BusinessMagazin

Tag: profit

  • Banca Transilvania vrea să acorde dividende în cash de 500 de milioane de lei din profitul anilor 2019 şi 2020

    Banca Transilvania a anunţat vineri seara pe Bursă că vrea să distribuie dividende în numerar din profitul anului 2020 şi din rezervele de profit din 2019.

    Suma oferită acţionarilor este de 500 mil. lei, respectiv 74 mil. lei din profirul pe 2019 şi 426 de mil lei din câştigul pe 2020.

    Dividendul brut va fi de 0,07922 lei/acţiune, ceea ce înseamnă un randament de 3% raportat la valoarea unei acţiuni tranzacţionate vineri la bursă.

    Data plăţii dividendelor va fi 6 octombrie 2021. Vineri acţiunile Băncii Transilvania au fost cotate la bursă la 2,8 lei/acţiune.

    La acest preţ capitalizarea băncii este de 16 mld. lei.

     

  • Arctic vrea să distribuie dividende de 50 mil. euro din profitul anilor anteriori. În 2020, compania a obţinut un câştig net de 21 mil. euro, plus 135%

    ♦ Producătorul de electrocasnice a fost profitabil an de an, cel mai bun rezultat fiind obţinut în 2016, respectiv un profit net de aproape 38 mil. euro la afaceri de 445 mil. euro.

    Producătorul de electrocas­ni­ce Arctic, ce deţine local două fa­brici în judeţul Dâmboviţa, vrea să dis­tribuie în acest an dividende în va­loare de 50 mil. euro din profitul ani­lor anteriori. În acest sens, compania a convocat AGA pentru data de 19 august 2021.

    „Convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Arctic (…) cu următoarea ordine de zi: distri­bu­irea de dividende în suma propusă de 50 mil. euro (echivalent în lei la cursul Băncii Naţionale a Ro­mâniei va­labil la data Adunării Ge­nerale) din rezultatul finan­ciar acumulat nedis­tri­buit al anilor finan­ciari pre­cedenţi, în tot sau în par­te, după cum vor de­cide acţionarii în cadrul şe­dinţei“, potrivit anunţului.

    Tot în cadrul AGA se va aproba plata dividen­de­lor în termen de maximum şase luni.

    Până la închiderea edi­ţi­ei repre­zentanţii com­pa­ni­ei nu au răspuns solici­tării ZF privind acest plan.

    Producătorul de electrocasnice a fost profitabil an de an, cel mai bun rezultat fiind obţinut în 2016, respectiv un profit net de aproape 38 mil. euro la afaceri de 445 mil. euro. Spre exemplu, în ultimii cinci ani (in­clusiv 2020) Arctic a adunat 100 mil. euro profit net cumulat.

    Compania are în România două fabrici, una de frigidere la Găeşti şi o alta de maşini de spălat la Ulmi, am­bele în judeţul Dâmboviţa. Inves­tiţiile totale ale grupului în România, în cele două decenii de prezenţă, depăşesc 320 milioane de euro. Arctic, unul dintre cei mai vechi pro­du­cători locali de electrocasnice, cu o istorie de câteva decenii, a intrat în portofoliul grupului turc Arçelik în urmă cu aproape 20 de ani.

    România are o importanţă stra­tegică pentru grupul Arçelik, de aici şi hotărârea de a o transforma într-un hub de producţie de electro­casnice pentru întreaga Europă.

    Astfel, producătorul de electro­cas­nice Arctic din Găeşti are în plan dez­voltarea activităţii locale din cele do­uă fabrici, într-o perioadă în care ce­rerea pentru frigidere sau maşini de spălat este la cote maxime, în con­tex­tul în care pandemia de COVID-19 i-a făcut pe oameni să investească în astfel de bunuri.

    Fabrica de la Găeşti a încheiat anul 2020 cu o producţie care a depă­şit 2 milioane de unităţi. Unita­tea de pro­ducţie din Ulmi, inau­gurată în 2019, după o investiţie de peste 150 mil. euro, o parte din bani fiind aju­tor de stat, a realizat anul trecut 1 milion de maşini de spălat.

    Arctic a obţinut anul trecut afaceri de peste 2,7 mld. lei (550 mil. euro), în urcare de la 2,5 mld. lei în 2019. Anul trecut fabrica de la Ulmi a avut primul său an complet de func­ţionare.

    Profitul s-a mai mult decât dublat, la 104 mil. lei (21 mil. euro) în 2020. Cifrele se referă atât la businessul de producţie, cât şi de import şi distribuţie (produse electrocasnice aduse în România din alte fabrici ale grupului).

  • Industria IT, mai profitabilă în pandemie: veniturile totale ale companiilor din IT au trecut de 33 mld. lei în 2020, plus 2,5%. Profitul total s-a majorat cu 20%, până la 4,8 mld. lei

    Veniturile generate de companiile care activează în industria IT au depăşit valoarea de 33,1 miliarde lei în 2020, echivalentul unei creşteri de peste 2,5% faţă de anul 2019, notează o analiză realizată de Termene.ro, care a luat în calcul situaţiile financiare din perioada 2018-2020, depuse de peste 23.000 de companii din IT.

    În acelaşi timp, companiile din domeniu au înregistrat creşteri substanţiale ale profitului, astfel că rezultatul total a crescut cu aproape 20% faţă de 2019, până la 4,8 miliarde de lei.

    Totuşi, deşi veniturile generale ale întregului domeniu au crescut, firmele din industria IT s-au confruntat cu o reducere a personalului angajat, astfel că în 2020 industria a raportat 117.000 de persoane care activau în domeniu, cu 3.000 mai puţine faţă de 2019.

    “Dacă în alte domenii precum producţia, reducerea personalului înseamnă în general reducerea activităţii, în cazul companiilor din domeniul IT poate fi vorba şi de o migrare a personalului dinspre statutul de angajat înspre cel de freelancer”, explică Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro şi Business Innovation Consultant.

    Potrivit datelor Termene.ro,  Bucureşti-Ilfov şi Cluj rămân principalele hub-uri ale industriei IT din România, peste două treimi din numărul total de angajaţi ai industriei activând în cadrul companiilor care îşi au sediile în cele două zone. Alte hub-uri relevante se regăsesc în judeţele Iaşi, Timiş şi Braşov, dar la un nivel net inferior comparativ cu primele două.

    Din punctul de vedere al evoluţiei numărului de angajaţi, companiile cu sediul în Bucureşti-Ilfov au pierdut circa 1.600 de persoane, pe când cele din judeţul Cluj au mai câştigat aproximativ 1.000 de persoane. O creştere uşoară a numărului de angajaţi din domeniu s-a înregistrat şi la nivelul judeţului Iaşi (aproximativ 300 de persoane), pe când judeţele Timiş şi Braşov urmează trendul Bucureştiului, pierzând împreună aproximativ 1.300 de angajaţi.

  • Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea şi-a majorat afacerile cu puţin peste 3% în 2020, până la 153 mil. lei, dar profitul a crescut cu peste 30%

    Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea cu sediul în Vaslui şi peste 1.000 de membrii, a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 153 de milioane de lei, în creştere cu 3,6% faţă de anul precedent, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Totuşi, cel mai bun rezultat din istoria sa a fost înregistrat în 2018, de circa 200 de milioane de lei.

    Reprezentanţii cooperativei au spus anterior pentru ZF că au divizat activitatea acesteia în 2019 în mai multe companii, separând producţia de distribuţie. ZF a solicitat mai multe detalii şi rezultatele consolidate, dar nu a primit un răspuns până la finalul ediţiei. În 2019, ei au spus că au avut afaceri totale de 214 milioane de lei.

    Afacerile companiei Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea au fost în creştere anul trecut comparativ cu 2019, în contextul în care de la jumătatea lui 2020, cooperativa – cu activităţi de cultivare a legumelor, procesarea lactatelor, producţia de carne de porc şi pasăre şi realizarea de produse finite de băcănie, precum mierea – a început să-şi desfacă marfa în toate reţelele de comerţ modern, până la acel moment fiind doar furnizorul principal al reţelelor Kaufland şi Penny Market.

    Totodată, în 2020, cooperativa Ţara Mea a preluat activitatea de centralizare, stocare şi livrare a legumelor de la cinci cooperative agricole din principalele bazine legumicole din ţară, din judeţele Dâmboviţa, Olt, Ilfov şi Hunedoara, care produc, în total, 15.000 de tone de legume.

    Astfel, profitul înregistrat în 2020 a fost de 2 milioane de lei, în creştere cu 37% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice. Mai mult, acesta a fost şi cel mai profitabil an. Florin Burculescu, preşedintele cooperativei, spunea anterior că prevede creştere în continuare, pentru că există planuri de dezvoltare şi chiar îşi doreşte să facă o fermă didactică voluntară, astfel încât membrii cooperativei să poate experimenta anumite culturi, cu o valoare adăugată mai mare.

    Cooperativa Ţara Mea deţine o fermă proprie aflată la Ciolpani, lângă Bucureşti, întinsă pe 60 de hectare şi mai are două fabrici de procesare a materiei prime şi produce conserve, dar are şi trei depozite. De altfel, la începutul anului 2021 a deschis un departament de export pentru produsele prelucrate româneşti, ca să le trimită în ţări din Europa, SUA şi Golful Persic.

    Florin Burculescu este acţionar unic şi al companiei Food Market Top Distribution, care se ocupă cu comerţul cu ridicata al produselor alimentare, potrivit Confidas.ro. Aceasta a avut în 2020 o cifră de afaceri de 108,5 milioane de lei, în creştere cu 2,2%, şi un profit de 8,5 milioane de lei, cu 45% mai mare decât în anul precedent. De altfel, el este acţionar majoritar (90%) în cadrul companiei Easy Route, ce are cod CAEN de intermediere a materiilor prime agricole, şi a avut afaceri de 14,2 milioane de lei în 2020, în primul an de funcţionare, însă şi o pierdere de 0,3 milioane de lei, conform sursei citate anterior.

    Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea a fost înfiinţată în 2015, iar din 2018 este cea mai mare cooperativă din România după cifra de afaceri şi numărul de membrii.

  • Rezultatele fenomenului TikTok: Compania-mamă a aplicaţiei, ByteDance, înregistrează o creştere de 93% a profitului brut. Veniturile, la peste 34 de miliarde de dolari

    ByteDance, proprietarul popularei aplicaţii TikTok, le-a transmis angajaţilor că veniturile de anul trecut au crescut de peste două ori la 34,3 miliarde de dolari, demonstrând de ce gigantul tehnologic chinez este unul dintre cele mai puternice startup-uri din lume, relatează The Wall Street Journal.

    Compania cu sediul în Beijing a declarat că veniturile totale din 2020 au înregistrat un plus de 111% faţă de anul precedent, în timp ce profitul brut a crescut cu 93% la 19 miliarde de dolari.

    În decembrie 2020, ByteDance număra de-a lungul platformelor sale aproximativ 1,9 miliarde de utilizatori lunari activi. Societatea mai deţine aplicaţia Douyin, echivalentul chinezesc al TikTok, şi platforma de agregare a ştirilor Jinri Toutiao.

    Între timp, firma a anunţat pierderi operaţionale de 2,1 miliarde de dolari între ianuarie şi decembrie anul trecut. Rezultatul s-a datorat într-o anumită măsură cheltuielilor mai mari pe care le-au generat compensaţiile pe bază de acţiuni din rândurile angajaţilor. În 2019, ByteDance a raportat un profit operaţional de 684 milioane de dolari.

    Pierderile nete din 2020 au totalizat 45 de miliarde de dolari, datele fiind influenţate de ajustările contabile pe care le-a realizat compania astfel încât să crească valoarea reală a acţiunilor convertibile ajustate.

    ByteDance, creat în 2012 de antreprenorul chinez Zhang Yiming, a strâns miliarde de dolari prin intermediul mai multor investitori globali precum KKR & Co, Sequoia şi General Atlantic. Compania era evaluată la 180 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2020, după o rundă de finanţare care a inclus grupul american Fidelity Investments şi o parte din acţionarii deja existenţi.

    Conform unei surse citate de WSJ, ByteDance ia în considerare o listare pe una dintre bursele din Hong Kong sau New York, însă nu s-a decis cu privire la data ofertei publice iniţiale (IPO).

    În China, TikTok este văzut drept unul dintre cele mai reuşite produs tehnologice de export, numărând doar în Statele Unite peste 240 de milioane de descărcări.

     

  • Rezultatele fenomenului TikTok: Compania-mamă a aplicaţiei, ByteDance, înregistrează o creştere de 93% a profitului brut. Veniturile, la peste 34 de miliarde de dolari

    ByteDance, proprietarul popularei aplicaţii TikTok, le-a transmis angajaţilor că veniturile de anul trecut au crescut de peste două ori la 34,3 miliarde de dolari, demonstrând de ce gigantul tehnologic chinez este unul dintre cele mai puternice startup-uri din lume, relatează The Wall Street Journal.

    Compania cu sediul în Beijing a declarat că veniturile totale din 2020 au înregistrat un plus de 111% faţă de anul precedent, în timp ce profitul brut a crescut cu 93% la 19 miliarde de dolari.

    În decembrie 2020, ByteDance număra de-a lungul platformelor sale aproximativ 1,9 miliarde de utilizatori lunari activi. Societatea mai deţine aplicaţia Douyin, echivalentul chinezesc al TikTok, şi platforma de agregare a ştirilor Jinri Toutiao.

    Între timp, firma a anunţat pierderi operaţionale de 2,1 miliarde de dolari între ianuarie şi decembrie anul trecut. Rezultatul s-a datorat într-o anumită măsură cheltuielilor mai mari pe care le-au generat compensaţiile pe bază de acţiuni din rândurile angajaţilor. În 2019, ByteDance a raportat un profit operaţional de 684 milioane de dolari.

    Pierderile nete din 2020 au totalizat 45 de miliarde de dolari, datele fiind influenţate de ajustările contabile pe care le-a realizat compania astfel încât să crească valoarea reală a acţiunilor convertibile ajustate.

    ByteDance, creat în 2012 de antreprenorul chinez Zhang Yiming, a strâns miliarde de dolari prin intermediul mai multor investitori globali precum KKR & Co, Sequoia şi General Atlantic. Compania era evaluată la 180 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2020, după o rundă de finanţare care a inclus grupul american Fidelity Investments şi o parte din acţionarii deja existenţi.

    Conform unei surse citate de WSJ, ByteDance ia în considerare o listare pe una dintre bursele din Hong Kong sau New York, însă nu s-a decis cu privire la data ofertei publice iniţiale (IPO).

    În China, TikTok este văzut drept unul dintre cele mai reuşite produs tehnologice de export, numărând doar în Statele Unite peste 240 de milioane de descărcări.

     

  • „Cei şase giganţi tech” din Silicon Valley au evitat plata unor taxe de până la 100 mld. dolari în ultimul deceniu, perioadă în care Amazon, condus de cel mai bogat om din lume, a înregistrat venituri de 1.600 mld. dolari

    „Cei şase giganţi tech” din Silicon Valley au fost acuzaţi de evitarea unei serii de taxe de aproape 100 de miliarde de dolari în ultimii zece ani, potrivit unui raport al Fair Tax Foundation, citat de The Guardian.

    Organizaţia cu sediul în Manchester a listat astfel Amazon, Facebook, Alphabet (compania-mamă a Google), Netflix, Apple şi Microsoft, declarând că firmele au plătit cu 96 de miliarde de dolari mai puţin între 2011 şi 2020 faţă de cifrele pe care le-au publicat în rapoartele financiare anuale.

    În acest timp, cele şase companii au plătit cu 149 de miliarde de dolari mai puţin către autorităţile fiscale globale, spune Fair Tax Foundation.

    În total, firmele au achitat un impozit pe venit de 219 miliarde de dolari în ultimul deceniu, adică 3,6% din totalul veniturilor – peste 6.000 de miliarde de dolari, giganţii din Silicon Valley plasându-şi intenţionat veniturile spre jurisdicţii cu taxe mici pentru a plăti mai puţin.

    Totodată, Amazon – gigantul american din retail şi cloud, condus de cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos – a raportat venituri de 1,6 trilioane de dolari, profituri de 60,5 miliarde şi a plătit taxe pe venit de 5,9 miliarde de dolari în ultimii zece ani.

    Amazon ar fi trebuit să plătească 10,7 miliarde de dolari dacă profiturile ar fi fost bazate pe ratele de impozitate internaţionale, reiese din raport. Însă taxele plătite ca procent din profit au fost de doar 9,8% în perioada 2011-20, cel mai scăzut nivel din aşa-numitul „Silicon Six”.

    .Un purtător de cuvânt al Amazon a declarat că datele sunt „extrem de înşelătoare”.

    „Amazon este în primul rând un retailer unde marjele de profit sunt scăzute, comparaţiile cu grupurile tech în care marjele de profit sunt aproape de 50% nefiind raţionale”, spune compania.

    Facebook, condus de Mark Zuckerberg, care deţine o avere netă de peste 120 de miliarde de dolari, a plătit impozite pe profit de numai 16,8 miliarde de dolari în ultimul deceniu, în ciuda unor profituri şi venituri de 133 de miliarde şi, respectiv, 328 de miliarde de dolari. În consecinţă, taxele plătite ca procent din profit au fost de doar 12,7%, al doilea cel mai scăzut nivel din „Silicon Six”.

    „Anul trecut am plătit la nivel global 4,23 miliarde de dolari în impozite pe profit şi, în medie, cota efectivă de impozitare a ajuns la 20,71% în ultimii zece ani, aproape de pragul OCDE”, a declarat compania.

     

  • Romgaz are aprobarea statului, acţionar majoritar, pentru bugetul pe 2021: venituri totale de 4,5 mld. lei şi profit brut de 1,05 mld. lei la nivel consolidat

    Romgaz (simbol bursier SNG), singurul producător de gaze naturale controlat de statul român (70%), a anunţat vineri la Bursa de la Bucureşti că în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din 7 mai 2021 a fost aprobat Bugetul de Venituri şi Cheltuieli (BVC) individual şi consolidat pentru anul 2021.

    Compania din energie şi-a bugetat pentru acest an la nivel de grup venituri totale de 4,46 de miliarde de lei şi cheltuieli totale de 3,41 de miliarde de lei, respectiv un profit brut de 1,05 miliarde de lei, arată datele agregate de ZF din BVC şi raportul financiar pe 2020.

    Spre comparaţie, pentru 2020 producătorul român de gaze naturale avea bugetate, înaintea instaurării stării de urgenţă, venituri totale de 5,4 miliarde de lei, cheltuieli totale de 3,74 miliarde de lei şi un profit brut de 1,66 miliarde de lei, dar a încheiat anul trecut cu venituri de 4,13 miliarde de lei, cheltuieli de 2,7 miliarde de lei şi un profit brut de 1,43 miliarde de lei. În 2020, afacerile au scăzut cu 19,8%, la 4,07 miliarde de lei, iar profitul net a urcat cu 14,5%, la 1,25 miliarde de lei, arată datele din raportul anual.

    În total, Romgaz are bugetate investiţii de 1,34 de miliarde de lei în 2021.

    “În bugetul de venituri şi cheltuieli individual al societăţii mamă, cheltuielile de investiţiile programate sunt în cuantum de 1.292.500 mii lei, finanţate din surse proprii şi Programul Naţional de Investiţii. În bugetul de venituri şi cheltuieli al Filialei (Anexa 4), investiţiile pentru anul 2021 sunt prevăzute în cuantum de 50.000 mii lei, sursele de finanţare a investiţiilor fiind constituite astfel: din amortizare 7.087 mii lei, din profit an curent 12.312 mii lei şi din rezerve ani anteriori 30.601 mii lei”, se arată în BVC-ul companiei.

    La nivel individual, Romgaz are bugetate venituri totale de 4,35 miliarde de lei şi cheltuieli totale de 3,2 miliarde de lei, respectiv un profit net de 966.066 de lei.

    În aprilie, Romgaz a primit aprobarea acţionarilor pentru distribuirea unui dividend brut de 1,79 lei pe acţiune, care la preţul de tranzacţionare al unei acţiuni de la acel moment asigura investitorilor un randament de 5,5%, potrivit calculelor realizate de ZF.

    Romgaz are 12,7 miliarde de lei capitalizare şi are în medie 5.700 de angajaţi. De la începutul anului, acţiunile SNG înregistrează o creştere de 17,3%, pe fondul unor tranzacţii de 191 de milioane de lei, arată datele BVB.

    Acţionarul majoritar al Romgaz este statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, cu o deţinere de 70%, în timp ce un pachet de 14,12%, echivalentul a 1,53 mld. lei la finele lunii aprilie 2021, este controlat de viitorii pensionari ai României prin intermediul tuturor celor şapte fonduri de pensii private Pilon II, potrivit datelor ZF.

  • Statul român, acţionar majoritar la Transelectrica, convoacă o nouă AGA pentru aprobarea situaţiilor financiare pe 2020 şi distribuirea dividendelor, după ce propunerile au fost respinse în adunarea din 27 aprilie

    Statul român, acţionar majoritar la Transelectrica, a solicitat companiei convocarea unei noi adunări generale a acţionarilor pentru a aproba situaţiile financiare pe 2020 şi distribuirea de dividende din profitul înregistrat la 31 decembrie, după ce, la AGA din 27 aprilie, aceste puncte de pe ordinea de zi au fost respinse, ca urmare a unei propuneri eronate privind distribuirea profitului.

    Potrivit notei transmise de Secretariatul General al Guvernului, aprobarea situaţiilor financiare pe 2020, a dividendelor şi descărcarea de gestiune a membrilor directoratului Transelectrica au fost respinse în AGA din 27 aprilie având în vedere propunerea de repartizare eronată a profitului din 2020, cu nerespectarea OG 64/2001 privind repartaizrea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale sau regiile cu capital integral sau majoritar de stat.

    Astfel, acţionarii Transelectrica, printre care statul român prin secretariatul general al Guvernului (58,7%), dar şi fonduri de pensii şi alţi investitori, au respins pe 27 aprilie propunerea de dividend de 0,814 lei pe acţiune, din profitul pe 2020 şi din rezultatul reportat, cea care ar fi asigurat un randament de 3%.

    La acea dată, acţionarii au respins propunerea de repartizare a profitului contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit, în sumă de 149,8 milioane lei, din care  39 milioane lei ca dividende.

     


     

  • Deutsche Bank reuşeşte să evite prăbuşirea fondului Archegos: Cea mai mare bancă din Germania raportează cele mai bune rezultate din ultimii 7 ani. Profitul înainte de taxe creşte cu 134%

    Deutsche Bank a raportat miercuri un profit de 908 milioane de euro în primul trimestru, rezultat alimentat de o performanţă puternică a diviziei de investiţii, conform CNBC.

    Grupul german a depăşit cu mult aşteptările analiştilor intervievaţi de Refinitiv de 642,95 milioane de euro şi a prezentat o îmbunătăţire majoră faţă de profitul înregistrat în T4/2020 – 51 de milioane de euro.

    Per total, veniturile nete din perioada ianuarie-martie au ajuns la 7,2 miliarde de euro, peste suma din aceeaşi perioadă a anului trecut, 6,35 miliarde de euro.

    Cea mai mare bancă din Germania a urmat astfel paşii rivalilor de pe Wall Street, în condiţiile în care Goldman Sachs, JPMorgan şi Morgan Stanley au zdrobit în ultimele săptămâni estimările pentru T1.

    Veniturile diviziei de investiţii din cadrul Deutsche au crescut cu 3,1 miliarde de euro, plus 32% prin comparaţie cu anul trecut, în timp ce profitul înainte de taxe a crescut cu 134% la 1,5 miliarde de euro.

    Grupul cu sediul în Frankfurt a reuşit să evite efectele generate de prăbuşirea fondului Archegos Capital, care a provocat pierderi de 10 miliarde de dolari la nivel mondial, UBS şi Credit Suisse suferind pierderi masive (774 de milioane şi, respectiv, 4,7 miliarde de dolari) în primul trimestru.

    În ultimii doi ani, banca a realizat o restructurare în masă a business-urilor pe care le deţine, costurile cântărind greu asupra câştigurilor şi ofertei de credite. Însă Deutsche a reuşit să se reîntoarcă pe plus în 2020, cu un profit net de 113 milioane de euro.