că au fost păgubite de dealerul autorizat Honda

     Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Iaşi, Alexandru Chelaru, acest caz a fost preluat de ofiţerii de la Investigarea fraudelor, până în prezent neexistând un număr exact al persoanelor care au fost păgubite.

    “Nu am reuşit să obţinem un număr concret al celor care au depus plângere pentru că unii dintre ei au fost la secţii diferite sau la OPC. Cazul a fost preluat de ofiţeri din cadrul secţiei de investigare a fraudelor de la IPJ Iaşi, acum se fac verificări şi cercetări pentru a stabili cu exactitate toate persoanele prejudiciate. A fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări pentru infracţiunea de înşelăciune şi se fac cercetări pentru a se stabili situaţia de fapt, în urma rezultatului acestora urmând a fi dispuse măsuri în consecinţă”, a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX Alexandru Chelaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro