BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Business MAGAZIN lansează 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia cu numărul 15. Theodor Alexandrescu a făcut parte din prima promoţie de tineri manageri

    „Business MAGAZIN a avut un rol important în crearea comunităţii de business, a dezvoltat oportunităţi de comunicare între diverşi lideri şi, implicit, oportunităţi de asociere în proiecte comune (de exemplu: dezvoltarea pieţei de pensii). Personal, am reuşit să dezvolt relaţii de parteneriat cu alte industrii şi liderii acestora, relaţii care au generat creşterea businessului local şi nu numai.”

    2006 – 37 de ani, Director general, AIG Life Asigurări România (actuala Metropolitan Life)

    2020 – 51 de ani, Şef de vânzări în Orientul Mijlociu pentru Zurich Insurance Company.

    Acţionariat: American Life
    Insurance Company (potrivit datelor publicate pe pagina sa de LinkedIn) (ALICO)
    Număr de angajaţi: peste 100 şi aprox. 1.200 de agenţi de vânzări
    Cotă de piaţă: 11%
    Cifră de afaceri: 40 mil. dolari (2005)
    Profit: 5 mil. dolari

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori, manageri sau antreprenori – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

  • Secretul unui bun echilibru între viaţa personală şi profesională: „Coechipierii potriviţi”

    Ioana Enache, general manager, Amway România, Bulgaria şi Grecia, spune că una dintre cele mai frumoase şi recente realizări este faptul că alături de echipa locală a primit, trei ani la rând, premii pentru cea mai bună performanţă în business la nivel european. Pentru anul în curs ea şi-a propus să continue această creştere, dar „la fel de important este şi să fim alături de noii clienţi sau de partenerii noi care vor să obţină venituri suplimentare plecând de la zonele lor de interes sau pasiune construind afacerea de vânzări directe pe segmentul de produse de înfrumuseţare, îngrijire şi nutriţie Amway”.

    Ea spune că, personal, crede în valoarea diversităţii, a parteneriatului şi a echilibrului, iar în timp, lucrând cu foarte multe echipe, a observat cât de multe avantaje derivă din faptul că fiecare suntem diferiţi: ca profil, ca abordare, ca personalitate, nu neapărat din diferenţele de gen. „Cu siguranţă însă, pentru femei e puţin mai greu să jongleze cu toate «pălăriile»: de profesionist, mamă, soţie, prietenă sau fiică, dar recomandarea mea este să-şi aleagă cu grijă «coechipierii» din viaţa personală şi din business, astfel încât să se poată baza pe sprijinul lor.” Ioana Enache spune că, din experienţa de lucru cu numeroase femei, a observat că nuanţa în lucrul cu acestea e dată de abordarea „people-oriented”, de un plus de empatie şi intuiţie pe care îl au, de dorinţa de a genera rezultate pe termen lung, precum şi de o atenţie sporită la echilibrul dintre viaţa personală şi profesională. 

    „Să ai mereu curajul de a încerca drumuri noi. Nu lua niciodată decizii care nu te lasă să dormi noaptea. Preţul plătit e prea mare. Gândeşte-te mereu ce laşi în urma ta, care e semnătura ta, ce plusvaloare poţi genera prin proiectele în care te implici. Chiar dacă ceva nu îţi iese cum ţi-ai propus, nu uita că acela este doar un moment în timp care nu te defineşte, ci evoluţia ta. Nu renunţa la cine eşti ca femeie. O renunţare la o parte importantă din tine nu te va ajuta, o vei resimţi mereu ca pe un sacrificiu prea mare”, este sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei.

    Profilul Ioanei Enache a fost inclus recent în anuarul „105 Cele mai puternice femei din  business” realizat de Business Magazin.

  • Vocea investitorilor: Tehnologia nu ia pauză nici în criză

    „«Vibe-ul» (din ecosistemul tech – n. red.) devenise un pic surescitat, să fiu sincer. De asta o criză din când în când ne aduce cu picioarele pe pământ, adică cred că înainte de aceasta începeau să fie finanţate proiecte un pic nerealiste. Cred că acelaşi lucru se întâmpla şi cu forţa de muncă, care devenea tot mai dificil de găsit. Acum cred că va fi o reaşezare şi o accelerare a proceselor. Companiile mai slabe vor ieşi de pe piaţă, oamenii se vor muta către companii mai sănătoase şi cred că vom avea o perioadă de creştere destul de bună după această criză“, a punctat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Călin Fusu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care a investit într-o serie de businessuri de success de-a lungul timpului prin intermediul companiei Neogen Capital pe care o controlează. Printre acestea se numără platforma proprie BestJobs, una dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de recrutare online din România, Vivre, unul dintre primii retaileri online de mobilă şi decoraţiuni de pe piaţa locală, cu prezenţă în alte opt ţări din regiune, şi Clever Taxi, start-up vândut către Daimler.
    Neogen Capital are în continuare disponibilitatea să investească dacă apar proiecte interesante, a precizat el. „Nefiind un fond de investiţii foarte formal, pentru că investim practic propriile resurse, abordăm situaţia destul de oportunist: nici nu trebuie să investim, nici nu trebuie să vindem la o anumită dată, aşadar nu avem planuri foarte bine definite. Ne ajustăm şi reacţionăm foarte rapid, ne ajustăm la cerere. În principiu, dacă există companii interesante eu pot să investesc săptămâna viitoare liniştit câteva sute de mii de euro fără să mă întâlnesc cu persoana respectivă.“
    Printre ultimele investiţii realizate de Neogen Capital se numără platforma de carsharing CityLink şi platforma de automatizare a proceselor (Robotic Process Automation – RPA) dezvoltată de start-up-ul local MissionCritical.
    „Noi investim doar la ce ne pricepem şi proiectele sunt în general marketplace-uri B2B în ultima perioadă, deci servicii pentru firme care pot fi făcute cu ajutorul altor companii sau al unor freelanceri. Suntem aduşi forţat în epoca digitală, ceea ce este sănătos pe termen lung, e bine să fim mai eficienţi. Pe termen scurt probabil trebuie să avem grijă să nu murim şi la propriu acum, nu doar la figurat ca businessuri, şi eu sunt destul de optimist că este o schimbare sănătoasă pentru societate pe termen lung. Vor fi beneficii timp de decenii de-acum încolo.”
    Tehnologia este de altfel una din industriile cel mai puţin afectată de criza cauzată de pandemia COVID-19, după cum a susţinut şi Dan Călugăreanu, partener al fondului local de investiţii Early Game Ventures, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.
    „În general pare că economia ar fi într-o pauză, dar aş spune că în zona de tehnologie pauza nu există cu adevărat. Cred că este una dintre cel mai puţin afectate zone. Ce facem noi în timpul acesta este să stăm foarte aproape de start-up-urile în care am investit. Încercăm cu toate puterile să ajutăm şi, mai important, să păstrăm atitudinea pozitivă şi să vedem de asemenea oportunităţile care pot apărea.“
    El a menţionat totodată că start-up-urile de tehnologie de pe piaţă locală ar trebui să oprească angajările, să taie bugetele de marketing de la platformele scumpe către soluţii mai ieftine precum e-mailul şi să fie gata să muncească mai mult ca niciodată în această perioadă.
    „Recomandăm o stopare a angajării de oameni noi. În principiu nu e momentul potrivit să produci un element total nou, ceva ce nu a mai făcut compania până acum şi atunci credem că putem să păstrăm echipa pe care o avem şi dacă cumva apar sarcini noi ele ar trebui împărţite înăuntrul echipei. O altă sugestie pe care oamenii au respectat-o în principiu este cea legată de costurile de marketing. E foarte probabil ca în zilele acestea ţintirea audienţei să nu fie cea mai bună soluţie de marketing pe care o ai. Şi atunci recomandăm să încercăm să folosim toate tehnologiile, toate tehnicile de marketing mai puţin costisitoare, vezi newsletterele, vezi «apelurile reci» sau, cel mai important, încercarea de a folosi reţeaua fiecăruia dintre investitori, fiecăruia dintre partenerii pe care îi ai.“
    Este important ca start-up-urile să aplice aceste recomandări în condiţiile în care perioada de restricţii s-a prelungit deja, chiar dacă într-o formă mai relaxată, iar până când economia îşi va reveni complet va mai dura destul de mult.
    „Noi estimăm că perioada de lockdown va dura între unul şi două trimestre, apoi va urma o perioadă în care lucrurile încep să nu se mai ducă în jos – estimăm această perioadă la un trimestru, şi probabil o perioadă de 3-4 trimestre de revenire, şi de abia apoi să ne întoarcem la perioada de creştere. Deci ne uităm aici la o perioadă totală de vreo 18-24 de luni, pe care companiile trebuie să le administreze foarte bine şi perioada aceasta, prima, este cea mai importantă pentru că poţi să visezi foarte frumos la creştere şi să ai cel mai minunat proiect, dar trebuie să supravieţuieşti în perioada asta grea, care e grea la nivel uman, la nivel social, la nivel economic“, a declarat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder, în cadrul ZF IT Generation. GapMinder Ventures este unul dintre fondurile locale de investiţii care se axează strict pe sectorul de tehnologie, acesta având în total fonduri subscrise de 40,2 mil. euro.
    „Noi suntem unul dintre fondurile bine poziţionate, suntem un fond tânăr cu rezerve mari puse deoparte pe care acum le prioritizăm pentru susţinerea portofoliului şi cu rezerve suficient de mari să investim în companii în perioada de revenire, în perioada în care lucrurile încep să crească. Să nu uităm că multe dintre oportunităţile pe termen scurt care sunt supraevaluate în perioada asta şi care par supersexy sunt de fapt pe termen scurt, ele sunt valabile în perioada de criză, în timp ce noi suntem un investitor mai pe termen lung, adică ne uităm la lucruri care cresc pe termen mai lung şi la nivel structural, creează o dependenţă foarte mare între produsul lor şi companiile care le sunt client.“

  • Tinerii care se cunosc de pe băncile facultăţii şi vor acum să dea o nouă înfăţişare Capitalei. Cum cred ei că va arăta Bucureştiul după pandemie?

    Sunt tineri, o parte dintre ei se cunosc încă de pe băncile facultăţii şi, cu planşele şi creioanele grafit, oferă Bucureştiului o nouă înfăţişare. Cu o istorie de 10 ani, antreprenorii din spatele biroului de arhitectură SSAT+ au resimţit şi ei efectele pandemiei, aşa că se gândesc să „proiecteze” o nouă strategie. Care este aceasta?

    „Povestea SSAT+ a început încă de când eram în facultate, într-o formulă diferită faţă de cea actuală, dar care a pus bazele biroului de arhitectură de azi, prin motivaţia şi formarea pe care ni le-am oferit în decursul anilor. Din garda veche, să spunem aşa, am rămas eu şi Alexandru Popescu, director executiv. Nu am pornit la drum cu bani puşi deoparte, am construit totul treptat, deci investiţia noastră a fost motivaţia personală, a fiecăruia din echipă, de a face lucruri de calitate”, povesteşte Ştefan Sava, managing director al SSAT+.

    Potrivit lui, iniţial SSAT+ a fost o provocare şi un proiect făcut pentru prieteni de familie. „A funcţionat bine încă de la bun început. Cred că asta ne-a şi ambiţionat să continuăm, am fost încântaţi să descoperim că viziunea noastră se transforma în realitate, lucru pe care nu-l vedeam concretizat în urma proiectelor de atelier de la facultate.” O influenţă puternică, spune Sava, a primit-o şi din partea părinţilor, care în perioada anilor 2000 au activat în domeniul antreprenorial de construcţii, la nivel micro.

    „A fost o experienţă pe care am prins-o din zbor, stând lângă ei, care mi-a stârnit curiozitatea şi m-a făcut să-mi doresc să învăţ mai multe despre domeniu, să le cer sfaturi, să pun întrebări. Cu acest spirit antreprenorial preluat din familie şi cu motivaţia de a proiecta şi construi lucruri de calitate, am început, în paralel cu munca de la birou, să mă ocup şi de dezvoltare imobiliară.

    Aşa l-am întâlnit pe Adi (Adrian Panaitescu), actualul partener în această direcţie şi nu numai, cu care am creat în decursul anilor nu doar o relaţie de business puternică, ci şi una de prietenie. Aşa am ajuns să dezvoltăm proiectele The Corner, unele dintre cele mai importante pentru mine din întreg portofoliul.”

    Compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 700.000 de lei iar pentru anul acesta estimările iniţiale vizau atingerea cifrei de1,4 milioane de lei. „Rămâne de văzut dacă încă mai este plauzibilă această previziune, dat fiind contextul actual.

    Nu avem încă repere după care să ne ajustăm aşteptările, aşa că ne vom adapta din mers. Pe viitor, încercăm să ne orientăm mai mult spre proiectele publice/cu statul, dar sigur că şi acest demers cere timp, nu se face peste noapte. Aici, cred că statul ar trebui să susţină investiţiile în dezvoltare şi în infrastructură, şi asta ar duce la un efect pozitiv cu impact dublu – contracte pentru antreprenori pe de o parte şi, bineînţeles, dezvoltarea României, pe de altă parte.”

    Antreprenoriat învăţat „din mers”
    O primă provocare în parcursul antreprenorial, spune Ştefan Sava, a fost chiar vârsta lor, şi asta pentru că, văzându-i tineri, mulţi au crezut că pot profita pentru a primi proiecte bune, cu bugete minime. O alta, adaugă el, a ţinut de organizarea internă şi de managementul organizaţional. „Fiind la început de drum, a trebuit să ştim să găsim soluţii, să ne susţinem singuri şi cât mai bine – lucram de acasă de la fiecare membru al echipei, prin rotaţie, drămuiam fiecare leu încasat şi făceam calcule cu ce costuri vom avea.

    Primul birou închiriat a fost, absolut întâmplător, în garajul casei unui profesor de la facultate, Ştefan Vianu.” De furcă au avut şi cu lipsa de educaţie arhitecturală a clienţilor şi dorinţa acestora de a face totul cât de ieftin se poate, dar cu rezultate maxime, „o luptă pe care încă o mai ducem”. Momentul în care au ajuns în punctul de a fi nevoiţi să facă angajări a fost de asemenea o nouă provocare, pentru că nu ştiau cum să gestioneze corect lucrurile.

    „Acum, una dintre marile provocări pe care le întâmpinăm este dorinţa de a gestiona corect portofoliul de clienţi, pentru a acoperi cât mai bine zonele unde avem cea mai relevantă activitate până acum, experienţă şi know-how, şi mă refer aici la dezvoltarea de ansambluri rezidenţiale premium, de dimensiuni mici şi medii, în zonele urbane centrale, dar nu neglijăm nici proiectele de locuinţe unifamiliale.”

    În prezent, din echipa SSAT+ fac parte opt persoane, cărora li se alătură şi alţi parteneri şi colaboratori. „Nu suntem un birou mare, însă avem multe proiecte executate, în jur de 20, dar şi altele în curs de execuţie sau care urmează a fi executate. Vorbim aici strict de proiecte de birouri, ansambluri rezidenţiale sau locuinţe, deci construcţii civile, cum le numim noi. Printre cele mai relevante se numără proiectele The Corner Floreasca şi The Corner Eminescu-Dacia, dar vreau să menţionez şi proiectele dezvoltate pentru casele Vasile Lucaciu, Romulus Office şi Paicu.

    Cât despre localizare, proiectăm în principal în Bucureşti şi foarte rar în alte oraşe. În provincie am lucrat până acum doar pe proiecte mici”, notează Sava. În decursul celor zece ani, cei mai importanţi clienţi au fost câţiva dezvoltatori imobiliari cu care de la primul proiect au început o colaborare de succes, care continuă şi astăzi. „Am reuşit să creăm relaţii de business de bun augur, să demonstrăm că ne facem treaba la standarde înalte de calitate şi de profesionalism, iar clienţii noştri mizează pe valorile noastre şi ne acordă încredere.”

    În procente, 60% dintre clienţi sunt firme, iar 40%, persoane fizice, majoritatea cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, cu preponderenţă antreprenori sau persoane cu profesii liberale, „oameni care apreciază spiritul creativ şi caută echipe tinere, care să aducă acel «ceva» proiectului lor”. Bugetele celor care apelează la serviciile SSAT+ diferă în funcţie de complexitatea proiectelor. „Fiecare proiect al nostru e unicat, special în felul său, pentru că e gândit până în cele mai mici amănunte, având mereu în minte nevoile şi cerinţele clienţilor noştri. Toate au necesitat atenţie sporită pentru detalii şi au încorporat o doză peste medie de creativitate în utilizarea spaţiilor.

    Astfel, bugetele noastre sunt peste media pieţei, pot spune. Dar nu este nicio regulă în această direcţie – nu vom refuza proiectele care ne provoacă creativ şi ne ajută să contribuim la estetica oraşului.” Dacă în primii ani numărul proiectelor era mai mic, acesta a crescut pe parcurs, prin experienţa dobândită şi datorită proiectelor deja executate, care demonstrau munca lor de până atunci. Astfel, în ultimii ani, compania a încheiat anual aproximativ 15 contracte, care au legătură pe de o parte cu construcţiile civile şi pe de altă parte cu domenii conexe, precum consultanţă pe arhitectură sau proiectare pentru instalaţii şi rezistenţă. Perioada medie de finalizare a proiectelor de construcţii civile este estimată la un an, un an şi jumătate. În acest moment, echipa are în jur de zece proiecte în derulare, multe dintre ele în fază finală, şi aproximativ trei în fază incipientă, un exemplu fiind The Corner Armenească – Moşilor.

    „Din păcate, am resimţit efectul crizei destul de repede şi în mod direct –  nu am mai fost contactaţi pentru proiecte noi, iar proiectele pe care le aveam în derulare şi-au încetinit ritmul. Dar vorbim despre o criză mondială care a avut repercusiuni în toate domeniile, aşa că încercăm să revenim cât de repede la ritmul de dinainte de pandemie şi să ne ajustăm planurile în conformitate cu această perioadă dificilă. În ultimele luni, am lucrat constant pe toate planurile unde a fost posibil, am planificat şi dezvoltat idei pentru proiectele în curs, am încercat să ţinem cât de mult legătura cu clienţii noştri prin intermediul tehnologiei şi să găsim soluţii pentru lucrul la distanţă nu doar între noi, ci şi cu partenerii şi inclusiv cu autorităţile”, spune Ştefan Sava.

    Un viitor cu pereţi „verzi”
    Din punctul său de vedere, în ultimii ani se simte o uşoară educare a antreprenorilor în ceea ce priveşte calitatea şi standardele în cazul proiectelor imobiliare. „Însă asta se datorează, zic eu, beneficiarilor finali, prin cerinţele şi pretenţiile impuse, ca urmare a unui nivel de trai ce a crescut constant în ultimii ani. Mi-ar fi plăcut să pot spune că aceste schimbări sunt ca urmare a implicării vreunei organizaţii profesionale, politice sau a antreprenorilor de profil. Din păcate, nu e aşa.” Se poate remarca însă, adaugă el, contribuţia unor companii străine, care au simţit potenţialul ţării noastre, au mizat pe el şi au vrut să investească, aşa că au venit cu un nivel de lucru standard şi au deschis noi orizonturi şi perspective de business. „Nu în ultimul rând, sunt de menţionat aici şi antreprenorii mici, cei care se ambiţionează să lupte, să aducă o schimbare în bine pentru zona de business şi care investesc în servicii de calitate şi în lucruri executate cu profesionalism.”

    În privinţa elementelor-cheie din arhitectura actuală, antreprenorul spune că nu există un singur element care să dea tonul, ci e vorba despre un mix din care rezultă produsul finit, clădirea potrivită. „E, până la urmă, o negociere care conduce către varianta optimă. De ce negociere? Pe de o parte, simţi să ai un aspect adaptat funcţiunii şi reprezentativ perioadei, pe de altă parte, el trebuie să se supună şi constrângerilor care sunt de multe feluri – economice, de eficienţă energetică, adaptate utilizatorilor şi nevoilor acestora, dar potrivite şi contextului.” În opinia sa, clădirile viitorului trebuie să reuşească să se adapteze la toate aceste cerinţe prin mărirea randamentelor din toate punctele de vedere şi creşterea confortului si a plăcerii de a le utiliza.

    „Personal, cred că e important ca aceste clădiri din viitor să aibă cât mai multe spaţii verzi integrate, un aspect pe care noi ca birou de arhitectură mizăm foarte mult şi de pe urma căruia am primit un feedback extrem de bun de la clienţi. Conectarea cu natura se caută tot mai mult iar beneficiarii îşi doresc să aibă propriul spaţiu verde chiar la ei acasă, iar noi încercăm să integrăm această nevoie cât mai mult în toate proiectele care ne permit.”

    Piedica birocratică
    Legat de nivelul la care se află piaţa imobiliară locală în comparaţie cu cel al altor state din vestul Europei, Sava spune că administraţia locală şi birocraţia sunt, în opinia sa, cele mai mari lacune în momentul de faţă, dar şi de până acum. Dorinţa permanentă, atât din partea celor din domeniul privat, cât şi de stat, ca biroul de arhitectură să fie cât mai ieftin, fără a miza pe criterii sau standarde de calitate, precum şi lipsa profesioniştilor din domeniu sunt alte probleme majore, cu tot ce implică ele – arhitecţi şi proiectări conexe, brokeri imobiliari, antreprenori şi oameni din instituţii profesionale de profil şi din instituţii publice; „dar nu pot să nu constant că există o îmbunătăţire din acest punct de vedere în ultimii ani”, spune antreprenorul.

    Pentru zona de stat, el crede că una dintre primele soluţii care s-ar putea implementa ar fi disponibilitatea administraţiilor locale de a simplifica procedurile şi de a investi în profesionişti, atât prin aducerea lor, cât şi prin formarea lor. „Pentru domeniul privat, aş vedea o nişare a specialităţilor de orice natură – pentru lucru de calitate şi cu eficienţă maximă, care să ducă la rezultatele dorite – pentru că doar astfel se pot îmbunătăţi standardele şi calitatea, inevitabil chiar şi preţurile, fără a se neglija un aspect important – să fie loc pentru toţi profesioniştii, pe zona fiecăruia de interes.”

    Birouri reinventate
    Cu ce va fi însă diferită criza actuală pe piaţa imobiliară locală faţă de criza din 2008-2009? „Cred că încă e prematur să fac predicţii cu privire la modul de proiectare în viitor, dar nu cred că greşesc dacă estimez că pe zona dedicată birourilor, ca proiectare şi construcţie, să fie nevoie de ajustări în viitor, şi asta pentru că vom trebui să ne adaptăm la noile standarde de igienă şi de distanţare generate de efectele crizei actuale.

    Ce pot observa acum e o scădere a preţurilor pe zona imobiliară cauzată de cererea mai scăzută în contextul economiei actuale încetinite, cu venituri mai mici pentru firme şi persoane fizice, dar şi dintr-o teamă de a mai investi sau de a cumpăra locuinţe. Cu toţii aşteptăm să se încheie această perioadă de criză şi să reintrăm uşor, uşor în normalul vieţii cotidiene.” Sava spune că nu vede această criză comparabilă cu cea din 2008-2009, aceasta de acum fiind, din punctul său de vedere, mult mai complexă şi cu mult mai multe consecinţe care se vor resimţi pe o durată mare de timp. „Cred că va mai trebui să aşteptăm un an sau doi până să revenim la normalitate din punct de vedere economic, dar social mai ales, segment în care vom fi afectaţi major. Cred că se va schimba şi modul în care ne vom raporta la lucratul de acasă/ de la distanţă, la serviciile de delivery sau la standardele de siguranţă şi de igienă.”

  • Cum o să ne cumpărăm case în contextul pandemiei de COVID-19. Se ieftinesc sau nu locuinţele după această perioadă?

    Clienţii vor locuinţe mai mari, poate chiar o casă la curte. Impactul asupra tranzacţiilor şi preţurilor urmează a fi stabilit în perioada care urmează, pe măsură ce şi dezvoltatorii vor adapta oferta la noile cerinţe.

    Pandemia de COVID-19 a lovit piaţa rezidenţială în cel mai bun moment al său din ultimii 30 de ani, moment în care cererea şi oferta sunt la un nivel echibilibrat, iar preţurile au fost ţinute sub control, fiind departe de nivelul astronomic atins în prima parte a anului 2008.

    Spre exemplu, livrările au atins în 2019 cel mai bun nivel din ultimii 30 ani de ani, cu aproape 15.000 de unităţi livrate în Bucureşti şi împrejurimi, în creştere cu peste 31,5% faţă de 2019.

    „Anul în curs ar fi urmat să aducă noi recorduri de livrări însă este prematur în acest moment de estimat dacă acestea se vor mai înregistra – trebuie avut în vedere că orice întârziere de mică durată, de până la 3-4 saptămâni, a proiectelor care aveau finalul lui 2020 ca termen de livrare anunţat iniţial poate influenţa cifrele de vânzări pe 2020“, explică Andrei Sârbu, CEO al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    Datele oficiale ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară arată că numărul de tranzacţii imobiliare încheiate în T1 în Bucureşti şi împrejurimi, cea mai mare piaţă rezidenţială a ţării, a fost cu aproape 8% mai mare comparativ cu perioada similară din 2008.

    Piaţa era cu siguranţă într-un moment bun şi considerăm că şi fundamentele erau mult mai temeinice comparativ cu 2008-2010. Inclusiv preţurile de tranzacţionare au înregistrat în ultimele 12-18 luni niveluri mult mai sustenabile.
    După mai bine de şase ani în care preţurile apartamentelor s-au apreciat – creştere care totuşi însă nu a dus la revenirea preţurilor din 2007-2008 este posibil ca în 2020 din cauza pandemiei acestea să revină pe un trend descendent.

    „O ieftinire, dar nu drastică, va fi în cazul proiectelor care trebuie să restituie banii băncilor şi unde nu au reuşit să strângă un număr suficient de vânzări. Sunt persoane care nu vor mai achiziţiona apartamente. Şi cei care au cumpărat în scop investiţional vor aştepta să vadă ce se întâmplă cu economia şi vor miza pe cash. Aceste proiecte ar suferi o scădere. Altfel, cerere există. Primim telefoane din partea clienţilor“, explică Antoanela Comşa, preşedintele consiliului director al AREI şi directorul Gran Via, dezvoltatorul care construieşte proiecte precum Gran Via Park şi Timişoara 58 în Bucureşti sau Gran Via Marina în Constanţa.

    De partea cealaltă, ea a subliniat că pentru construcţiile deja demarate nu prea există negociere deoarece contractele sunt deja semnate. Dacă ar mai fi negociere pentru preţul de construcţie pentru un proiect viitor, da. Dar pentru cele începute, nu.

    În cazul şantierelor, probleme la nivel de piaţă sunt în cazul care nu au suficiente rezervări pentru a susţine activitatea, iar vânzările noi sunt tot mai afectate.

    „Din informaţiile pe care le avem, există şantiere care şi-au întrerupt activitatea. Ale noastre merg înainte deoarece am aplicat măsurile de prevenţie necesare. Pe de altă parte, multe showroomuri s-au închis din cauza pandemiei, ceea ce duce la o diminuare radicală a procesului de vânzări noi. Pentru clienţii interesaţi, care au nevoie de locuinţe, primim cereri, suntem disponibili online. Dar mulţi nu se mai gândesc la achiziţia unui apartament. Aceasta vine şi din faptul că lumea doreşte să vadă şi să simtă locul, zona, construcţia şi pentru  că sunt multe persoane care nu sunt sigure pe veniturile viitoare, nu ştiu ce se va întâmpla mai departe“, explică Antoanela Comşa.

    În al doilea rând, construcţiile sunt continuate de cei care au şi materiale de construcţii pe stoc.
    „Noi am aprovizionat cu materiale de construcţii şantierele din Bucureşti, am permis constructorului să-şi cazeze muncitorii în şantier, ceea ce diminuează riscul. În plus, construcţia era deja într-o fază destul de avansată, astfel încât se poate lucra destul de izolat, câte 2-3 persoane per apartament pentru finisaje. La Constanţa procedăm la fel şi ne-am adaptat din mers. Am schimbat furnizorul de materiale – dacă înainte aprovizionam din Italia, acum aprozivionăm din România sau Bulgaria“, a spus Antoanela Comşa.
    Ea a subliniat că o propunere prin care să se mărească plafonul TVA ar fi ca pragul de 5% să fie setat la 100.000 de euro, iar ce depăşeşte să fie taxat cu TVA normal de 19%.
    „Aşa practic s-ar încuraja ca numărul familiilor care să opteze pentru apartamente de 3 camere în locul celor de 2 să fie mai mare şi dezvoltatorii să construiască apartamente cu suprafeţe mai mari. Noi avem unul dintre cele mai mici spaţii locative pe cap de locuitori la nivel european. Acest lucru derivă din faptul că toţi dezvoltatorii vor să aibă în portofoliu cât mai multe apartamente care să se încadreze în TVA de 5%“, a subliniat Antoanela Comşa.
    În ceea ce priveşte efectele pandemiei, potrivit datelor statistice ale Imobiliare.ro, acestea nu se reflectă, deocamdată, în preţurile apartamentelor. Dintre marile oraşe, doar Constanţa a avut o evoluţie general descendentă, în rest, scăderile sunt preponderent doar pe segmentul vechi.
    Pe fondul măsurilor luate de autorităţi în contextul pandemiei declanşate de COVID-19, la nivel naţional s-a simţit, în luna aprilie, o tendinţă de scădere a preţurilor apartamentelor. Astfel, după un avans de 1,8% în martie, indicele Imobiliare.ro a consemnat, în ultimele 30 de zile, un recul de 1,7% în întreaga ţară, de la 1.391 de euro pe metru pătrat util, la 1.367 de euro pe metru pătrat. Această tendinţă generală de scădere nu a fost valabilă, însă, şi în marile oraşe, unde, în cele mai multe cazuri, valoarea medie a unui apartament s-a majorat faţă de martie (în ciuda unor scăderi consemnate pe câte un segment de piaţă, adesea cel vechi).
    „În rândul marilor oraşe, Constanţa reprezintă excepţia de la regulă: aici, preţurile solicitate de vânzători s-au diminuat pe ambele segmente de piaţă analizate, astfel că şi evoluţia generală la nivel de oraş a fost una descendentă. În celelalte oraşe, se observă un trend de scădere doar pe segmentul vechi, segment unde oferta suferă. În aprilie, au fost scoase la vânzare cu 46% mai puţine apartamente vechi. De remarcat este că pragul de jos al cererii a fost atins în a doua săptămână din aprilie, moment în care numărul cumprătărilor a reînceput să crească. Săptămâna trecută au fost cu 14% mai mulţi cumpărători activi decât în săptămâna anterioară”, subliniază Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro.
    În Capitală, după un minus de 3,4% în martie, apartamentele disponibile spre vânzare în Capitală au înregistrat, în aprilie, un avans de 2%, de la o medie de 1.395 de euro pe metru pătrat util, la 1.423 de euro pe metru pătrat. Spre deosebire de luna anterioară, aşteptările vânzătorilor s-au majorat pe ambele segmente de piaţă analizate: locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,9%, de la 1.369 la 1.382 de euro pe metru pătrat; după scăderea de 5,8% din martie, unităţile locative nou-construite au consemnat, pe de altă parte, un avans de 2,5%, de la 1.416 la 1.451 de euro pe metru pătrat util.
    În Cluj, la nivelul lunii trecute, pretenţiile vânzătorilor de apartamente din capitala Transilvaniei s-au majorat, per ansamblu, cu 1,5%, de la o medie de 1.826 de euro pe metru pătrat util, la 1.854 de euro pe metru pătrat. Preţurile nu au avut o tendinţă ascendentă pe ambele segmente de piaţă clujene: locuinţele vechi s-au depreciat cu 0,9% (de la 1.820 la 1.804 euro pe metru pătrat util), în vreme ce unităţile locative nou-construite s-au apreciat cu 2,8% (de la 1.831 la 1.882 de euro pe metru pătrat).
    Faptul că activitatea imobiliară continuă este subliniată şi de cei de la Impact, dezvoltatorul care a livrat deja prima fază de dezvoltare a proiectului Luxuria Domenii Residence, primul proiect rezidenţial care finalizează apartamente în zona Expoziţiei din Capitală, cel mai fierbinte nou pol de birouri.
    Clasat în categoria premium, ansamblul rezidenţial este poziţionat în noul pol de business al capitalei, unde vor activa peste 20.000 de corporatişti, aspect ce menţine un grad ridicat de interes pentru locuinţele din proximitate.
    Lucrările de construcţie a primei faze, denumită A2, au început în luna martie 2018 şi s-au finalizat recent, odată cu recepţia realizată împreună cu instituţiile statului şi intabularea imobilelor, urmând ca apartamentele să fie predate începând cu data de 15 mai 2020.
    La 31 decembrie 2019, gradul de rezervare era de 55% din apartamentele primei faze, în topul preferinţelor fiind apartamentele cu 2 camere. Clienţii au demonstrat interes şi pentru studiouri, în aceeaşi măsură ca pentru apartamentele cu 3 camere, clasamentul fiind urmat de apartamentele şi duplexurile cu 4 camere.
    „În ciuda distorsiunilor create în prezent de răspândirea virusului SARS-COV-2 piaţa imobiliară din România îşi păstrează un fundament sănătos, bazat atât pe o cerere sustenabilă, cât şi pe un sector de industrie matur, susţinut de dezvoltatori cu resurse financiare solide.  De aceea, credem că în perioada imediat următoare, segmentul imobiliar rezidenţial va reveni relativ rapid la normal, în special în ceea ce priveşte segmentul construcţiilor noi. De aceea, în prezent, am adoptat o serie de măsuri de protecţie a personalului împotriva răspândirii noului virus, ceea ce ne-a permis continuarea executării planului lucrărilor de contrucţie, astfel încât să putem respecta termenul de livrare asumat pentru prima fază a proiectului. Având în vedere şi planurile anunţate ale autorităţilor, de ridicare treptată a măsurilor de izolare, suntem încrezători că vom putea respecta termenele de finalizare şi pentru următoarele 2 faze: 268 de apartamente cu predare în luna decembrie 2020,  respectiv 130 de apartamente, în luna aprilie 2021. La acest moment, lucrăm în paralel la toate trei fazele proiectului, într-un ritm care ne asigură atingerea acestor obiective”, a declarat Sorin Apostol, CEO al Impact Developer & Contractor.

    Cum a fost influenţat segmentul rezidenţial al imobiliarelor, potrivit datelor pe care le aveţi dvs.?
    Niciodată în istoria modernă a omenirii casa în care locuim nu a fost atât de importantă, în special pentru cei din mediul urban. Ea s-a transformat în această perioadă dintr-un simplu dormitor în birou, restaurant, locul în care îţi petreci timpul liber, şcoală/grădiniţă etc.
    Cred că este prematur să discutăm despre impactul pandemiei de COVID-19 în piaţa imobiliară. Aş spune că cel mai devreme vom putea analiza la finalul lunii iunie cum s-a comportat piaţa în această perioadă. Deocamdată, din cifrele raportate oficial de autorităţi sau portaluri imobiliare observăm că în martie, lună afectată doar jumătate de starea de urgenţă, avem cu 8,5% mai multe tranzacţii raportate la nivel naţional, comparativ cu anul trecut.
    Mă aştept însă ca atunci când vor fi raportate tranzacţiile pe luna aprilie să vedem o scădere foarte mare comparativ cu aprilie anul trecut. În alte ţări care au fost afectate de coronavirus mai devreme impactul în numărul tranzacţiilor, pe perioada stării de urgenţă, a fost de 50-70%.

    Ce tendinţe aţi sesizat?
    Nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară este una extrem de inelastică. Tranzacţiile pot dura de la câteva zile la câţiva ani, timp în care se construieşte un proiect nou. În mod cert vom avea o încetinire a numărului tranzacţiilor, până ne vom da seama cum se aşază economia. Cu toate acestea estimez că majoritatea antecontractelor semnate în trecut se vor transforma în tranzacţii anul acesta. Tocmai de aceea cei care se aşteaptă că de mâine să vadă un picaj brusc în numărul tranzacţiilor, după această stare de urgenţă, vor fi puţin dezamăgiţi. 

    Va avea criza de acum acelaşi efecte ca cea din 2008-2009?
    Fundamentele pieţei rezidenţiale de astăzi nu au nici o legătură cu perioada 2008-2009. Dezvoltatorii sunt mult mai bine capitalizaţi, tranzacţionarea cu scop speculativ, care în 2008 avea o cotă extrem de importantă, astăzi aproape că nu există. În plus, dacă ne uităm la preţuri, vedem că în ultimii ani deşi au crescut suntem încă sub 2008, una din puţinele ţări din UE care se află în situaţia asta.

    Cum evoluează preţurile în noul context?
    România nu se află printre ţările cu o piaţă imobiliară foarte transparentă. Singurele date pe care le avem sunt cele oferite de portalurile imobiliare, pe baza preţurilor cerute de proprietari. Contrar aşteptărilor, preţurile solicitate de proprietari au fost în creştere în această perioada. Dacă va fi cazul să vedem corecţii că preţ o vom vedea în şase luni, la nivel de medii. Până atunci pot exista vânzători care, din diverse motive, din nevoie de lichiditate, panică etc. vor face discounturi sau reduceri punctuale.

    Cum va influenţa această perioadă comportamentul clienţilor din imobiliare şi pe cel al dezvoltatorilor?
    Este interesant cum au reacţionat cumpărătorii la fel, peste tot în lume, pe baza datelor raportate de principalele portaluri imobiliare. În prima săptămână de stare de urgenţă cererea a scăzut cu 50-70%, după care începe uşor să îşi revină. Astăzi suntem probabil la 30% sub anul trecut.
    Referitor la dezvoltatori e puţin mai complicat. Un proiect poate dura până la 3-4 ani, de la achiziţia terenului, proiectare, avizare, construcţie şi până la vânzarea efectivă. Acum vom vedea cine a luat decizia corectă.

    Pe ce se va pune accent în noile proiecte imobiliare?
    Cred că multe din proiectele care erau plănuite a fi începute vor fi puse „pe hold“, pentru o perioada de 3-6 luni. Cei mai smart dintre dezvoltatori probabil vor încerca să adapteze proiectele pentru ceea ce ei estimează a fi cerut peste 2-3 ani.

    Ce îi sfătuiţi pe clienţii care îşi doreau să cumpere locuinţe înainte de contextul pandemic?
    Personal nu am amânat achiziţia în calitate de cumpărător, deşi puteam rezilia antecontractul fără a avea un cost. Profesional am închis în perioada aceasta toate antecontractele pe care le aveam pe două din proiectele din portofoliul nostru plus alte trei contracte noi.
    Cu toate acestea nu cred că pot oferi un sfat general valabil. Dacă eşti cu bugetul la limită, dacă simţi că jobul tău ar fi ameninţat în viitorul apropiat, poate nu ar fi rău să te mai gandeşti la achiziţia plănuită. Altfel, dacă ai găsit ceea ce trebuie şi îţi convine, mergi mai departe.
    Cei care au nevoie să cumpere vor cumpăra şi cei care au nevoie să vândă vor vinde. În cele din urmă piaţa se va regla acolo unde se va regăsi echilibrul dintre cerere şi ofertă.

    Cum a evoluat piaţa rezidenţială în context pandemic?
    În acest moment, pe segmentul real estate pe care activăm noi cererea este bună în continuare. Este adevărat că luna martie a înregistrat o scădere abruptă, însă lucrul acesta s-a schimbat în aprilie, când, pe partea de rezidenţial, vânzările au depăşit luna precedentă. De când a început starea de urgenţă am avut vânzări de peste 8 milioane de euro. Este adevărat că segmentul premium este unul aparte, iar obiceiurile de consum sunt diferite. Şi chiar dacă procesul de tranzacţionare a mai încetinit, cei mai mulţi clienţi nu au spus „nu”, ci doar că „mai aşteptăm puţin”, ceea ce este un semnal bun. Avem întâlniri zilnice cu clienţi interesaţi să cumpere, iar structura publicului nostru s-a menţinut ca înainte de criză, adică 70% clienţi finali, 20% investitori care cumpără locuinţe pentru a le închiria şi 10% investitori care vor să-şi revândă locuinţele.

    Ce tendinţe aţi sesizat – a îngheţat total piaţa în această perioadă?
    Nu, nu aş vorbi de o îngheţare, ci mai degrabă de o încetinire. Este o perioadă în care unii clienţi doar aşteaptă, însă compania noastră tranzacţionează la niveluri normale. Ca urmare a acestei crize, clienţii se vor gândi mult mai atent unde îşi investesc banii, iar dezvoltatorii de produse de calitate în locaţii foarte bune vor fi în avantaj. Peste 80% din apartamentele noastre sunt deja precontractate, iar avansurile luate sunt în medie de 40-50%. Estimăm o creştere a tranzacţionării în următoarele luni, determinată şi de relaxarea monetară implementată de băncile centrale, cât şi de cererea acumulată în ultimele doi luni. Până la urmă, apartamentele oferă cea mai bună protecţie în timp împotriva inflaţiei şi a scăderii valorii banilor.

    Este această criză similară cu cea financiară din 2008-2009?
    Situaţia economică a României este mult mai bună decât în perioada 2008-2009, sunt mult mai multe economii şi mult mai mult capital disponibil, dobânzile sunt mult mai mici şi preţurile proprietăţilor sunt încă mai mici în 2020 decât în perioada 2008-2009 (cu toate că în multe ţări din lume preţul proprietăţilor s-a dublat între timp). Este clar că apartamentele în Bucureşti sunt unele dintre cele mai subevaluate din lume raportat la dimensiunea economiei şi la puterea de cumpărare.
    În altă ordine de idei, One United Properties s-a dezvoltat şi a început să livreze proiecte imobiliare de lux în plină criză post-Lehman Brothers, iar de atunci compania noastră ridică constant capital pentru că oportunităţi se găsesc tot timpul. Acesta este modelul nostru de business şi tocmai datorită lui în acest moment suntem extrem de activi, ne vom duce la termen toate proiectele şi vom începe şi dezvoltări noi. Desigur, sunt zone în piaţă care vor fi afectate de această criză, fie că vorbim de probleme pe care le-ar putea avea dezvoltatorii subcapitalizaţi, fie de reţinerea unor clienţi de a face tranzacţii pe segmentul de venituri mici / sub medie. Însă un lucru e cert, nevoia fundamentală de apartamente şi birouri de calitate este semnificativă.

    Cum anticipaţi că vor evolua preţurile în perioada următoare?
    Proprietăţile cu poziţii unice, nereplicabile, cum sunt cele pe care noi le dezvoltăm în zone exclusiviste precum zona Herăstrău, Floreasca, piaţa Charles de Gaulle nu vor pierde din preţ, din contră, se vor aprecia. Dacă ne uităm istoric, investiţiile în proprietăţi au fost întotdeauna şi vor fi şi în continuare cea mai bună metodă de a păstra şi creşte valoarea banilor. Aşadar, cred că preţurile proprietăţilor vor creşte în perioada următoare, aceasta fiind o estimare atât pe termen scurt de 1-2 ani, cât şi pe termen mediu şi lung. Pentru anul 2020 estimăm o creştere de 3%-5% la preţul apartamentelor dezvoltate de One United Properties.

    Cum va influenţa această perioadă comportamentul clienţilor din imobiliare, dar şi pe cel al dezvoltatorilor?
    Vom asista la o schimbare a comportamentului de investiţie şi la o mai mare responsabilitate şi focus pe calitate din partea dezvoltatorilor (flight to quality). Pe fondul devalorizării banilor, dezvoltările durabile, de calitate vor avea numai de câştigat. La toate acestea se adaugă locaţia în care este amplasat proiectul, iar asta va face diferenţa când vorbim de real estate. Toate proiectele One United Properties sunt mai mult decât apartamente pentru locuit, sunt şi proprietăţi care conservă valoarea reală a banilor (cresc în valoare mai repede ca inflaţia). O bună parte din proiectele dezvoltate de noi sunt deja precontractate, multe încă înainte să fie finalizată construcţia imobilului. De exemplu, la One Floreasca City, proiectul nostru fanion dezvoltat în cartierul Floreasca, primul proiect imobiliar românesc premiat internaţional, am vândut deja 80% din apartamente, iar la finele anului aici se vor putea muta primii rezidenţi. La One Floreasca City preţurile au crescut în medie cu 1%-2% chiar în ultimele 2 luni.

    Pe ce se va pune accent în noile proiecte din imobiliare?
    Timpul devine tot mai preţios pentru noi toţi şi pe acest fond dezvoltările mixte vor câştiga teren, pentru că oamenii vor vrea să stea în complexuri rezidenţiale cu multe facilităţi la dispoziţie. Estimările privind creşterea accelerată a populaţiei planetei, în special în zonele urbane, vor determina dezvoltatorii să vină cu soluţii viabile pentru traiul în oraş şi să ofere soluţii moderne, sustenabile, sănătoase. În ceea ce priveşte spaţiile de lucru, deşi mulţi vor opta în continuare pentru lucrul de acasă, marile companii, cu mulţi angajaţi nu vor putea funcţiona în totalitate în acest fel, pe termen lung. Noi primim deja semnale că marile companii vor să reia lucrul în birouri, iar acestea din urmă se vor adapta şi ele contextului actual. Unele companii vor reconfigura biroul şi vor sacrifica anumite zone, cum sunt sălile de meeting, de exemplu, numărul de metri pătraţi alocaţi pe staţie de lucru va creşte de la 8 la cel puţin 15 mp, pentru a păstra distanţa între angajaţi. Trendul este acela de a creşte suprafaţa închiriabilă.

    Cum evoluează piaţa rezidenţială în 2020?
    Anul 2020 a început într-un ritm foarte bun pentru piaţa imobiliară. Încă de la începutul acestui an piaţa imobiliară şi vânzările s-au aflat pe un trend ascendent cu o cerere stabilă şi consistentă din partea clienţilor, fiind un început de an foarte bun în domeniu – în ciuda creşterilor de preţ anunţate, cauzate de creşterea preţurilor cu forţă de muncă şi cu materialele de construcţie.
    Dacă discutăm despre situaţia actuală, din pandemia de COVID-19, putem spune ca piaţa imobiliară se află într-o situaţie de îngheţare profundă. Din cifrele preliminare pe care le avem din luna aprilie, rezultă o scădere a cererii şi ofertei cu procente extrem de ridicate de aproximativ 70%. Asta nu înseamnă că nu mai există dorinţa de a cumpăra o locuinţă, doar că interesul de a cumpăra şi a vinde la acest moment a trecut într-un plan secundar.

    Care sunt efectele pandemiei şi cum va evolua piaţa în continuare?
    În primul rând, la acest moment cvasi  majoritatea investitorilor şi dezvoltatorilor imobiliari s-au oprit şi au suspendat iniţierea oricăror proiecte noi de dezvoltare imobiliară şi economică şi nu se mai angajează în investiţii noi. Efectul imediat este legat de lipsa sau reducerea unor tranzacţii noi cu terenuri şi de noi proiecte imobiliare, motivul principal fiind legat de discuţiile existente, privind criza economică ce va urma în perioada următoare la nivel global şi la nivel naţional.
    Pe de altă parte, situaţia economică afectează deja şi este de aşteptat să afecteze în continuarea cumpărătorii de locuinţe. Şomajul tehnic şi scăderea veniturilor vor face ca cei care îşi doresc o locuinţa să nu o mai pot face în perioada imediat următoare. Scăderile de venituri au afectat dramatic puterea de cumpărare sau de a obţine un credit. Un alt impediment în încheierea de noi tranzacţii îl reprezintă considerentul sau zvonurile existente în mass-media privind o potenţială scădere a preţurilor de achiziţie, care va genera, aşa cum s-a întâmplat şi în anii precedenţi, o reducere semnificativă a cererii existente în piaţă.

    Cum vor evolua preferinţele clienţilor în materie de locuinţe?
    În ultima perioadă, am observat o creştere a cererii în privinţa caselor cu curte sau a apartamentelor care au terase sau spaţii verzi în folosinţă. Carantina a afectat foarte multe persoane şi efectele indirecte privesc şi acest aspect. Oamenii vor avea nevoie de mai mult spaţiu şi acest lucru se va observa în cererea pe următorii ani.

    Va aşteptaţi că dezvoltatorii să se reorienteze către proiecte mixte, care să includă mai multe case?
    Este foarte probabil să vedem din ce în ce mai multe proiecte de case sau proiecte mixte. Singura problemă care va rămâne în continuare este legată bineînţeles de preţ şi de localizarea acestor proiecte. Apropierea de zonele principale ale oraşului şi traficul vor rămâne în continuare aspecte importante şi de luat în seamă. La acest moment, din cauza carantinei, traficul a fost foarte relaxat, dar nu ştim ce se va întâmpla când se va relua activitatea. Să nu uităm faptul că distanţarea socială va conduce la o utilizare diminuată a mijloacelor de transport în comun.
    Dacă proiectele vor fi bine poziţionate, sigur că oamenii vor opta pentru case. Să nu uităm că lucrul de acasă, online, este posibil să devină un obicei şi atunci preferinţele oamenilor se vor modifica, dacă această va rămâne o opţiune de lucru.

    Vom vedea blocuri cu balcoane/terase mai mari? În locul balcoanelor închise?
    Nu cred că în această privinţă vom vedea modificări semnificative, dar depinde şi de segmentul de piaţă. Balcoanele închise sunt intrate cumva în mentalitatea românilor şi o să rămână în continuare o cerinţă a cumpărătorilor de locuinţe noi. Sunt anumite avantaje legale de evitarea zgomotului, prafului şi alte considerente pozitive la care nu credem că se va renunţa prea curând.

    Cum evoluează piaţa rezidenţială?
    Vânzările în această perioadă (aprilie şi începutul lunii mai) au scăzut înspre 10% din volumul obişnuit, însă au fost în continuare numeroase proiecte care au înregistrat vânzări chiar şi în această perioadă: proiecte bine gândite, cu un concept integrat, cu multe facilităţi şi cu o imagine foarte bună pe piaţă.
    Din punctul de vedere al construcţiilor, proiectele cu finanţarea aprobată şi care înregistrau deja un nivel satisfăcător de vânzări au mers şi merg înainte. Spre exemplu, doar în portofoliul SVN Romania au fost în derulare, în ultimele două luni, proiecte cu peste
    3.000 de unităţi programate spre livrare în următoarele până la 18 luni – lucrări efective de construcţie.

    Care sunt acum şi care vor fi efectele pandemiei mai târziu?
    Efectele actuale sunt cele care sunt cauzate de restricţiile de circulaţie şi de închiderea anumitor sectoare economice. Este evident că respectivii potenţiali cumpărători, în special cei din sectoarele HoReCa, turism şi vânzări de fashion şi retail adiacent, nu mai au achiziţionarea unei locuinţe ca o prioritate şi nici nu se pot finanţa în acest moment.
    Este încă prematur pentru a trage o concluzie clară privind efectele pe termen mediu şi lung, ţinând că faptul în sine care duce la actuala situaţie dificilă – pandemia de COVID-19 este în deplină desfăşurare.

    Cum comparaţi criza determinată de pandemie cu cea economică din 2009?
    Momentan, efectele actualei crize sanitare sunt insignifiante faţă de criza din 2009 şi acest fapt ar trebui subliniat mult mai des decât este făcut în acest moment.
    Avem două luni cu rezultate economice foarte slabe însă în 2008-2010 am avut mai mult de 20 de luni consecutive foarte dificile. Scăderea economică estimată pentru acest an de către majoritatea instituţiilor financiare, de 6%-7% chiar 8%, va fi mai mică decât scăderea înregistrată în 2009-2010.
    În plus, din punctul de vedere al pieţei rezidenţiale, lucrurile sunt cu totul diferite. În 2008 vorbeam de o piaţă dominată de investitori, de apartamente slab adaptate la cererea finală şi de preţuri care creşteau într-un ritm ameţitor de la un trimestru la altul.
    Astăzi vorbim de o piaţă formată într-un procent covârşitor din cumpărători finali, cu proiecte adaptate în funcţie de cerere (de la suprafeţe, amplasament, concept sau finisaje), iar preţurile au evoluat în fiecare an într-un ritm sustenabil – datele noastre arată că majorarea medie din 2019 în Bucureşti a fost de aproape 6%.
    La începutul lui 2020 erau necesare puţin peste 104 salarii medii pentru achiziţionarea unei locuinţe noi în Bucureşti (cu două camere, 50 de metri pătraţi suprafaţă utilă), comparativ cu 107 salarii medii la început de 2019, 117 la începutul lui 2018 şi nu mai puţin de 324 de salarii medii la începutul lui 2009, când deja efectele crizei economice erau puternic resimţite. Mai mult, în martie, când a izbucnit actuala criză sanitară, erau necesare 102,5 salarii medii pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere, cel mai bun nivel din istoria modernă a pieţei rezidenţiale locale.
    Indiferent cum accesibilitatea achiziţionării unei noi locuinţe va evolua în următoarea perioadă, diferenţa faţă de 2008-2009 este enormă şi va rămâne astfel.

    Vă aşteptaţi ca dezvoltatorii să se reorienteze către proiecte mixte, care să includă mai multe case?
    Putem vedea modificări din punctul de vedere al conceptelor care vor fi lansate în viitor pe piaţă.
    Vorbim de proiecte ample, cu spaţii verzi şi zone pietonale ample, cu extrem de multe facilităţi şi care în sine reprezintă noi modele de locuire – Cosmopolis este un exemplu în acest sens. În viitor vom vedea cu siguranţă mai multe proiecte de acest tip.

    Care sunt acum şi care vor fi în 2020 efectele pandemiei?
    Dezvoltatorii se confruntă cu o dinamică mai redusă a construcţiilor şi a vânzărilor, în timp ce cumpărătorii au o abordare mai rezervată în ceea ce priveşte deciziile de achiziţie de noi locuinţe. Momentan piaţa este „amorţită”, cererea este afectată atât de dificultatea vizionărilor, cât şi, mai ales, de incertitudinea în ceea ce priveşte evoluţia economiei.
    În ceea ce priveşte oferta, marile şantiere continuă lucrările de construcţii începute deja. În opinia noastră, efectele pandemiei se vor vedea în următorii 2-3 ani când vom putea observa modul în care au evoluat dezvoltările aflate acum în stadiu de proiect sau în curs de autorizare.

    Cum comparaţi criza determinată de pandemie cu cea economică din 2009?
    Piaţa rezidenţială întră în aceste momente imprevizibile dintr-o poziţie mai puternică din punct de vedere financiar şi structural şi de asemenea cu experienţa trăită în perioada 2008-2009 şi din anii care au urmat. Astfel, numărul de unităţi disponibile la vânzare este mai redus în comparaţie cu potenţialul cererii, în timp ce unităţile de pe piaţă sunt, în marea lor majoritate, bine adaptate nevoilor cumpărătorilor. Probabil că vor fi necesare unele ajustări, dar românii vor avea nevoie în continuare de noi case pentru a se muta, iar piaţă va avea nevoie de dezvoltatori pentru a le construi.

    Care sunt acum şi care vor fi mai târziu efectele pandemiei?
    Considerăm că impactul crizei asupra cererii va fi diferit pe fiecare segment de piaţă.
    În acest sens, segmentul care se adresează cumpărătorilor cu venituri reduse şi medii va fi cel mai afectat din cauza ratei ridicate a şomajului în industriile afectate de pandemie. Aceşti potenţiali cumpărători nu mai sunt eligibili pentru creditele prin programul Prima casă, care reprezintă principalul instrument prin care ar putea să achiziţioneze o locuinţa. Tranzacţiile pe acest segment ar putea să înregistreze o scădere abruptă, cel puţîn pe termen mediu.
    Segmentul pentru venituri peste medie va fi afectat mai puţin în condiţiile în care cumpărătorii din această categorie au în teorie venituri stabile şi sunt mai rezistenţi la scăderile pieţei. Cu toate acestea, micii investitori care se uitau la oportunităţi pentru investiţii în vederea închirierii pe termen scurt vor face un pas înapoi pe termen mediu.
    Segmentul pentru venituri mari va fi cel mai puţin afectat pentru că s-a dovedit de-a lungul timpului că este cele mai rezistent segment în perioade de criză. Nu vedem o schimbare a apetitului potenţialilor cumpărători pentru proprietăţile rezidenţiale de lux. În plus, prezenţa cumpărătorilor oportunişti va creşte, aceştia devenind mai activi în căutarea de achiziţii „distressed”.


    Cum vor evolua preferinţele clienţilor în materie de locuinţe?
    Având în vedere perturbarea pe termen scurt cauzată de criza COVID-19, piaţa rezidenţială alături de celelalte sectoare imobiliare vor fi martorii efectelor urbanizării şi a modificărilor sociodemografice. Cu certitudine lucrul de casă va deveni un mod de a munci şi acesta se poate reflectă într-o modificare a nevoilor locative, deoarece cumpărătorii/chiriaşii vor caută locuinţe care să le poată asigura şi un spaţiu dedicat lucrului. De asemenea, spaţiile exterioare, cum ar fi terase de dimensiuni generoase, curţi interioare sau terase pe acoperiş vor trebui luate în considerare şi incluse în noile proiecte rezidenţiale.

    Vă aşteptaţi ca dezvoltatorii să se reorienteze către proiecte mixte, care să includă mai multe case?
    Există deja pe piaţă această tendinţă din partea dezvoltatorilor de a dezvolta proiecte rezidenţiale mixte în zonele adiacente Bucureştiului – în suburbii precum Corbeanca, Otopeni, Bragadiru, Tunari, Cernica etc. Având în vedere contextul actual, este posibil că mai mulţi cumpărători să se orienteze spre acest tip de ansambluri, în măsura în care şi le vor putea permite.

  • De ce a decis un francez să se mute în România în urmă cu 13 ani şi să dezvolte afaceri aici, în locul Franţei

    Francezul Grégoire Vigroux s-a mutat în România în urmă cu 13 ani, fiind unul dintre fondatorii companiei de call center Telus International Europe (cunoscută anterior sub denumirea de CallPoint), iar de atunci a investit în mai multe businessuri. Cel mai nou este fenix.eco – o platformă online care comercializează smartphone-uri recondiţionate. Urmează însă lansarea a două noi proiecte – o aplicaţie mobilă de carpooling corporate şi un proiect de investiţii în start-up-uri tech.

    „Avem o piaţă dinamică aici, în România. De când sunt business angel, am observat o creştere şi cred că acesta este un efect al UiPath. Daniel Dines a reprezentat un model pentru mulţi antreprenori români. Faptul că el a fost vizionar şi a reuşit să creeze această companie care acum valorează 7 miliarde a dat încredere şi altor români”, a declarat Grégoire Vigroux, antreprenor şi business angel de origine franceză, cu peste 16 businessuri la activ, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a venit prima dată în România în perioada 1991-1994, când tatăl său, Jean-Pierre Vigroux,  a pus bazele biroului local al multinaţionalei PwC (PricewaterhouseCoopers). Apoi, s-a reîntors în 2006, iar în anul următor a înfiinţat compania CallPoint, specializată în furnizarea de servicii de tip call center, care acum se numeşte Telus International Europe şi are peste 5.000 de angajaţi în România şi Bulgaria.

    În paralel el a creat şi alte companii, precum Emova (vândută către Chèque-Déjeuner), Carmedia (vândută către un grup italian de investitori), Norville Barns Investments, Boutix (companie imobiliară). Cel mai recent pariu al antreprenorului este fenix.eco – un start-up local care le pune la dispoziţie românilor o platformă online de unde pot cumpăra smartphone-uri recondiţionate. Vigroux este cofondator al acesteia alături de Adrien Arnoux, un fost manager din cadrul Amazon. Mai exact, fenix.eco cumpără smartphone-uri utilizate circa 12-36 luni pe care le recondiţionează şi le revinde apoi pe piaţa locală. 


    „Noi vindem telefoane care au o vechime de 12-36 luni pe care le recondiţionăm – schimbăm piese, etc. Oferim o experienţă similară ca atunci când cumperi produsul nou – cutie nouă, cabluri noi, căşti noi, la care adaugăm o garanţie de 12 luni”, a explicat Grégoire Vigroux.  Smartphone-urile vândute pefenix.eco sunt cumpărate de pe pieţele scandinave. „Acolo sunt foarte multe persoane care îşi schimbă smartphone-ul frecvent, la 12 luni. Ca atare, avem acces la un stoc de telefoane destul de noi. Le curăţăm de toate datele, le reparăm dacă este cazul, de obicei sunt probleme la baterie şi ecran, iar apoi le vindem”, a precizat cofondatorul fenix.eco.
    În medie, preţurile de vânzare a smartphone-urilor recondiţionate şi vândute de fenix.eco sunt cu 50% mai mici decât cele pentru un produs nou. Mai exact, preţul mediu de vânzare al unui smartphone recondiţionat de fenix.eco este de 330 de euro. „Diferenţa de preţ porneşte de la 30% şi poate ajunge şi până la 70%. Pentru a ajunge la pragul de rentabilitate trebuie să vindem 10 smartphone-uri pe zi. Ideal ar fi să ajungem să vindem însă triplu, circa 1.000 de telefoane pe lună. Noi avem un profit de 15%”, a punctat antreprenorul.
    În prezent, stocul iniţial al fenix.eco numără 1.000 de smartphone-uri de la cei mai mari trei producători din lume – Samsung, Apple şi Huawei. „Noi ne axăm pe modele premium de smartphone. Oamenii din România sunt consumatori inteligenţi – petrec mai mult timp pentru cercetare înainte de a achiziţiona un produs electronic. Noi venim cu un value proposition bun şi nou şi cu avantajul de preţ mic – second-hand. Aşadar credem că există o sanşă mare să avem succes.”


    Businessul fenix.eco se axează în prezent strict pe mediul online, însă ia în considerare să intre şi pe segmentul offline din septembrie anul acesta. „Vorbim cu un operator telecom despre oportunitatea de a avea acces la magazine fizice. Businessul nostru este online, dar pentru a atrage un număr mai mare de consumatori şi pentru a ne diversifica, distribuţia fizică ar fi bună. Acum ne axăm pe partea online, însă peste câteva luni vom lansa şi magazine fizice”, a menţionat el.
    Pentru a porni businessul fenix.eco, Grégoire Vigroux a investit 200.000 euro, iar pentru a extinde afacerea anul viitor şi în Bulgaria, are nevoie de o finanţare de circa 50.000-100.000 euro. Totodată, antreprenorul de origine franceză pregăteşte lansarea a două noi proiecte – Teamway.eco şi LYNX – anul acesta. „Teamway este o aplicaţie mobilă de carpooling corporate. Vom începe cu 4-5 dintre cele mai mari corporaţii din România – angajaţii lor vor avea posibilitatea de a se conecta la aplicaţie pentru a merge la serviciu şi a se întoarce acasă cu maşina, împreună cu alte persoane care au acelaşi traseu”, a explicat el, adăugând că acest tip de business merge foarte bine în SUA şi Europa de Vest. „Noi vom fi primul start-up din România care lansează o aplicaţie mobilă de carpooling corporate.” Ideea lansării Teamway a venit ca răspuns la modalitatea de a reduce poluarea. „În foarte multe cazuri este o singură persoană în maşină. Dacă vrem să reducem traficul şi poluarea în Bucureşti, ar fi mai normal să fie mai mulţi pasageri într-o maşină. Sunt multe persoane care locuiesc în aceeaşi zonă şi merg la aceleaşi sedii. Este mai ieftin pentru oameni aşa.”


    În acelaşi timp, Grégoire Vigroux pregăteşte şi lansarea proiectului LYNX, care reuneşte un grup de 20 de investitori români şi francezi axat pe domeniul tehnologiei. Ca atare, aceştia se vor întâlni o dată la trei luni pentru a asculta pitch-urile a patru start-up-uri locale de tehnologie în urma cărora vor alege proiectele în care vor investi.  Până acum, antreprenorul francez a investit în opt start-up-uri pe plan local, printre care se numără Nod Makerspace, Puzl, Nasekomo, Le Petit Journal, Gault & Millau România şi Bitcoin România.  „Cel mai puţin investesc într-un business 10.000 euro şi cel mai mult 200.000 euro. Depinde de cât de mare este compania şi de ce sumă are nevoie”, a subliniat el.

    Proiect:
    Lung US Diagnosis
    Ce face? Aplicaţie care, folosindu-se de ecografii şi o reţea neuronală, poate depista rapid şi la costuri mai mici cazurile de cancer pulmonar
    Invitat: conf. dr. Romeo Chira, cofondator al Lung Cancer Diagnosis and Monitoring System

    Proiect: SanoPass
    Ce face? Platformă online pentru abonamente medicale
    Finanţări totale atrase: 400.000 euro
    Ţinte 2020: 20.000 de abonaţi şi 1.400 de clinici în reţea
    Invitat: Andrei Vasile, cofondator SanoPass

    Proiect: Synovius
    Ce face? Echipament medical portabil pentru articulaţii controlat prin intermediul unei aplicaţii mobile
    Investiţia iniţială: 1.000 euro
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Neculai Mîndru, cofondator

    Proiect: FutureWorkForce
    Ce face? Implementare roboţi software UiPath
    Necesar de finanţare:
    500.000 euro
    Invitat: Mihaela Moisă, cofondator al Future WorkForce


    Proiect: fenix.eco
    Ce face? Platformă online pentru comercializarea de smartphone-uri recondiţionate
    Investiţie iniţială: 200.000 euro
    Necesar de finanţare: 50.000-100.000 euro
    Invitat: Grégoire Vigroux, cofondator al fenix.eco şi antreprenor în serie

    Proiect: Pill vs. Pill
    Ce face? Platformă online pentru informarea pacienţilor cu privire la contraindicaţiile medicamentelor 
    Invitat: Ina Beleuţă, fondator Pill vs. Pill 

  • Criza actuală: marele moment al start-up-urilor tech

    Acesta este crezul după care se ghidează echipa ROCA X – un vehicul investiţional dedicat start-up-urilor de tehnologie.
    „Considerăm că în această situaţie de criză companiile tech se pot adapta foarte rapid şi pot fi flexibile, aşadar este un moment în care să nu ne retragem şi să stăm deoparte, ci dimpotrivă, să susţinem mai departe creşterea acestui ecosistem care aduce valoare adăugată. Ne propunem să fim tot mai activi în această perioadă deoarece domeniul start-up-urilor este cel care ar trebui să dea acum foarte multă speranţă prin faptul că sunt de obicei foarte agile – au echipe suple care se pot adapta uşor şi face faţă acestui nou mod de lucru remote, şi care în sine vin cu modele disruptive”, a spus Alexandru Bogdan, manager investiţii în cadrul ROCA X, la emisiunea ZF IT Generation.
    Lansat în iunie anul trecut de un grup local de antreprenori, ROCA X a finanţat până în prezent 11 start-up-uri de tehnologie, iar echipa îşi continuă strategia şi planul de a adăuga în portofoliu încă
    14 businessuri noi până la finalul acestui an.
    „Obiectivul nostru este foarte ambiţios. Acum avem în portofoliu 11 companii pe care le susţinem în varii formule, iar obiectivul până la sfârşitul anului ar fi să ne apropiem de 25 de start-up-uri în portofoliu. Deci vom menţine acest ritm destul de alert. În acest moment suntem în curs de a perfecta cinci tranzacţii care se află în diferite stadii ale deal-ului, semnării actelor ş.a.m.d. Continuăm să investim şi niciunul dintre lead-urile consistente pe care le avuseserăm înainte nu a fost stopat în contextul crizei”, a punctat el.
    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi marketplace.
    „Considerăm că este foarte important ca aceste start-up-uri să fie pregătite şi pentru schimbările comportamentale din viitor. Nu vedem nevoia unui focus pe lucrurile contextuale care pot să aibă tracţiune în aceste zile de lockdown, de work from home, ci mai degrabă pe cele care vor rămâne în comportamentul consumatorilor şi vor putea să se adapteze mai departe”, a subliniat Alexandru Bogdan. 
    Astfel, echipa ROCA X se ghidează în continuare după aceleaşi criterii de selecţie pentru start-up-urile tech pe care le finanţează, însă este atentă la capacitatea lor de a se adapta noului context, precum şi la ceea ce va urma apoi.
    „Există un set de criterii universal valabile pe care trebuie să le aplicăm cu toţii – de la evaluarea echipei de fondatori la capacitatea tehnică şi planurile de «go to market». Sunt anumite ajustări şi este evident că în momentul în care întâlnim un nou model de business, o nouă iniţiativă de start-up, trebuie să punem lucrurile în contextul curent, în ce măsură pot fi afectate, în ce măsură activează în aceste domenii afectate de criza curentă, dar, evident, încercăm să îi susţinem cât mai mult cu sfaturi despre cum să se ajusteze şi adapteze acestei noi situaţii”, a explicat el.
    În contextul actual al crizei declanşate de pandemia de COVID-19, echipa ROCA X a analizat toate businessurile din portofoliul său şi a conceput un plan de măsuri dedicat pentru fiecare din cele trei categorii –  companii care sunt favorizate de această criză, companii care se află la început de drum şi companii afectate direct de criză. Astfel, în cazul companiilor care înregistrează creşteri acum, echipa ROCA X le-a sfătuit să monetizeze momentul, să profite de oportunitate, dar fără să fie oportunişti, a punctat Alexandru Bogdan.
    „În cazul celei de-a doua categorii – companii aflate la început de drum, acestea au acum o gură de aer pentru a se adapta şi pentru a lucra la îmbunătăţirea produselor lor. Iar în cazul companiilor afectate, fiindcă activează în mod direct în domeniile lovite acum, a trebuit să fim alături de ele pentru a optimiza cashflow-ul şi pentru a face planuri de backup. Majoritatea companiilor în care noi am investit sunt însă într-o poziţie favorabilă acum.”
    Printre start-up-urile din portofoliul actual al ROCA X care se află în prezent într-o poziţie favorabilă se numără MedicAI, Beez, Frisbo şi Milluu.
    „MedicAI a creat o platformă de procesare de imagistică complexă care înregistrează o adopţie accelerată în rândul clinicilor mici şi mijlocii ce au nevoie să rămână în contact cu pacienţii cronici al căror tratament trebuie să continue. De asemenea, Beez şi Frisbo, care acţionează în zona de e-commerce, înregistrează pe de o parte creşteri, iar pe de altă parte se adaptează, au idei de spin-off-uri în materie de extindere a portofoliului pe care le pregătesc pentru perioada următoare. Iar cei de la Millu (aplicaţie mobilă pentru închiriere de apartamente – n.red.) s-a implicat social pentru cei care luptă acum în prima linie împotriva răspândirii virusului prin campania «Locuinţe pentru medici»”, a explicat el.
    În portofoliul ROCA X există însă şi un start-up din Portugalia – BetMarkets, care tocmai în perioada izbucnirii crizei vroia să lanseze platforma online dedicată pariurilor sportive, însă acum competiţiile sportive nu mai au loc, aşa că fondatorii au fost nevoiţi să amâne lansarea. De asemenea, un alt proiect din portofoliul ROCA X care are parte de un moment de respiro acum este yeParking din Cluj-Napoca – o aplicaţie mobilă care le oferă utilizatorilor de smartphone-uri posibilitatea de a găsi cu uşurinţă un loc de parcare în oraş.
    „În condiţiile în care acum lumea nu se mai deplasează atât de mult cu maşina, echipa yeParking are un moment de respiro pentru a finaliza anumite implementări în zona B2B ce vor fi anunţate cât de curând”, a menţionat Alexandru Bogdan. Totodată, a adăugat el, start-up-ul Feexers din portofoliu, care a dezvoltat o aplicaţie mobilă ce pune în legătură clienţii cu diverşi furnizori verificaţi de servicii de îngrijire personală şi de întreţinere a locuinţei (electricieni, instalatori, zugravi, cosmeticieni etc.), se confruntă cu o reticenţă a utilizatorilor în această perioadă.
    „Chiar dacă echipa Feexers a luat măsuri şi a făcut traininguri cu feexerii în ceea ce priveşte conduita şi igiena, există acum această reticenţă de a invita oameni străini în casă.”
    În cazul în care start-up-urile din portofoliu vor întâmpina probleme, fondatorii ROCA X vor lua măsurile necesare pentru a-i ghida şi ajuta să îşi redreseze businessul.
    „Pentru fiecare caz în parte vom analiza în ce măsură se confruntă cu astfel de situaţii care doar amână momentul în care ele vor confirma dezvoltarea, în ce măsură este nevoie să se adapteze şi să ajusteze modelele de business pe care le au într-o direcţie în care credem că vor avea succes, şi vom susţine mai departe start-up-urile respective sau cele care sunt în faza de decolare, astfel încât să primească şi mai mult suport pentru a se lansa rapid”, a spus managerul de investiţii al ROCA X.
    În plus, echipa ROCA X are în plan să facă runde de follow-up pentru o parte din start-up-urile în care a investit deja.
    „Noi ne-am propus să facem runde de followup, să fim mai mult timp alături de start-up-urile în care avem încredere. În domeniul investiţiilor în start-up-uri tech, procentele/şansele nu sunt neapărat de partea companiilor de venture capital. Este cunoscut faptul că 65% dintre investiţii au un randament subunitar şi toată lumea mizează pe acele 2-3 câştigătoare care să crească rapid şi să ajungă la multipli de 10x, 20x, 30x şi poate chiar 100x, la care sperăm cu toţii, că de aceea vorbim de unicorni.”

    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi market-place.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • (În) avangarda energiei verzi

    Simtel este o companie de inginerie înfiinţată în anul 2000 de trei prieteni, absolvenţi ai Universităţii Politehnica din Bucureşti în aceeaşi promoţie. Cei trei fondatori, Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în vârstă de 43 de ani fiecare, deţin o participaţie de 100% în Simtel şi sunt implicaţi şi în afacerile de zi cu zi ale companiei – Iulian Nedea este CEO, Sergiu Bazarciuc este director executiv, iar Radu Vilău este director tehnic.

    Compania a funcţionat la început ca integrator de soluţii pentru operatorii de telefonie mobilă, dezvoltând proiecte complexe pentru toţi operatorii prezenţi în România, iar  între timp a dezvoltat alte două linii de afaceri, respectiv automatizări industriale şi construcţia şi întreţinerea de centrale electrice fotovoltaice şi alte surse alternative de energie verde.

    „În anul 2012 am început să livrăm proiecte în sectorul industriei energiei regenerabile, proiectare, furnizare materiale şi echipamente, construcţie şi mentenanţă de centrale fotovoltaice. Între anii 2015 şi 2017, în România nu s-a construit aproape nimic în materie de parcuri fotovoltaice, dar noi am rămas conectaţi la domeniul fotovoltaic fiind lideri în mentenanţa centralelor electrice fotovoltaice. Situaţia s-a schimbat însă în jurul anului 2017, când am construit o centrală fotovoltaică pentru Penny Market la Videle. Din acel moment, lucrurile au început să se dezvolte într-un ritm mult mai rapid. Acel proiect practic ne-a propulsat, iar anul trecut am fost responsabili pentru construcţia a aproximativ jumătate din centralele fotovoltaice nou construite în România”, spune Iulian Nedea, CEO al Simtel, într-un interviu pentru Business MAGAZIN.

    Până în prezent, Simtel a construit în ţară peste 50 de facilităţi fotovoltaice. Beneficiari au fost în principal retaileri, dar şi companii care deţin spaţii de producţie. După proiectul cu Penny Market, în 2018, Simtel a dezvoltat parcuri fotovoltaice pe acoperişurile a 16 magazine Mega Image din România. În acest an, alte 10 magazine Mega Image vor avea noi panouri fotovoltaice instalate pe acoperişurile lor de echipa Simtel, dar şi cel puţin şapte magazine Dedeman din toată ţara (cererea din partea fraţilor Pavăl venind la începutul lui 2020), însă compania va continua şi colaborarea cu supermarketurile Penny.

    În 2019, Simtel a construit aproape jumătate din centralele fotovoltaice care s-au realizat pe plan local, atât ca număr, cât şi ca putere instalată. Aşadar, ponderea veniturilor generate de activitatea din sectorul energiei regenerabile în veniturile totale ale Simtel a crescut semnificativ anul trecut datorită proiectelor pe care le-a livrat retailerilor din România.

    „În 2019, aproximativ 60% din venituri au provenit din construcţia şi mentenanţa parcurilor fotovoltaice, proiectele din automatizare şi robotică au adus 10% din venituri, iar telecomunicaţiile au participat cu restul de 30%. Ne aşteptăm ca în anii următori, pe măsură ce veniturile vor creşte, şi ponderea veniturilor din proiectele de energie verde să crească”, spune Iulian Nedea, care consideră că programul Green Deal va contribui la creşterea exponenţială a oportunităţilor companiei. „La urma urmei, acolo unde există bani, există proiecte noi. Ca afacere, cu siguranţă putem beneficia de context.

    Green Deal pune în lumină domeniul energiei regenerabile. Suntem într-o poziţie favorabilă pentru că suntem şi susţinători ai energiei verzi şi pionieri ai acestei mişcări în România, cel puţin în domeniul energiei solare. Cert este că preţul energiei va continua să crească, deoarece cererea creşte, prin urmare companiile au o oportunitate unică în acest moment pentru a se asigura deja că afacerea lor nu va fi afectată de aceste costuri în creştere în anii următori. De asemenea, dorim să inovăm în continuare implicându-ne
    în proiecte inedite, precum staţii de încărcare maşini electrice sau trotinete electrice.”
    Programul Green Deal la care se referă antreprenorul a fost adoptat de Uniunea Europeană la finalul anului 2019 şi este menit să încurajeze accesul la surse regenerabile de energie atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice, oferind finanţare pentru astfel de proiecte. Două dintre principalele ţinte din strategia Green Deal până în 2050 sunt transformarea UE într-un bloc cu emisii nete zero de gaze de seră şi reducerea cu 90% a emisiilor de gaze în sectorul transporturilor. Documentul arată aşadar că executivul european vrea ca UE să devină neutră din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră.

    De la proiectare până la punerea în funcţiune, Simtel a realizat în parcările Penny Market România o reţea de 11 staţii de încărcare pentru maşini electrice, marca ABB, cele mai performante din România. Patru dintre acestea formează o premieră pentru traseul Bucureşti-Constanţa, o reţea în drumul spre mare. Până la existenţa acestora, un şofer cu o maşină electrică cu autonomie de 200 de kilometri risca să nu ajungă la Constanţa. Pe durata unei pauze sau a unei sesiuni de cumpărături în magazinele Penny Market, respectiv circa 15-30 de minute, bateria unei maşini se poate încărca până la 80% din capacitate.

    În afară de staţiile de încărcare, Simtel are expertiză şi în întreţinerea parcurilor eoliene, construieşte staţii de încărcare solare pentru trotinete electrice, unul din proiecte fiind staţia din sensul giratoriu de la Charles de Gaulle din Bucureşti, realizată împreună cu operatorul de trotinete electrice Flow, şi intenţionează să fie şi în avangarda soluţiilor pentru stocarea de energie. „În acest moment, tehnologia este încă destul de costisitoare, astfel că nu este o practică obişnuită în România pentru companii să investească în astfel de soluţii, dar ne aşteptăm ca în acest an sau în următorii companiile să înceapă să investească şi în stocarea de energie, mai ales că în ultimii patru ani costul acestei tehnologii a scăzut cu peste 60%.”

    Evoluţia domeniului se reflectă şi în veniturile companiei: în 2018, aceasta a înregistrat venituri la nivel consolidat de 3 milioane de euro, în 2019 au crescut la 5,5 milioane euro, iar pentru 2020 compania se aşteaptă la venituri de 11 milioane de euro, adică de două ori mai mari faţă de anul precedent. „În 2018 am avut o marjă de profit netă de 12% şi ne aşteptăm să o menţinem la acest nivel şi pe viitor, deoarece vom continua să investim în dezvoltarea echipei noastre, în realizarea de proiecte mai mari şi, de asemenea, în dezvoltarea unei noi direcţii de afaceri pe viitor. Dacă vom accesa metode alternative de finanţare, prin intermediul pieţei de capital sau al altor surse, credem că impactul pozitiv al acestora va fi vizibil abia începând cu anul 2021.”
    Iulian Nedea mai spune că Simtel este, probabil, „primul start-up autentic din România”, întrucât a fost finanţat de un investitor care a crezut în ideile celor trei prieteni. Ulterior, acesta s-a retras din business, iar compania a continuat să se finanţeze prin reinvestirea profitului şi prin produse tradiţionale, adică în principal finanţarea bancară.
    Astăzi, Simtel are 45 de angajaţi, din care 26 sunt ingineri, şi peste
    100 de colaboratori. Şeful Simtel spune că au nevoie constantă de ingineri calificaţi, dat fiind faptul că afacerea creşte de la lună la lună. „Inginerii noştri sunt atraşi de salariile pe care le oferim, de proiectele pe care Simtel le livrează în România şi în străinătate, dar şi mai încântaţi că au ocazia să lucreze cu tehnologii noi. Lucrăm la proiecte mari pe plan local şi în străinătate. De exemplu, ne ocupăm de mentenanţa parcurilor fotovoltaice în ţări precum Chile, Marea Britanie, Franţa, Germania, Bulgaria, Ucraina şi cu proiecte în zona de robotică şi automatizări procese industriale (motoare electrice, convertizoare, PLC-uri ş.a.) în Brazilia, Coreea de Sud, Turcia, Olanda, Suedia, Norvegia, Egipt. Astfel, pe piaţă suntem consideraţi un angajator destul de atractiv, aspect de care suntem foarte mândri.”
    Experienţa inginerilor de la Simtel a fost solicitată de companii din întreaga lume, atât în România, cât şi în ţări din Europa, Asia, America de Sud şi de Nord sau Africa. Compania a dezvoltat reţele de comunicaţii mobile pentru Huawei, Vodafone, Telekom şi Orange, iar pentru Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a realizat un upgrade al sistemului de monitorizare al spectrului de radiofrecvenţă din România. Pe alte segmente, Simtel a livrat proiecte de automatizare pentru producătorul japonez de componente auto Takata şi pentru belgienii de la Bekaert Slatina, iar pentru Dacia, producătorul de maşini de la Mioveni, a fost responsabilă pentru un proiect de automatizare a liniei de asamblare.

    De ce energie verde?
    Energia regenerabilă este o soluţie viabilă pentru reducerea amprentei de carbon lăsate în atmosferă. În teorie, potenţialul energiei regenerabile depăşeşte celelalte tipuri de energie, deoarece este nelimitat şi nu are efecte negative. Ponderea energiei generate în România de panourile fotovoltaice este încă relativ mică, echivalând cu aproximativ 3,46% din energia totală, dar este în continuă creştere.
    „Energia regenerabilă este viitorul, deoarece ajută la descentralizarea pieţei energiei, oferind atât companiilor, cât şi utilizatorilor individuali oportunitatea de a dezvolta surse proprii de energie fără a mai depinde de furnizorii clasici. În plus, deţinerea de surse proprii de energie poate contribui şi la predictibilitatea preţului. În prezent, România se află într-o poziţie favorabilă, deoarece preţul energiei este încă mic faţă de alte pieţe occidentale, ca de exemplu Germania. Cu toate acestea, se estimează că în fiecare an, costul energiei din România va creşte cu 3% aşa că trebuie să luăm în considerare faptul că în 20 de ani energia va costa cel puţin triplu. Creşterea preţului se datorează investiţiilor ce trebuie făcute în modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie, consumului mare de energie odată cu creşterea numărului de maşini electrice şi Green Deal-ului prin renunţarea la producţia de energie poluantă”, explică Iulian Nedea. În plus, un alt motiv important pentru care energia verde, în special energia solară, este în prezent în tendinţă ascendentă, este faptul că preţul tehnologiei a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani. „Viitorul industriei constă cu siguranţă în soluţii care să permită stocarea de energie. În prezent, aproape toate centralele fotovoltaice sunt proiectate pentru consum imediat, adică energia nu este stocată şi tot ce se produce se consumă. Opţiunea de stocare a energiei este disponibilă, dar companiile momentan nu o implementează din cauza preţului tehnologiei, care este încă relativ mare. Cu toate acestea, este clar că preţul tehnologiei centralelor va scădea în anii următori şi va face ca energia solară să fie şi mai atractivă”, explică Iulian Nedea.
    La nivel global există o presiune pe companii pentru integrarea componentei ESG în activitatea lor, adică a celor trei factori care măsoară
    durabilitatea şi impactul societal al unei investiţii într-un business – mediu, social şi guvernanţă corporativă – care ajută la determinarea mai plauzibilă a performanţelor viitoare ale companiilor. Implementarea acestor aspecte, la care un investitor se uită, a început să ajungă şi în România.
    Ca urmare a poziţiei pe harta lumii, România este una dintre ţările cu un potenţial ridicat în ceea ce priveşte beneficierea/exploatarea energiei solare. „Vă puteţi imagina că inclusiv în ţările nordice, unde este foarte puţin soare pe an, companiile şi persoanele fizice instalează panouri fotovoltaice şi soluţii de stocare de energie. În UE, România, alături de Grecia, Bulgaria, Italia, Franţa şi Spania, are cel mai mare potenţial de a beneficia de energia fotovoltaică, având în vedere cantitatea de soare şi expunerea medie zilnică la soare.” Însă România se află pe unul dintre ultimele locuri în UE când vine vorba de producţia de energie pentru autoconsum, deoarece preţul energiei este încă destul de scăzut în comparaţie cu alte ţări europene. Pe de altă parte, dacă vorbim de producţia comercială, aici ne situăm mai bine faţă de alte ţări, ceea ce înseamnă că antreprenorii văd potenţialul şi avantajele pe care sursele proprii de energie regenerabilă le oferă.
    Iulian Nedea spune că energia fotovoltaică este o strategie crucială pentru optimizarea costurilor şi existenţa unui model de afaceri durabil. „Investiţia pe care companiile o fac pentru construirea centralei fotovoltaice poate fi amortizată în 6-7 ani, dar compania va beneficia de aceste investiţii pe parcursul a cel puţin 25 de ani, deoarece aceasta este durata minimă de viaţă a unui panou fotovoltaic, care poate fi prelungită prin procese corecte de mentenanţă şi actualizări periodice ale tehnologiei.”
    Cofondatorul companiei spune că prin implementarea de soluţii energetice regenerabile, companiile pot avea un impact pozitiv asupra educării clienţilor sau angajaţilor lor, motiv pentru care în magazinele retailerilor pentru care au construit facilităţi fotovoltaice Simtel a instalat ecrane care informează în timp real despre cantitatea de energie generată de companie şi impactul pozitiv pe care l-a avut asupra mediului, adică numărul de copaci salvaţi de la tăiere sau cantitatea de CO2 care nu se mai emite. Practic, prin instalarea panourilor fotovoltaice proprii pe acoperişuri, magazinele pot acoperi până la 75% din toată energia utilizată de acestea fără a avea niciun cost suplimentar. Soluţia nu este viabilă doar pentru magazine, ci şi pentru fabrici, parcuri logistice şi corporaţii care doresc să-şi reducă costurile de energie şi să devină eco friendly.
    De altfel, energia verde se foloseşte în din ce în mai multe domenii. De exemplu, Neversea îşi propune să devină în 2020 primul festival din lume alimentat aproape integral cu energie regenerabilă, iar pentru a marca momentul, DJ-ul Alex Parker a mixat, pentru prima dată în lume, din vârful unei turbine eoliene. În Olanda, toate trenurile electrice sunt alimentate în prezent numai cu energie eoliană, în timp ce multe primării din România au început să instaleze incărcătoare solare pentru telefoane sau alte gadgeturi.

    „Construim fabrici de bani”
    Deoarece performanţa energiei verzi este direct influenţată de condiţiile meteorologice, vânt în cazul energiei eoliene şi cantitate de soare în cazul energiei solare, această pondere variază de la o zi la alta şi de la sezon la sezon. În România, circa 40% din energia produsă provine din surse regenerabile, respectiv solară, eoliană şi hidro. Cea mai rapidă şi mai fezabilă din punct de vedere financiar dintre cele trei soluţii este o centrală fotovoltaică, a cărei construcţie şi autorizare durează două-trei luni, spre deosebire de fermele eoliene, a căror perioadă de construire este de circa 4-5 ani.
    Iulian Nedea spune că Simtel construieşte „fabrici de bani”.
    „Sunt funcţionale imediat şi gata să înceapă să asigure randamentul investiţiei. Considerăm că energia solară are potenţialul de a fi cea mai rapidă sursă de energie în România, în special datorită timpului scurt de implementare şi al costului tehnologiei. Dorim să subliniem că deşi construcţia durează o lună, procesul de proiectare şi autorizare poate dura în jur de două luni. Întregul proces include informarea primăriei locale, elaborarea soluţiei şi a proiectului, asigurarea racordării la reţea şi finalizarea construcţiei. Atât timp cât compania construieşte un parc fotovoltaic pentru consum propriu, nu are ca obiect principal de activitate producţia de energie şi nu dă energie în sistem, atunci procesul de autorizare este relativ simplu şi rapid. Pentru clienţii noştri, oferim o soluţie completă, ceea ce înseamnă că pe lângă construcţie, ne ocupăm de autorizare, proiectare şi mentenanţă”, explică el.
    Costul construirii unei centrale fotovoltaice şi durata de amortizare a investiţiei depind de la caz la caz. Iulian Nedea spune că investiţia poate fi amortizată în decurs de
    6-7 ani, timp în care panourile livrează beneficii financiare directe prin reducerea în fiecare lună a costului facturii de energie. Centralele fotovoltaice au o durată de viaţă de minimum 25 de ani. “Pentru a vă oferi un exemplu real, pentru unul dintre retailerii din România, am construit o centrală electrică fotovoltaică cu o putere instalată de 100 kWp ce produce 120 MWh energie electrică pe an şi aduce reduceri de cost pentru beneficiar de peste 12.000 euro anual. Asta înseamnă că în loc de 100 de euro pe MWh, care este preţul actual al energiei electrice (energie activă plus taxe), beneficiarul va avea un cost de 30 de euro pentru fiecare MWh de energie electrică produs din sursă proprie, respectiv o rată internă de rentabilitate (IRR) de 17%.”
    Dar mai întâi este nevoie de asigurarea că structura clădirii pe care se doreşte instalarea de panouri fotovoltaice poate suporta greutatea sistemului. “Imaginaţi-vă că vorbim despre adăugarea, în cazul unui supermarket, a aproximativ 30 de tone de greutate pe acoperiş sau între 20 şi 40 kg pe metru pătrat. Când am început în 2013, nicio companie nu avea în vedere acest aspect, dar astăzi retailerii ne consultă deja în momentul proiectării construcţiei spaţiului care va găzdui magazinul pentru a se asigura că acoperişul are capacitatea de a susţine greutatea.”
    Dar care este randamentul unei astfel de investiţii? “Randamentul, precum şi impactul asupra costului energiei, depind de dimensiunea parcului construit, precum şi în ce măsură acoperă nevoia de energie a unei companii individuale sau a unei familii. Dacă ne uităm la exemplul unui supermarket sau al unei companii care optează pentru instalarea de centrale fotovoltaice pentru a optimiza consumul de energie, panourile fotovoltaice pot scădea costurile cu facturile de energie, în medie, cu 50% pe parcursul unui an. Practic, într-un an, o companie poate produce între 50% şi 60% din energia pe care o consumă de la panourile solare, sub rezerva desigur a dimensionării puterii instalaţiei fotovoltaice în acord cu consumul actual. Aici este important să subliniem că 50% reprezintă media de economisire pe parcursul unui an, deoarece se produce mai multă energie pe timp de vară, aproximativ 75% din necesarul de energie, spre deosebire de timpul iernii, unde media în România este de 25%.”
    În ianuarie 2020, România a produs în total 5,4 miliarde kWh de energie electrică, din care doar 1,8 miliarde kWh au fost produşi în hidrocentrale, centrale eoliene şi centrale fotovoltaice, adică în facilităţi de energie regenerabilă. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia de energie eoliană a înregistrat de la an la an o scădere de 19,5%, dar producţia de energie hidro a crescut cu 11,2%, iar cea de energie fotovoltaică a crescut cu 75,5%, adică cele mai mari aprecieri din rândul celor mai importante surse de energie.
    Pe de altă parte, producţia de energie în termocentrale clasice a scăzut în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2020 cu 4,7%, în timp ce energia produsă în centrale nucleare, adică cea de la Cernavodă, singura din România, a crescut cu 2,4%. Pentru că nu produce suficientă energie pentru a răspunde întregii cereri, care va creşte în următorii ani şi în contextul maşinilor electrice, România a devenit anul trecut importator net de energie.
    Sectorul energiei verzi va cunoaşte însă o ascensiune şi mai puternică în anii următori ca urmare a programului Green Deal adoptat de Uniunea Europeană. Ca urmare, companiile axate pe producţia de energie verde au un potenţial ridicat de creştere în anii următori, dat fiind faptul că societăţile vor trebui să implementeze componenta de energie regenerabilă în activitatea lor.

  • Biroul de lângă mall

    „Continuăm strategia de proiecte mixte, care presupune construirea de clădiri de birouri clasa A în proximitatea mallului, astfel încât acestea să se deservească reciproc”, descrie Emma Toma, head of office division în cadrul AFI Europe România, proiectele diviziei pe care o conduce. Aceasta are un portofoliu operaţional şi în curs de dezvoltare în valoare de 213 milioane de euro, la care se va adăuga şi portofoliul de birouri recent cumpărat de la NEPI, odată cu finalizarea tranzacţiei anunţate anul trecut. Estimată de reprezentanţii pieţei la o valoare record de peste 300 de milioane de euro, potrivit ZF, aceasta viza achiziţia diviziei de birouri a Nepi de către dezvoltatorul israelian AFI Europe. „Prin această tranzacţie, care de altfel a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa imobiliară anul trecut, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă explorând noi teritorii prin diversificarea portofoliului. Practic, facem un pas mai departe în strategia noastră de business şi în viziunea noastră de extindere.”
    Emma Toma spune că în prezent sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor pentru mai multe proiecte, ce urmează strategia prin care şi-au dezvoltat prezenţa pe piaţa locală. AFI derulează două noi proiecte pe segmentul de office, în Bucureşti, AFI Tech Park Business Campus din zona de Centru-Vest a Capitalei şi în Braşov, în proximitatea Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii. „În cazul ambelor oraşe vorbim de campusuri de birouri clasa A, amplasate în inima oraşului, care sunt investiţii inteligente, de viitor, ce răspund nevoilor companiilor aflate în căutarea unui sediu cât mai central şi accesibil pentru angajaţii lor”, spune Emma Toma.
    Proiectul de birouri din Bucureşti este, potrivit ei, unul dintre cele mai complexe proiecte de birouri din zonă, care va oferi trei clădiri având în total o suprafaţă de 70.000 de mp închiriabili şi care se va realiza în etape. Prima clădire, având 22.000 mp închiriabili, a fost finalizată la finalul anului 2018, iar construcţia pentru a doua etapă a proiectului, având 24.500 mp închiriabili, va începe în luna aprilie a acestui an. „Suntem extrem de mândri de acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a primit recent certificare LEED Platinum (Leadership in Energy and Environmental Design), care atestă AFI Tech Park 1 drept o clădire sustenabilă – de exemplu, tehnologiile moderne care stau la baza construcţiei, de la echipamentele încorporate până la elementele de design, fac posibilă reutilizarea a 75% din deşeurile provenite din activitatea clădirii, iar certificarea de clădire «verde» aduce multiple beneficii chiriaşilor”, descrie Emma Toma una dintre particularităţile proiectului.
    În ceea ce priveşte proiectul AFI Park Braşov, care va fi inaugurat în primăvara anului 2020, acesta va fi alcătuit dintr-un mall şi din două clădiri de birouri adiacente. Proiectul, cu privelişte înspre muntele Tâmpa, va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi în clădirile de birouri şi 45.000 de metri pătraţi în centrul comercial.
    „Îţi trebuie curaj şi viziune pentru a realiza proiecte de birouri de succes, închiriate aproape 100%, situate în alte zone decât nordul Bucureştiului, iar AFI Europe este un dezvoltator care are în mod clar aceste atribute. Credem în proiecte complexe şi ne place provocarea de a fi pionieri în businessul nostru”, descrie Emma Toma poziţionarea companiei. În acest context, alături de strategia AFI de a miza pe proiecte mixte, spune că şi-au propus să aducă pe piaţă proiecte inovatoare prin zonele în care sunt amplasate şi prin facilităţile pe care le oferă. „Toate proiectele noastre operaţionale şi în curs de dezvoltare sunt situate în zone uşor accesibile, unde traficul nu reprezintă o problemă, aceste proiecte fiind de asemenea situate în vecinătatea principalelor zone rezidenţiale unde locuiesc majoritatea angajaţilor”, descrie ea strategia companiei. Toma oferă exemplul AFI Tech Park, care are, potrivit ei, un accesul extrem de facil în momentele cele mai aglomerate ale zilei. Emma Toma spune că sunt deschişi şi posibilităţii de expansiune a segmentului de proiecte de birouri în provinicie. „În prezent ne concentrăm pe finalizarea proiectelor AFI Park Braşov, AFI Tech Park 2-3, iar odată cu finalizarea tranzacţiei cu NEPI, vom fi prezenţi şi în Timişoara. Braşov şi Timişoara sunt două oraşe dezvoltate şi care pot fi uşor accesate din orice colţ al ţării, cu un potenţial de business şi un raport foarte eficient între costuri şi rezultate financiare”, spune ea.  
    Cât priveşte piaţa per ansamblu, Emma Toma consideră că aceasta îşi va continua trendul crescător în continuare. „Este o piaţă în creştere, care avansează către maturitate. Vom vedea proiecte noi complexe, progrese majore privind tehnologiile folosite, respectiv inovaţii în infrastructura clădirilor şi tot mai multe imobile sustenabile, cu certificat «verde».” 

    Cine este Emma Toma, head of office division a AFI Europe
    Emma Toma are o experienţă de aproximativ 20 de ani în piaţa imobiliară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice cu o diplomă în management, a lucrat timp de 13 ani pe segmentul rezidenţial, într-o perioadă în care piaţa din România era în formare, şi a participat la dezvoltarea primelor ansambluri rezidenţiale  de lux şi, mai târziu, a proiectelor de apartamente noi construite în Bucureşti în perioada 2000-2012. Din echipa AFI Europe România face parte de peste şapte ani şi jumătate, când s-a angajat în poziţia de leasing manager office division în 2012, fiind responsabilă de închirierea proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park 1-3 şi AFI Park Braşov, de unde a evoluat apoi în rolul curent.
    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 de milioane de euro.

  • Accent pe investiţii

    Lipsa expansiunii marilor reţele de magazine în oraşele secundare şi terţiare, ocolite de investitorii instituţionali, a lăsat un gol liber în piaţă, care acum este acoperit treptat de dezvoltări precum cele realizate de Prime Kapital şi MAS Real Estate – dezvoltări de tip „value centre“ cu hipermarket şi retail de tip strip mall sau mall.
    Martin Slabbert, cofondator şi CEO al Prime Kapital, companie de dezvoltare imobiliară şi investiţii şi care în urmă cu mai bine de zece ani punea bazele fondului de investiţii NEPI, cel mai mare proprietar de spaţii comerciale din România, spune că în Europa de Vest se obţin în prezent randamente investiţionale mici, iar un proiect poate fi câştigător numai când se investesc peste 500-700 mil. euro, în timp ce proiectele mici atrag şi câştiguri foarte mici.
    „Am preluat conducerea MAS Real Estate în noiembrie anul trecut. Aproximativ jumătate din activele MAS sunt în Europa de Vest, iar planul este de a le vinde pentru a investi aici. Odată cu acest lucru vom derula noi recrutări şi vom continua să extindem echipa pentru Europa Centrală şi de Est.”
    Valoarea activelor din Europa de Vest este potrivit ultimei evaluări de peste 544 de milioane de euro. O bună parte din aceşti bani vor merge în România şi în regiune, vom discuta atât despre clădiri noi, cât şi achiziţii. Spre exemplu o parte din aceşti bani vor merge către dezvoltările din Iaşi sau alte proiecte”, a spus Martin Slabbert. El a subliniat că este foarte probabil ca anul acesta Prime Kapital să anunţe noi proiecte de dezvoltare în România, în contextul în care dezvoltatorul lucrează la securizarea de noi terenuri la nivel naţional.
    Dezvoltatorul a demarat deja construcţia proiectelor rezidenţiale pe fosta platformă Marmura din Bucureştii Noi şi construirea Avalon Estates în Pipera. La nivel naţional a demarat construcţia Mall Moldova la Iaşi, proiect care se vrea a fi al doilea mall regional din ţară, după Băneasa din Bucureşti, şi a deschis centre comerciale în Baloteşti, Zalău, Baia Mare sau Roman şi are în plan altele noi.
    „În Iaşi am început construcţia la Mall Moldova, care cu cei 92.000 mp de suprafaţă închiriabilă va fi al doilea cel mai mare centru comercial, după Băneasa din Bucureşti. Vor fi două malluri regionale în România – Băneasa şi Mall Moldova. Iaşiul este un oraş foarte important, cu mult potenţial, dar care în ultimii 10 ani a rămas în urma celorlalte mari centre ale ţării, iar multe investiţii au mers către Cluj sau Timişoara sau chiar Braşov, unde există o problemă de infrastructură. Dacă Braşovul avea infrastructura necesară, acolo vedeam investiţii similare cu cele din Cluj sau Timişoara“, a subliniat fondatorul Prime Kapital.
    Valoarea estimată a investiţiei în proiectul Silk District din Iaşi este de 200 de milioane de euro. Proiectul urmează să fie construit pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi. Anul trecut, oficialii de la Prime Kapital spuneau că lucrările de construcţii sunt programate să înceapă în primul trimestru al anului 2020, însă cel mai probabil vor demara în a doua parte a anului.
    „Silk District este acum cel mai mare proiect al nostru. Încă nu am cumpărat terenul, doar l-am securizat şi îl vom cumpăra atunci când PUZ-ul va fi gata. Începem construcţia în septembrie cel mai probabil, iar după 18 luni, în primul trimestru din 2022, vom avea finalizată prima clădire de birouri în Iaşi“, a subliniat Martin Slabbert.
    Iaşiul a fost ales pentru această investiţie, în condiţiile în care a ajuns în ultimii ani unul dintre oraşele puternic dezvoltate ale ţării alături de Bucureşti, Cluj şi Timişoara, cu 20.000 de angajaţi în industria de IT, la care se adaugă peste 2.500 de absolvenţi în fiecare an.
    Martin Slabbert a subliniat că există un interes tot mai mare pentru oraşele mai mici ale României, pe măsură ce acestea atrag chiriaşi, dar şi randamente bune pentru investitori.
    „Avem foarte mare succes pe retail în oraşe precum Zalău Baia Mare, Roman – toate proiectele au evoluat foarte bine. Se pare că nimeni altcineva nu mai este interesat să investească în aceste oraşe secundare sau terţiare. Oraşele mici din România nu au suficient retail şi sunt în urma investiţiilor. Spre exemplu în Târgovişte deschidem în luna mai mallul şi deja am închiriat. Dar băncile româneşti sau europene nu vor să finanţeze astfel de proiecte. Pe de altă parte în aceste oraşe mai mici din Europa sunt investiţi bani din Africa de Sud şi China, prin Bank of China. Momentan cu Bank of China nu am colaborat încă, dar discutăm cu ei“, a subliniat Martin Slabbert.
    Spre exemplu, marii investitori s-au concentrat până acum pe Bucureşti, Cluj şi Timişoara, dar şi Iaşi, Braşov, Sibiu sau Constanţa, în timp ce oraşe mai mici s-au mulţumit cu strip malluri sau doar supermarketuri.
    Prime Kapital are în plan să controleze construirea proiectelor sale din faza de proiect până la cea de execuţie şi achiziţie de materiale, motiv pentru care compania pregăteşte extinderea echipei din Bucureşti.
    „Am cumpărat Edit Structural, iar Eugen Morariu este acum partener în cadrul Prime Kapital. Noi vrem să integrăm construcţia în cadrul companiei. Experienţa firmei este de peste un deceniu, noi ne-am îmbunătăţit constant partea de construcţii, iar acum aveam nevoie de ingineri de structură. Vom urmări modelul celor de la Bog’Art de a fi antreprenori generali, care subcontractează lucrările. Momentan avem în plan să lucrăm pentru noi, însă dacă vom putea, vom dezvolta şi pentru alte companii“, a spus Martin Slabbert.
    Prime Kapital are în plan şi dublarea echipei din Bucureşti, pe măsură ce dezvoltatorul va continua să recruteze noi specialişti. „Acum în Prime Kapital la nivel de grup alături de MAS Real Estate avem 250 de angajaţi, iar în Bucureşti avem puţin sub 100, la care se adaugă cei 25 de ingineri. În următorii doi ani vom ajunge la un total de 250 de angajaţi în Bucureşti. Discutăm cu cei de la Globalworth pentru a găsi o soluţie pentru a ne putea extinde în Globalworth Tower şi dacă nu va fi posibil, vom închiria birouri într-una din clădirile din zona Barbu Văcărescu – Floreasca.“
    Prime Kapital dezvoltă proiectele rezidenţiale Marmura Residence din Bucureşti, Avalon Estate din Pipera, Mall Moldova şi Silk District din Iaşi, dar şi Dâmboviţa Mall din Târgovişte.

    Cum arată lista proiectelor a Prime Kapital şi MAS Real Estate
    Militari Shopping City
    54.047 mp suprafaţă închiriabilă
    113,5 mil. euro valoare contabilă
    98,8% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    Atrium Mall Arad
    28.384 mp suprafaţă închiriabilă
    58 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    Baia Mare Value Centre
    21.328 mp suprafaţă închiriabilă
    34,4 mil. euro valoare contabilă
    96,3% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    Roman Value Centre
    18.798 mp suprafaţă închiriabilă
    34,3 mil. euro valoare contabilă
    96,6% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    DN1 Value Centre
    26.966 mp suprafaţă închiriabilă
    54,1 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Zalău Value Centre
    19.338 mp suprafaţă închiriabilă
    31,8 mil. euro valoare contabilă
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate


    În construcţie:
    Dâmboviţa Mall Târgovişte
    32.900 mp suprafaţă închiriabilă
    44,1 mil. euro investiţie
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în mai

    Mall Moldova – extindere
    92.000 mp suprafaţă totală închiriabilă
    58.000 mp suprafaţă închiriabilă din extindere
    113,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut
    de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în 2021

    Sepsi Value Centre
    17.000 mp suprafaţă închiriabilă
    19,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în cursul anului 2020


    În curs de autorizare
    Bârlad Value Centre
    17.700 mp suprafaţă închiriabilă
    19,2 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Argeş Mall
    56.100 mp suprafaţă închiriabilă
    91,6 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Silk District Iaşi
    135.208 mp suprafaţă pentru rezidenţial
    2.500 de apartamente
    112,3 mil. euro investiţie în rezidenţial
    97.600 mp suprafaţă închiriabilă pentru birouri şi hotel
    145,7 mil. euro investiţie în birouri şi hotel


    Rezidenţial în construcţie:
    Marmura Residence
    36.147 mp suprafaţă
    465 de apartamente
    43,1 mil. euro investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Avalon Estate
    90.237 mp suprafaţă
    746 locuinţe
    101 mil. euro valoare investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate