BusinessMagazin

Tag: programe

  • Şcoala de afaceri care oferă cel mai bun program de MBA din lume

    Este pentru al doilea an consecutiv când şcoala de afaceri, care are campusuri în Franţa (în Fontainebleau, înfiinţat în 1957) şi în Singapore (înfiinţat în 1999), ocupă primul loc în topul FT. MBA-ul oferit de Insead se remarcă în special prin diversitate, 95% dintre studenţi fiind internaţionali.

    Stanford Graduate School of Business din California este pe locul doi în topul din acest an, în creştere faţă de locul 5 deţinut în 2016. Pe locul trei în topul celor mai bune programe de MBA este Wharton, oferit de şcoala de afaceri a University of Pennsylvania.

    Programele oferite de Harvard Business School, London Business School şi MIT Sloan School of Management, trei dintre cele mai longevive programe de MBA aflate pe primele locuri în topul realizat de FT de-a lungul anilor, au pierdut teren în faţa competitorilor. Harvard a pierdut două locuri, căzând pe poziţia 4, pentru prima dată în nouă ani de când şcoala de afaceri a ieşit din top 3.

    1. Insead
    2. Stanford Graduate School of Business
    3. University of Pennsylvania: Wharton
    4. Harvard Business School
    5. University of Cambridge: Jurdge
    6. London BUsiness School
    7. Columbia Business School
    8. IE Business School
    9. University of Chicago: Booth
    10. Ise Business School

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: astăzi, un business pe care il poţi face din vârful patului

    E foarte uşor să începi: există numeroase teme gratuite pentru bloguri, iar cunoştinţele necesare pentru a instala programele necesare sunt uşor de deprins.

    Costurile sunt mici: poţi achiziţiona un domeniu .com pentru 10 dolari pe an, iar temele premium costă între 15 şi 100 de dolari.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business de sezon

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani ajutând alţi oameni să se angajeze

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: astăzi, un business pe care il poţi face din vârful patului

    Dacă te pricepi la un anumit subiect, cea mai simplă variantă este să începi un blog pe care să împărtăşeşti din înţelepciunea ta. Poţi să câştigi bani vânzând spaţiu de reclamă sau devenind afiliatul unor site-uri de comerţ online.

    E foarte uşor să începi: există numeroase teme gratuite pentru bloguri, iar cunoştinţele necesare pentru a instala programele necesare sunt uşor de deprins.

    Costurile sunt mici: poţi achiziţiona un domeniu .com pentru 10 dolari pe an, iar temele premium costă între 15 şi 100 de dolari.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business de sezon

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani ajutând alţi oameni să se angajeze

  • Cum a câştigat un grup de elevi din Topliţa o competiţie cu un produs inedit. Au concurat cu toate liceele din ţară

    Junior Achievement (JA) România a premiat, în cadrul Galei JA Hall of Fame – Investeşte în educaţie!, tinerii şi profesorii participanţi în acest an şcolar în programele JA de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi de orientare profesională, precum şi companiile care investesc în educaţie în România şi care contribuie la dezvoltarea unor noi generaţii de profesionişti şi antreprenori.

    Echipele înscrise în competiţia JA Compania Anului 2017 participa în incubatorul educaţional JA BizzFactory, unde au ocazia să primească feedback de la antreprenori şi investitori prin webinarii şi sesiuni de consultanţă la clasa, să câştige finanţări pentru a-şi lansa proiectele de business şi să-şi testeze ideile de afaceri cu clienţi reali, făcând prima vânzare şi verificând fezabilitatea produselor şi serviciilor pe piaţă reală.

    La categoria Studenţi, câştigătorul marelui premiu al competiţiei de antreprenoriat este echipa InstaHouse de la Academia de Antreprenoriat. Studenţii au dezvoltat o platforma on-line care pune în legătură oamenii care au nevoie de servicii de curăţenie cu agenţi locali de încredere. Echipa InstaHouse vrea să înlocuiască procesul greoi şi lung de a găsi o menajeră de încredere cu efectuarea unei comenzi simple, de 3 minute. Echipa va reprezenta România la finală europeană JA Europe Enterprise Challenge 2017 din Helsinki, Finlanda, la începutul lunii iunie 2017.

    În cadrul galei au fost premiate şi companiile care susţin educaţia learning by doing prin programele şi proiectele JA România

    Junior Achievement România este o organizaţie non-profit, având că misiune dezvoltarea în România a programelor internaţionale JÂ de educaţie antreprenorială, economică, financiară, orientare profesională, sănătate şi viaţă activă şi dezvoltarea abilităţilor pentru viaţă. 39 de ţări din Europa şi 123 de ţări din toată lumea urmează programele JA. În România, acestea sunt urmate de peste 280.000 de elevi din 1.600 de şcoli publice, prin parteneriatul cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu susţinerea financiară a comunităţii de afaceri.

  • Jumătate din români folosec programe şi sisteme de operare învechite

    Astfel, circa 51% dintre respondenţi nu îşi actualizează constant soft-urile de pe terminalele folosite, principalul motiv fiind acela că nu găsesc timp să facă asta (circa 35%). Urmează cei care nu ştiu cum să facă un update sau nu ştiu exact când sistemul de operare şi programele primesc actualizări din partea producătorilor (25%). Asta deşi companiile respective informează în mod vizibil şi sugestiv de fiecare dată când apare un update, iar actualizarea presupune de cele mai multe ori un simplu click, urmat de câteva minute de aşteptare.

    Apoi, 20% dintre cei chestionaţi nu consideră utile actualizările şi nu înţeleg clar beneficiile acestora, iar 5% menţionează inclusiv teama de a nu bloca complet dispozitivul sau de a-l încetini după trecerea la noile versiuni. Restul spun că nu au nevoie de update-uri şi preferă să folosească softurile aşa cum sunt.

    Mai grav, doi din zece români spun că nu au actualizat vreodată sistemul de operare şi programele folosite, având pe dispozitive aceleaşi softuri din momentul cumpărării, inclusiv Windows XP, sistem de operare pentru care producătorul a încetat să mai dezvolte actualizări de securitate de circa doi ani.

    Iată câteva riscuri la care se expun utilizatorii care evită să folosească programe şi softuri actualizate la zi:

    – Atacatorii pot să exploateze vulnerabilităţi deja cunoscute şi remediate ulterior de către producătorii respectivului software şi pot ţinti victime care încă folosesc varianta neactualizată a respectivelor programe, aşa cum s-a întâmplat recent în cazurile WannaCry şi Adylkuzz. Mizând pe faptul că unii utilizatori nu trec la cea mai nouă variantă de program de îndată ce aceasta e disponibilă, răufăcătorii îi pot infecta cu ameninţări informatice, precum ransomware (care criptează datele şi apoi cer bani pentru deblocarea lor), troieni bancari (care fură datele financiare şi apoi golesc conturile victimelor) sau pot crea reţele de terminale (botnet) şi apoi opri activitatea unor site-uri populare.

    – Utilizatorii sunt expuşi şi tentativelor de invadare a vieţii personale, din moment ce atacatorii pot controla întreaga reţea de acasă, odată ce ameninţarea este instalată pe un dispozitiv. Camera de filmat de la laptop şi smart TV sau microfonul de la calculator sau din dispozitivele inteligente pot fi controlate de la distanţă şi transformate în unelte de spionaj.

    – Mare parte dintre cei care folosesc programe piratate nu le pot actualiza pe toată durata folosirii acestora, deoarece producătorul are posibilitatea să blocheze aplicaţia folosită ilegal. De aceea,  specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender recomandă cu tărie folosirea soft-urilor şi aplicaţiilor cu licenţă.

    – Un alt inconvenient este şi acela că utilizatorii nu folosesc la potenţial maxim respectivele programe, dat fiind că producătorii adaugă constant noi elemente care să îmbunătăţească experienţa în utilizare şi să remedieze eventualele probleme tehnice apărute pe de-a lungul timpului.

    – O soluţie de securitate performantă şi actualizată la zi nu va funcţiona la capacitate maximă pe un sistem de operare învechit şi, deci, nu va garanta protecţie împotriva celor mai multe atacuri informatice. Pentru a beneficia de protecţie cât mai mare, sistemul de operare şi programele folosite trebuie să primească constant actualizări de la producători, lucru posibil doar prin update regulat la cea mai nouă versiune disponibilă.

    Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Franţa şi Australia, la finalul anului 2016, pe un eşantion reprezentativ de 2.037 respondenţi. Marja de eroare pentru studiul realizat pe respondenţii din România este de ±5% la un nivel de încredere de 95%.

  • Numărul programelor ransomware pentru dispozitive mobile s-a triplat în primul trimestru din 2017

    „Numărul fişierelor mobile ransomware detectate a ajuns la 218.625 în această perioadă, comparativ cu 61.832, pe parcursul trimestrului anterior, iar familia malware Congur a reprezentat peste 86% din total. De asemenea, numărul programelor ransomware care vizează orice dispozitiv, sisteme şi reţele, a continuat să crească: în T1 au apărut 11 noi familii de criptori şi 55.679 de noi versiuni ale unor programe anterioare”, se arată într-un comunicat transmis luni de Kaspersky Lab.

    „Ransomware-ul Congur este un program care blochează – setând sau resetând codul PIN (sau parola) de pe dispozitiv, astfel încât este nevoie ca atacatorii să aibă drepturi de administrator asupra dispozitivului. Unele versiuni de malware profită de aceste drepturi pentru a-şi instala modulul lor în fişierul de sistem, de unde este aproape imposibil de îndepărtat”, precizează Kaspersky Lab.

  • Un mail primit a determinat-o să devină antreprenoare. Anul trecut compania sa a bifat venituri de 200.000 de euro

    ”Din ce în ce mai mulţi angajatori nu-şi vor mai permite să spună că angajaţii lor au opţiunea să plece dacă nu sunt mulţumiţi de locul de muncă; polul puterii de negociere se va schimba total: dacă înainte angajatorul era pe poziţie de negociere, acum angajatul este cel care va negoica, el va da trendul şi nu angajatorul“, descrie Dana Tudor, managing partner al companiei de consultanţă în resurse umane Creative & Bright, o tendinţă observată pe piaţa locală a muncii. Dana Tudor lucrează din 2011 în domeniul resurselor umane, iar din 2012 este antreprenor.

    Compania pe care a înfiinţat-o a bifat venituri de 200.000 euro anul trecut: dintre acestea, 60% au fost generate de activităţile de training şi consultanţă, de evenimente – aproximativ 15%, iar serviciile de well-being (programe dedicate îmbunătăţirii stării fizice şi psihice a angajaţilor) au generat în jur de 15% din venituri. Pentru anul în curs, Tudor previzionează venituri de 300.000 de euro. Antreprenoarea a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea management, dar şi un program masteral, tot în management; şi-a completat ulterior studiile cu un MBA de un an de zile la EXEC-EDU.

    Şi-a consolidat însă pregătirea cu diverse cursuri de dezvoltare personal şi profesională. După universitate, a hotărât să vină în Capitală pentru a-şi începe cariera, fiindcă la momentul respectiv nivelul oportunităţilor din Cluj nu era la fel de ridicat ca al celor din Bucureşti. Şi-a început cariera în 2005, la Oracle, în funcţia de senior renewal specialist, având în responsabilitate piaţa din SUA. S-a angajat apoi în compania de resurse umane Dynamic Human Resources (2011), unde a ajuns în doi ani în funcţia de director general. A descoperit că programele de training, dezvoltarea şi educaţia sunt direcţii pe care vrea să se axeze după ce a făcut un curs de programare neurolingvistică. ”Tot timpul am fost pasionată de evoluţie, de învăţare şi educaţie; sunt o fire autodidactă, reuşesc să am un proces continuu de învăţare pentru că îmi face plăcere şi consider că aceasta este cea mai mare valoare pe care o putem aduce dezvoltării noastre personale, dar şi profesionale“, descrie antreprenoarea preocupările care au motivat-o, de altfel, să intre şi pe piaţa de training.

    La antreprenoriat a ajuns însă în 2012, din întâmplare. Primise un e-mail care promova un training de competenţe antreprenoriale organizat de o facultate din Bucureşti; proiectul era cofinanţat prin fonduri europene şi implica şi un concurs de planuri de business. Condiţia de participare la concurs era înfiinţarea unei firme; a făcut acest lucru şi a şi câştigat concursul. Banii câştigaţi, circa 1.500 de euro, au fost investiţi în dezvoltarea afacerii: ”Nu mi-am propus să devin antreprenor; am observat că în general multe proiecte de succes se întâmplă să apară prin diverse conjuncturi şi nu pentru că omul îşi doreşte cu ardoare să fie antreprenor.“ Ulterior însă, valoarea investiţiilor a crescut şi a ajuns la câteva zeci de mii de euro, majoritatea fondurilor fiind alocate dezvoltării angajaţilor (al căror număr a ajuns la şapte, iar al colaboratorilor, la 100), dezvoltării infrastructurii IT, a website-ului, dar şi pentru realizarea de materiale folosite în proiecte.

    Creative & Bright are între 50 şi 100 de clienţi, în Bucureşti şi alte oraşe din ţară, dar şi din afara graniţelor; pentru eMAG, de pildă, lucrează în toate locurile în care compania este prezentă. Din portofoliul lor de clienţi, majoritatea sunt corporaţii cu peste 100 de angajaţi, cei mai mulţi din domeniul IT. Dana Tudor nu generalizează şi spune că în diverse sectoare de activitate sunt companii care investesc mai mult în dezvoltarea angajaţilor, iar altele, deloc. Oferă însă un exemplu de domeniu în care resursele alocate dezvoltării angajaţilor ar trebui să crească: ”Dacă în domeniul auto, acum mai mult timp, maşinile se vindeau de la sine, acum avem nevoie de oameni de vânzări care să fie proactivi, care să ştie să aducă clienţi. Din punctul meu de vedere, cel puţin pe ceea ce am testat eu în auto, lucrurile acestea nu se întâmplă, oamenii de vânzări încă mai speră să se mai întoarcă acele vremuri, iar companiile din zona aceasta investesc destul de puţin în dezvoltarea oamenilor“, spune ea, precizând că nu este totuşi o regulă generală. Există şi companii foarte mari care fac investiţii, dar sunt şi destul de multe care nu investesc aproape deloc în această direcţie.

    Un alt exemplu este cel al zonei de producţie, unde majoritatea trainingurilor sunt cele profesionale sau obligatorii, iar zona de soft skills rămâne în zona de aspiraţie. Dana Tudor consideră că mai ales în vremurile în care trăim, abilităţile de a negocia, de a influenţa şi de a manageria relaţii şi situaţii reprezintă atuuri: ”Avem un nivel al stresului foarte mare, se munceşte foarte mult, efortul este foarte mare pentru mult mai puţin comparativ cu acum 7-8 ani. Este clar că avem nevoie de oameni performanţi din perspectiva competenţelor profesionale, dar avem nevoie şi de oameni pe care să-i pregătim pentru situaţii mai deosebite cu care se poate confrunta compania în contextul unor procese de separare, fuziuni şi achiziţii etc.“ Acestea necesită o adaptare a angajaţilor, potrivit ei: ”Avem nevoie de angajaţi care să răspundă rapid la schimbare, care să se adapteze şi să fie orientaţi spre soluţii; acest lucru nu se face prin intermediul sau dezvoltarea competenţelor profesionale, ci prin traininguri de soft skills“.  

  • Ce poţi face pentru a te feri de atacurile de tip ransomware, precum “WannaCry”. Soluţii pentru companii şi utilizatori obişnuiţi

    Companiile

    • Faceţi cu regularitate copii de backup ale datelor, pentru a putea recupera fişierele originale, după un incident.

    • Vizitaţi site-ul No More Ransom, o iniţiativă comună cu scopul de a ajuta victimele programelor ransomware să îşi recupereze datele criptate, fără să fie nevoite să plătească sumele cerute de infractori.

    • Faceţi un audit al programelor instalate, nu doar al dispozitivelor endpoind, ci şi al tuturor nodurilor şi serverelor din reţea şi menţineţi-le actualizate.

    • Realizaţi o evaluare, din perspectiva securităţii, a reţelei (de exemplu, audit de securitate, teste de intruziune, analiza punctelor vulnerabile din reţea) pentru a identifica şi inlătura breşele de securitate. Evaluaţi furnizorii şi politicile de securitate ale terţilor, în cazul în care au acces direct la reţea.

    • Solicitaţi informaţii din surse externe: informaţiile de la companii specializate pot ajuta organizaţiile să prevadă atacuri viitoare asupra companiei.

    • Pregătiţi-vă angajaţii, acordând o atenţie deosebită personalului din domeniul operaţional şi al ingineriei, pentru a fi conştienţi de ameninţările şi atacurile recente.

    • Protecţia trebuie să se extindă şi în afara perimetrului organizaţiei. O strategie de securitate corespunzătoare trebuie să aloce resurse semnificative detecţiei atacului şi reacţiei imediate, pentru a-l bloca înainte de a ajunge la obiective critice.

    • Folosiţi o soluţie de securitate care include tehnologii bazate pe detectarea comportamentului. Aceste tehnologii pot prinde programele malware, inclusiv cele ransomware, urmărind cum funcţionează pe sistemul atacat şi făcând posibilă detectarea unor mostre noi şi încă necunoscute de ransomware.

    Utilizatorii inviduali

    Faceţi cu regularitate copii de backup ale datelor

    Fie că este vorba de copiii care cresc sau de un document bancar important, păstraţi copii separate. Astfel, vă asiguraţi că nu pierdeţi datele nici dacă se defectează computerul, nu doar în cazul unui program ransomware. Păstraţi, însă, backup-ul pe un drive care nu este conectat la computer. Dacă îl lăsaţi conectat (de exemplu, un drive USB care este tot timpul conectat), programul ransomware va cripta şi fişierele de pe drive-ul de backup.

    Folosiţi o soluţie de securitate eficientă

    Atunci când folosiţi o soluţie de securitate, nu dezactivaţi funcţiile avansate de securitate, decât dacă aşa vi s-a recomandat de către personalul de suport tehnic al companiei respective. De obicei, acestea sunt caracteristici care permit detecţia unor noi programe ransomware (şi a altor tipuri de malware) pe baza comportamentului său. Menţineţi toate programele de pe PC actualizate. Acest lucru le îngreunează atacatorilor accesul la computer. Multe aplicaţii populare (Flash, Chrome, Firefox, Internet Explorer, Microsoft Office) şi sistemele de operare (ca Windows) au o funcţie de update automat.  Dacă o aplicaţie nu este actualizată automat, folosiţi periodic funcţia “Verifică update-uri,”

    Fiţi atenţia la fişierele pe care le descărcaţi de pe Internet sau le primiţi pe e-mail

    Nu descărcaţi decât fişiere din surse de încredere (de exemplu, nu descărcaţi aplicaţii din surse neoficiale, doar pentru că versiunea oficială nu a fost lansată încă în regiunea unde locuiţi). Priviţi cu circumspecţie orice e-mail şi alte mesaje de la persoane necunoscute. Dacă nu sunteţi siguri în legătură cu un fişier sau un link, sunaţi şi întrebaţi reprezentanţii companiei din partea căreia vine mesajul dacă sunt chiar ei cei care l-au trimis. De asemenea, este foarte important ca fiecare membru al familiei care foloseşte dispozitivul respectiv să procedeze la fel – de obicei, copiii sunt tentaţi să descarce un fişier dacă le promite că vor obţine lucrul de care au nevoie pentru a trece la nivelul următor în jocul lor preferat.

    Dacă vă aflaţi în situaţia în care vi s-au criptate fişierele şi vi se cere să plătiţi răscumpărarea, nu faceţi asta!

    Fiecare bitcoin (sau altă formă de plată electronică), transferată în mâinile infractorilor confirmă profitabilitatea acestei activităţi, ceea ce duce la crearea unor noi tipuri de programe ransomware. În acelaşi timp, numeroase companii de securitate se luptă cu ransomware-ul în fiecare zi. De aceea, puteţi verifica la furnizorul de soluţii de securitate dacă vă poate ajuta sau puteţi intra pe site-ul No More Ransom. Această iniţiativă comună a Centrului împotriva Infracţionalităţii Cibernetice, din cadrul Poliţiei Olandeze, a Centrului Europol de Combatere a Infracţionalităţii Cibernetice şi a Kaspersky Lab a fost lansată în iulie 2016, iar din acel moment s-au alăturat numeroase agenţii de aplicare a legii şi companii din domeniul securităţii IT. Scopul este să ajute victimele programelor ransomware să îşi recupereze datele fără să fie nevoite să plătească sumele cerute de infractorii cibernetici.

    Nu în ultimul rând: răspândirea programelor ransomware şi încercarea de a şantaja oamenii pentru a obţine bani sunt activităţi ilegale în majoritatea ţărilor din lume. Raportaţi atacul la poliţie pentru a deschide o investigaţie. 

     

  • Când incep programele Rabla Clasic şi Rabla Plus. Care sunt schimbările

    „Prin Programul Rabla Clasic se vor acorda 6.500 de lei în schimbul unei maşini mai vechi de opt ani, la care, în premieră, se mai pot adăuga 1.700 de lei pentru proprietarii care vor cumpăra maşini hibrid şi 1.000 de lei celor care vor cumpăra maşini cu emisii de cel mult 98 de grame de CO2. Toate acestea pot fi cumulate, în sensul că beneficiarii pot primi toate cele trei componente”, a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    În ceea ce priveşte Programul Rabla Plus „se vor da 10.000 de euro (aproximativ 45.000 de lei) beneficiarilor care vor cumpăra maşini 100% electrice. Ca noutate, beneficiarii nu trebuie să aducă la schimb o maşină veche pentru a ccesa Programul Rabla Plus, dar dacă vor aduce una, mai veche de opt ani, atunci la cei 10.000 de euro se vor adăuga şi cei 6.500 de lei prin Rabla Clasic”, a explicat Gavrilescu.

    Preşedintele AFM, Cornel Brezuică, a declarat că bugetul Programului Rabla Clasic este, pentru 2017, de 180 de milioane de lei, iar cel pentru Rabla Plus este de 45 de milioane de lei. „Acest buget total este mai mare cu 30% faţă de cel alocat în 2016”, a precizat Brezuică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când incep programele Rabla Clasic şi Rabla Plus. Care sunt schimbările

    „Prin Programul Rabla Clasic se vor acorda 6.500 de lei în schimbul unei maşini mai vechi de opt ani, la care, în premieră, se mai pot adăuga 1.700 de lei pentru proprietarii care vor cumpăra maşini hibrid şi 1.000 de lei celor care vor cumpăra maşini cu emisii de cel mult 98 de grame de CO2. Toate acestea pot fi cumulate, în sensul că beneficiarii pot primi toate cele trei componente”, a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    În ceea ce priveşte Programul Rabla Plus „se vor da 10.000 de euro (aproximativ 45.000 de lei) beneficiarilor care vor cumpăra maşini 100% electrice. Ca noutate, beneficiarii nu trebuie să aducă la schimb o maşină veche pentru a ccesa Programul Rabla Plus, dar dacă vor aduce una, mai veche de opt ani, atunci la cei 10.000 de euro se vor adăuga şi cei 6.500 de lei prin Rabla Clasic”, a explicat Gavrilescu.

    Preşedintele AFM, Cornel Brezuică, a declarat că bugetul Programului Rabla Clasic este, pentru 2017, de 180 de milioane de lei, iar cel pentru Rabla Plus este de 45 de milioane de lei. „Acest buget total este mai mare cu 30% faţă de cel alocat în 2016”, a precizat Brezuică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro