BusinessMagazin

Tag: producator

  • Germanii de la Leoni caută 165 de oameni pentru fabrica de cablaje auto din localitatea Bascov, judeţul Argeş

    Producătorul de cabluri pentru industria auto Leoni Wiring Systems Piteşti, parte a grupului german Leoni, are disponibile în prezent 165 de locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor (150), la fabrica de cablaje din localitatea Bascov (lângă Piteşti), judeţul Argeş, potrivit informaţiilor de pe site-ul AJOFM (Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Argeş.

    Compania Leoni Wiring Systems Piteşti a realizat în 2022 o cifră de afaceri de 555,1 mil. lei, un profit net de aproximativ 18,1 mil. lei, având un număr mediu de 2.536 angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Finanţelor. Leoni a intrat pe piaţa din România în anul 2000, odată cu deschiderea primei fabrici WSD (Wiring Systems Division) la Arad. Au urmat fabricile din Bistriţa (2002) şi Bascov, lângă Piteşti (2005), iar ulterior au fost deschise fabricile satelit din Beiuş, Luduş, Marghita şi Bumbeşti-Jiu.

    În anul 2016, a fost înfiinţat primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj-Napoca, unde sunt centralizate toate activităţile de HR ale concernului german. Compania Leoni Wiring Systems Arad, administrează fabricile de cablaje auto din Arad, Beiuş (Bihor), dar şi pe cea din parcul industrial Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, un proiect demarat de germani pe piaţa locală în 2017, când Leoni a preluat spaţiul în care a funcţionat producătorul italian de anvelope Pirelli.

    Compania cu sediul în Bistriţa este cea mai mare entitate deţinută de germani pe piaţa locală. Leoni Wiring Systems Ro a avut în 2022 afaceri de peste 1,749 mld. lei şi un profit net de 60,4 mil. lei, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor. Principalii clienţi ai Leoni sunt producătorii germani de maşini, dar şi alte companii din industria vehiculelor comerciale. Grupul Leoni a ajuns în 2022 la vânzări consolidate de 5,1 mld. euro şi la aproape 100.000 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ului companiei.

     

     

  • Producătorul de panificaţie Pambac a finalizat 2023 cu un profit de 4,5 mil. euro, la afaceri de 293 mil. euro, de peste patru ori mai mari

    ♦ Parte din creştere vine din activitatea de trading de cereale, segment pe care compania activează din 2023.

    Pambac, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de produse de morărit şi de paste făinoase, a finalizat anul 2023 cu o cifră de afaceri de aproximativ 293 mil. euro, de 4,6 ori mai mare faţă de anul anterior, când afacerile companiei au fost de aproape 64 mil. euro (circa 314,5 mil. lei), potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Pro­fitul estimat de oficialii Pambac pentru 2023 este de 4,5 mil. euro.

    „Cifra de afaceri din 2023 este rezul­tatul comercializării produselor obţinute în procesul de producţie pe pieţele pe care activăm, dar şi a activităţii de trader de cereale, activitate pe care Pambac nu a desfăşurat-o în trecut. Deţinem 8 silozuri de cereale situate în zonele de sud şi est, care ne asigură materia primă pentru activitatea noastră de producţie, dar şi posibilitatea de a oferi cereale la preţuri competitive“, a declarat pentru ZF Transilvania Mirela Totu, marketing manager Pambac.

    Producătorul de panificaţie este pre­zen­tă în principalele reţele internaţionale şi naţionale din comerţul modern – hipermarket, supermarket, discounteri şi cash&carry. Produsele Pambac se găsesc în Kaufland, Auchan, Mega Image, Profi, Metro, Selgros, dar şi în lanţurile româneşti de retail, conform ultimelor date.

    De asemenea, compania are propriile magazine Pambac şi Pambac Caffe, situate în puncte strategice din Bacău, orientante pe direcţia de retail convenience, fiind definite ca spaţii destinate exclusiv cumpărăturilor pentru acasă, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie. Pambac comercializează în această reţea produsele proprii de panificaţie, patiserie, cofetărie, morărit şi paste făinoase, dar şi produse de băcănie care asigură completarea coşului zilnic, mărci consacrate în piaţă, furnizate de colaboratori.

    „Sunt pieţe importante în consumul de produse alimentare de bază, puternic impactate de schimbările ultimilor ani, care au determinat modificarea obiceiurilor de consum şi de achiziţie a produselor la raft. Dacă ne referim la produse ambalate, rezultatul a fost o comprimare a pieţelor pe care activăm, între 5-10%, conform datelor de retail pe care le avem. A fost afectată de asemenea segmentarea, consumatorii îndreptându-se fie pe produse low price «în proporţie de peste 50% se achiziţionează private label», fie spre branduri puternice, care au reuşit să stabilească conexiuni solide în piaţă şi în care consumatorii au încredere.“, a spus Mirela Totu.

    Portofoliul Pambac include brandurile Pambac, Grania, Ciao Pasta, Pâine Plămădită şi Bogată. Produsele Pambac sunt disponibile pe întreg teritoriul României, în marile reţele de retail, atât naţionale, cât şi internaţionale, dar şi în magazine din Italia, Spania, Germania, Olanda, Marea Britanie, Irlanda.

    Pambac a investit anul trecut aproximativ 1,2 mil. euro în linii de ambalare a pastelor făinoase scurte, care oferă posibilitatea ambalării automate la cutii a pastelor produse, cu o capacitate de 40 de tone pe zi, dublând astfel randamentul de producţie al companiei.

    „Continuăm proiectul de modernizare al fabricii de paste făinoase şi în acest an, cu linii automate de ambalare, paletizate şi stocare a pastelor lungi. Investiţia, care se ridică la aproximativ 4 milioane de euro, se va realiza din finanţare proprie, prin reinvestirea profitului obţinut în anul anterior. Ne-am propus să retehnologizăm şi cele doua mori de grâu şi porumb prin înlocuirea de componente, achiziţia de instalaţii necesare pentru a optimiza ambalarea, paletizarea şi stocarea produselor. Valoric, această investiţie se ridică la aproximativ 4,85 milioane de euro şi se va realiza prin accesarea de fonduri europene.“, a mai spus Mirela Totu. Compania a ajuns în prezent la 534 de angajaţi, dintre care 70% fac parte din personalul calificat, specializat în producţia alimentară.

     

    Cine deţine Pambac

    Cătălin Grigoriu, unul dintre cei mai puternici antreprenori din Bacău, a decis în 2018 să cedeze partea sa de acţiuni din producătorul de panificaţie Pambac partenerului său Eusebiu Guţu, care a devenit acţionar unic al Pambac prin intermediul companiei Popasul Trebeş. Înfiinţat în 1968, producătorul Pambac se numără printre cei mai mari jucători pe piaţa de paste făinoase, morărit şi panificaţie din România. Cătălin Grigoriu şi Eusebiu Guţu au devenit acţionari ai Pambac în 2012, atunci când au preluat producătorul de panificaţie de la membrii consiliului de administraţie al companiei, care erau şi acţionarii producătorului, conform datelor de la acea vreme. Tranzacţia s-a ridicat la 10-15 milioane de euro, potrivit estimărilor ZF de la aceea vreme. Cei doi antreprenori au devenit acţionari ai Pambac prin intermediul distribuitorului de îngrăşăminte şi pesticide Comfert, controlat atunci de Cătălin Grigoriu, şi prin traderul de materii prime agricole Popasul Trebeş, deţinut de Eusebiu Guţu.

    Vânzările de paste sunt estimate la 518 de milioane de lei în 2023, în creştere cu peste 30% faţă de 2020, conform datelor oferite de compania de analiză şi cercetare de piaţă Euromonitor International la solicitarea ZF. Avansul se datorează preţurilor mai mari ale pastelor, cauzate de costurile mai mari pentru materii prime şi utilităţi, ci nu dintr-o creştere în volum, potrivit producătorilor din această piaţă. Consumul de paste făinoase în România este de circa 2,5 kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în Uniunea Europeană ajunge la 10 kilograme, iar în Italia, care este cel mai mare consumator de paste din lume, la 23 kilograme pe cap de locuitor în 2022, conform Eurostat.

    laurentiu.cotu@zf.ro      

     

  • Producătorul de mobilă Spectral Mobilă din Bârlad investeşte 8,5 mil. lei în construcţia unui centru logistic de peste 3.500 mp în Vaslui. UniCredit finanţează 6,5 mil. lei din investiţie

    Producătorul de mobilă Spectral Mobila a demarat construcţia unui centru logistic în apropierea fabricii pe care compania o deţine în Tutova, judeţul Vaslui

    Investiţia este estimată la 8,5 mil. lei, din care 6,5 mil. lei reprezintă finanţare contractată la UniCredit Bank.

    Proiectul vizează construcţia a şase hale, cu o suprafaţă totală de depozitare de peste 3.500 de metri pătraţi, astfel că, în final, suprafaţa pe care va funcţiona fabrica urmează să depăşească 37.000 de metri pătraţi, spun oficialii companiei.

    “Noua locaţie va fi folosită pentru depozitarea produselor finite ceea ce ne va permite o optimizare a stocurilor, iar halele din interiorul fabricii pe care le foloseam până acum ca şi depozite vor fi integrate în fluxurile de producţie, lucru care ne va permite creşterea capacităţii de producţie.” spune Dan Dodiţă, director executiv al Spectral Mobila SA.

    Potrivit acestuia, compania şi-a bugetat investiţii record în 2024 care vor susţine dezvoltarea reţelei de magazine Spectral Mobilă, în paralel cu extinderea flotei de camioane pentru transportul produselor fabricate şi investiţii în noi utilaje pentru fabricarea mobilei.

    Produsele fabricate de Spectral Mobila SA sunt comercializate printr-o reţea de 7 magazine proprii sub brandul Spectral Mobilă în Bârlad, Bucureşti, Buzău, Călăraşi, Galaţi, Râmnicu Sărat şi Tecuci, iar 27 de magazine sunt în sistem de franciză şi se află în Adjud, Bacău, Baia Mare, Botoşani, Brăila, Braşov, Calafat, Câmpulung Moldovenesc, Focşani, Iaşi, Întorsura Buzăului, Mangalia, Moreni, Olteniţa, Piteşti, Săcele, Sebeş, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Slatina, Slobozia, Suceava, Târgu Frumos, Târgu Jiu, Timişoara şi Turda. Pe lângă reţeaua proprie, produsele Spectral Mobila se găsesc în peste 100 de magazine partenere din întreaga ţară.

    Spectral Mobila activează şi în mediul online, având un site propriu, dar este prezentă şi pe mai multe platforme de tip marketplace precum eMag.ro, altex.ro, vivre.ro , cel.ro , elefant.ro sau esteto.ro.

     

  • Producătorul Napolact are un nou director general. Roxana Tisăianu a lucrat anterior pentru Danone şi Coca-Cola

    Roxana Tisăianu, un executiv cu o experienţă de peste 25 de ani în retail şi industria bunurilor de larg consum a preluat începând cu 8 ianuarie funcţia de girector General al FrieslandCampina România de la Ferenc Szecsko, care a condus compania în ultimii patru ani.

    Anterior, Roxana Tisăianu a ocupat numeroase funcţii de conducere şi a contribuit la dezvoltarea unor brand-uri de renume internaţional în companii precum Danone, Coca-Cola, Orkla Foods. Şi-a început cariera în compania Mercury Promotions, urmată de o poziţie de trade marketing manager la Orkla Foods, iar apoi s-a alăturat companiei Danone, unde a coordonat echipe locale şi globale, în România, Franţa şi Olanda. Ulterior, a condus compania Reckitt din poziţia de director general SEE Health, iar înainte de a prelua conducerea FrieslandCampina România a ocupat funcţia de Integrated Execution Director Eurasia-Middle East în cadrul companiei Coca-Cola.

    “Sunt încântată să mă alătur echipei FrieslandCampina România,(…). Piaţa de lactate este una foarte competitivă, dar, în acelaşi timp, consumul este încă cu mult sub media europeană, are un potenţial frumos de creştere odată cu orientarea consumatorilor români tot mai mult către o alimentaţie nutritivă, sănătoasa. Obiectivul meu este să dăm un nou impuls inovativ companiei şi categoriilor în care acţionăm, să găsim reţeta de succes pentru o creştere sustenabilă, împreună cu partenerii noştri, retaileri, fermieri şi consumatori”, a declarat Roxana Tisăianu, managing director FrieslandCampina România, companie cu afaceri de 576 mil.  lei în 2022.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze Royal FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume. 

    FrieslandCampina este prezentă pe piaţa românească cu mărcile Napolact, Campina şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte.


     

     

  • Rocadă la vârf: Apple a devenit în 2023 pentru prima dată cel mai mare producător mondial de smartphone-uri ca volum, punând capăt celor 12 ani de domnie a Samsung ca lider al industriei

    Apple a devenit în 2023 pentru prima dată principalul producător mondial de smartphone-uri în funcţie de volum, punând capăt celor 12 ani de domnie a Samsung ca lider al industriei, pe măsură ce consumatorii trec la telefoane cu preţuri mai mari.

    Producătorul iPhone a fost anul trecut singurul mare producător de telefoane mobile care a înregistrat o creştere anuală a numărului de unităţi, potrivit grupului de cercetare IDC, livrările din 2023 crescând cu 3,7%, până la 234,6 milioane, devansând cele 226,6 milioane ale Samsung.

    Această creştere a Apple a venit într-un an care a fost cel mai prost din ultimul deceniu pentru piaţa de smartphone-uri, cu livrări de dispozitive în scădere cu 3,2%, la 1,17 miliarde de unităţi, potrivit IDC.

    Măsurată în funcţie de venituri şi profituri, Apple a fost mult timp principalul producător de smartphone-uri datorită dominaţiei iPhone-ului în segmentul de vârf al pieţei. Dar anul trecut a fost primul în care a fost lider şi în funcţie de volum.

    Samsung, care se pregăteşte să lanseze în această săptămână modelul său emblematic Galaxy S24, a raportat o scădere de 13,6% a livrărilor anul trecut, în timp ce Huawei a recâştigat cotă de piaţă în China şi producătorii de telefoane Android mai ieftine au înregistrat o creştere mai puternică.

    În special, producătorul chinez Transsion – ale cărui mărci Tecno, Infinix şi itel au făcut din el compania dominantă de smartphone-uri din Africa – a înregistrat anul trecut o creştere de 30,8%, ceea ce l-a plasat în top cinci, după Xiaomi şi Oppo.

  • Guvernul italian ameninţă că-şi va naţionaliza cea mai mare oţelărie, în timp ce în Ungaria cel mai mare producător de oţel renaşte în mâini private

    Guvernul italian s-a angajat să achiziţioneze o participaţie majori­tară în cadrul celui mai mare pro­ducător de oţel al ţării, Acciaierie d’Italia (ADI), una dintre cele mai mari oţelării din Europa cunoscute anterior ca Ilva, în urma unui conflict cu cel mai mare acţionar al acestuia, ArcelorMittal.

    ArcelorMittal a respins planul guvernului, iar o sursă familiară cu situaţia a declarat pentru Reuters că plasarea oţelăriei cu probleme sub administrare specială ar putea fi singura opţiune rămasă pentru a o menţine la suprafaţă.

    ArcelorMittal, al doilea cel mai ma­re producător de oţel al lumii, de­ţine 62% în cadrul ADI, iar agen­ţia de investiţii de stat Invitalia contro­lează restul de 38% din acţiuni.

    Disputa dă naştere unei noi crize pentru fosta Ilva, care, asemeni mul­tor fabrici de oţel din regiune, a fost afectată de costurile ridicate cu ener­gia şi cererea industrială în scădere. Administraţia premierului Giorgia Meloni este îngrijorată cu privire la producţia în scădere a fabricii şi în riscul unor disponibilizări în masă, scrie Bloomberg.

    Administraţia a propus majora­rea participaţiei în cadrul fostei Ilva la 66% de la 38% prin injectarea de capital nou de 320 milioane de euro. Decizia a venit în contextul în care ArcelorMittal şi-a exprimat „indis­po­nibilitatea de a-şi asuma angaja­mente financiare şi de investiţii, chiar şi ca acţionar minoritar“.

    Pentru a evita o oprire abruptă a operaţiunilor oţelăriei, statul ar pu­tea decide să o plaseze în adminis­trare de stat. Orice intervenţie guver­namentală ar fi îndeaproape monito­rizată de Uniunea Europeană, care a discutat deja amploarea unei astfel de mişcări cu guverne anterioare.

    Având în vedere că oţelăria este considerată un activ strategic de inte­res naţional, guvernul are pute­rea de a trece peste opoziţia unui in­ves­titor privat şi a plasa compania în adminis­trare specială, o procedură de ur­genţă care i-ar permite acesteia să-şi continue temporar operaţiune recur­gând la fonduri publice.

    Oficialii guvernamentali urmea­ză să se întâlnească joi cu sindicatele, care cer o implicare mai mare a sta­tului pentru a se evita pierderi de locuri de muncă ce ar afecta eco­nomia locală.

    În Ungaria, oţelăria Dunaferr, una dintre cele mai mari companii industriale ale ţării, a fost achiziţio­nată în toamna anului trecut de către Liberty Steel, după ce aceasta a fost forţată să-şi închidă producţia în urma dificultăţilor generate de pandemie, războiul din Ucraina şi mai apoi criza energiei.

    Acum, renaşterea Dunaferr a început, potrivit Portfolio.

    Ca parte a programului de producţie pentru 2024, Liberty Dunaujvaros şi-a repornit laminoarele şi linia de galvanizare care produce table zincate. Înainte de intensificarea producţiei în T2, laminoarele fostei Dunaferr se vor concentra mai întâi pe satisfacerea nevoilor speciale ale clienţilor.

    O parte a programului de optimizare prevede reducerea costurilor de exploatare nejustificate. Mixul optim de produse este creat prin ajustarea programelor de producţie la cererea aşteptată de pe piaţă, se arată într-un comunicat al Liberty Steel.

    În 2013, guvernul maghiar luase în discuţie o răscumpărare a celui mai mare producător de oţel al ţării pentru a inversa o privatizare „greşită“.

     

  • România, în top trei cele mai mari creşteri ale cheltuielilor cu medicamentele per capita, plus 6% într-un deceniu

    ♦ România consumă pe medicamente circa 250 euro per capita, sub media Uniunii Europene ♦ În zece ani, cheltuielile cu medicamentele au crescut cu 6%, potrivit datelor OECD.

    Alături de alte produse al căror preţ s-a majorat, şi la medicamente piaţa a resimţit o creştere, astfel că în ultimii zece ani, cheltuielile per capita cu medicamentele destinate diferitelor afecţiuni au crescut cu peste 6%. Datele sunt cuprinse într-o analiză a OECD, care acoperă cheltuielile pe medicamente cu prescripţie şi fără reţetă.

    Acest ritm este printre cele mai accelerate dintr-un total de 33 de ţări, plasând România pe locul al treilea după procentul de evoluţie.

    „România are una dintre cele mai mari alocări financiare pentru decontarea medicamentelor ca procent din totalul cheltuielor în sănătate din UE, se poate interpreta fie ca un exemplu de politici publice nesustenabile, fie ca alocări insuficiente în sănătate în general, ceea ce face ca în aparenţă decontarea medicamentelor să consume mult din bugetul sănătăţii”, a explicat Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

    Astfel, el a precizat că piaţa medicamentelor din România este încă la o bază joasă în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, ceea ce duce la creştere spectaculoasă, la suprafaţă. Circa 255 euro per capita este cheltuiala medie pentru medicamente pe piaţa locală, mai adaugă executivul, sub media europeană.

    „Totusi, piaţa a crescut în valoare absolută de la 16 miliarde de lei în 2019 la 26 de miliarde de lei în 2023, o creştere foarte mare atribuibilă în totalitate introducerii de medicamente noi în protocoalele terapeutice”, a mai adăugat Dragoş Damian.

    La 1 august 2023, ministerul Sănătăţii a realizat o ajustare a preţurilor la medicamentele cu prescriptţie medicală, aşteptată de către piaţă, de producători, în special pentru medicamentele ieftine, sub 50 de lei. Acest lucru a dus la creşterea preţurilor la unele medicamente, cu scopul de a le păstra în continuare pe liniile de producţie.

    „Până ce ministerul Sănătăţii nu va reforma şi metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale şi sistemul de decontare al medicamentelor scumpe, care trebuie sa fie în totalitate condiţionate de anumiti parametri, galopul de consum şi preferinţa de consum a medicamentelor scumpe va continua de o manieră nesustenabilă”, consideră Dragoş Damian.

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România în perioada octombrie 2022 – septembrie 2023 a fost de 28,7 miliarde lei cu 16% mai mult fată de perioada similară anterioară, potrivit datelor Cegedim. În volum, piaţa de medicamente a fost de 718,9 milioane cutii, în creştere cu 1,8% faţă de consumul din perioada octombrie 2021 – septembrie 2022.

     

     

    Creştere la cheltuieli

    Rata de creştere a cheltuielilor per capita cu medicamentele în ultimii 10 ani în Europa

    Ţara       Media de creştere pe 10 ani (%)

    Letonia            6,5

    Cipru               6,4

    România         6,3

    Lituania           5,6

    Estonia            5,2

    Luxemburg      5,1

    Germania        4,8

    Elveţia             4

    Austria            3,6

    Slovenia          3,4

    Sursă: universaldrugstore.com, pe baza datelor OECD

     

  • Un producătorul de telefoane intră în cursa maşinilor electrice şi intenţionează să devină un producător auto de top

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a dezvăluit joi primul său vehicul electric şi a anunţat că îşi propune să devină unul dintre primii cinci producători auto din lume.

    Sedanul, denumit SU7, este un model foarte aşteptat, care se aşteaptă să profite la maximum de sistemul de operare comun cu telefoanele populare ale companiei.

    Dar maşina îşi face debutul într-un moment în care cea mai mare piaţă auto din lume se luptă cu o supraofertă şi cu o cerere în scădere care au alimentat un război al preţurilor, notează Reuters.

    Acest lucru nu l-a împiedicat pe directorul executiv al Xiaomi, Lei Jun, să sublinieze ambiţiile mari care includ construirea “unei maşini de vis comparabile cu Porsche şi Tesla”.

    “Muncind din greu în următorii 15-20 de ani, vom deveni unul dintre primii 5 producători auto din lume, străduindu-ne să ridicăm industria auto din China în general”, a declarat Lei la eveniment.

    La fel ca mai multe alte firme de tehnologie, Xiaomi a căutat să se diversifice dincolo de activitatea sa de bază, pentru a se orienta către vehiculele electrice, un plan pe care l-a semnalat pentru prima dată în 2021.

    Compania s-a angajat să investească 10 miliarde de dolari în automobile pe parcursul unui deceniu şi este unul dintre puţinii jucători noi de pe piaţa de vehicule electrice din China, deoarece autorităţile au fost reticente în a spori surplusul de ofertă.
    Automobilele marca Xiaomi vor fi produse de o unitate a producătorului auto de stat BAIC Group, într-o fabrică din Beijing cu o capacitate anuală de 200.000 de vehicule.

  • Producătorul de lactate Ferma cu Omenie mizează pe creştere de 50% a profitului în acest an şi vrea să deschisă un nou magazin în Cluj-Napoca în 2024

    Producătorul din judeţul Alba exportă în 13 de ţări, fiind în top zece exportatori de lactate.

    Ferma cu Omenie, producător de lactate din localitatea Unirea (jud. Alba), vrea să deschidă în 2024 un nou magazin în care să listeze produsele companiei, în prezent producătorul având deja două astfel de unităţi, unul la poarta fermei şi altul în Piaţa Mihai Viteazul din Cluj-Napoca, lansat anul acesta. În magazinul din Cluj-Napoca investiţia  a fost de 10.000 de euro, iar anul viitor producărorul vrea să deschisă un nou magazin, tot în Cluj-Napoca.

    „Ceea ce producem azi mâine ajunge la clienţii noştri din piaţă. Pentru acest nou magazin, ne-am propus să combinăm un design modern cu esenţa tradiţională care ne caracterizează. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 10.000 de euro, la care s-au adăugat şi cheltuielile necesare pentru lansare. De remarcat este faptul că brânza de burduf şi telemeaua proaspătă de vacă domină topul vânzărilor,”, spune Marius Bîcu, acţionar şi director general al companiei Ferma cu Omenie. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 24,5 milioane de lei, în timp ce profitul net s-a apropiat de 1,5 milioane de lei. În 2013, compania a avut o creştere de 17% a cifrei de afaceri şi o majorare cu 50% a profitului, comparativ cu anul precedent. „Exportul, care înseamnă 60% din business, continuă să fie principalul motor de dezvoltare pentru compania noastră, De asemenea, colaborarea cu marile lanţuri de magazine a avut un impact semnificativ pentru afacerea noastră”, a spus Marius Bîcu.

    Pe plan extern, Ferma cu Omenie exportă către 13 pieţe, publicul ţintă fiind est-europenii stabiliţi în ţările respective. Cu alte cuvinte, produsele companiei merg spre magazinele cu acest specific. În opinia antreprenorului, gestionarea eficientă a aprovizionării reprezintă o provocare constantă pentru acest domeniu, iar ca să asigure distribuţia de produse lactate de înaltă calitate la nivel internaţional, trebuie să acorde o atenţie riguroasă valabilităţii produselor.

    „Acest aspect este esenţial pentru noi. De asemenea, ne confruntăm cu provocări legate de menţinerea unor stocuri optime şi gestionarea costurilor asociate cu depozitarea în condiţii controlate din punct de vedere termic. Unul dintre avantajele semnificative ale companiei Ferma cu Omenie este flexibilitatea noastră şi capacitatea de a ne adapta rapid la schimbările de pe piaţă. Cererea pentru produsele tradiţionale este în creştere, clienţii din afara ţării fiind fideli gustului de acasă”, punctează Marius Bîcu. De exemplu, conform spuselor sale, în piaţa spaniolă este o cerere ridicată pentru telemea, în timp ce în Anglia, produsele cele mai căutate sunt brânza proaspătă de vacă şi o variantă de telemea puţin sărată. Cât despre piaţa din Germania, aici s-a observat o preferinţă crescută pentru brânza de burduf.

    Pentru Ferma cu Omenie, retail înseamnă şi dezvoltarea unui magazin online, unde sunt, în medie, 450 de comenzi pe lună. „În esenţă, succesul în comerţul electronic se concentrează pe calitatea interacţiunii cu clientul şi pe crearea unei experienţe de cumpărături memorabile, care să depăşească simpla tranzacţie de produse, precum brânza pe care o oferim. În acest context, am alocat un buget semnificativ pentru marketingul online lunar. Sunt de părere că aici este viitorul şi dorim să ne extindem magazinul online şi la alţi parteneri strategici, cu care să lucrăm şi pe care să îi promovăm”, detaliază Marius Bîcu.

    Ferma cu Omenie s-a desprins în anul 2019 din Unilact Transil­vania, care are un istoric de circa 30 de ani în zooteh­nie. Marius Bîcu a preluat conducerea fabricii de brânzeturi în anul 2002, dezvol­tând astfel afacerea începută de tatăl său.

     

     

  • Afacerile producătorulului de carne în sistem integrat, Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr din Baia Mare, au crescut cu 14% în primele zece luni din 2023

    ♦ „Profitabilitatea companiei a crescut cu aproximativ 20% în primele zece luni din acest an“.

    Producătorul de carne şi preparate din carne în sistem integrat Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr din Baia Mare, a realizat în primele zece luni din acest an o cifră de afaceri de 43 mil. euro, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor furnizate de companie. Oficialii produ­că­torului Ferma Zooteh­nică esti­mează pentru anul în curs afa­ceri de circa 52 mil. euro şi un profit de aproximativ 2 mil. euro. La nivel de grup, afacerile ar putea ajunge la 66-68 mil. euro până la finalul anului.

    „Profitabilitatea companiei a crescut cu aproximativ 20% în primele zece luni din acest an datorită unei gestionări mai bune a fluxurilor de aprovizionare, producţie şi distri­buţie, implicit şi a costurilor aferente. Nu putem să nu menţionăm că EBITDA (câştiguri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) a crescut cu 15% în primele 10 luni, ceea ce reflectă o bună gestionare a afacerii, o îmbunătăţire constantă a profitabilităţii.“, au declarat pentru ZF Transilvania oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    Compania a finalizat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 228 mil. lei (46,2 mil. euro), în creştere cu 16,6% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor existente pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Ferma Zootehnică a realizat anul trecut un profit net de 7,7 mil. lei (1,5 mil. euro), cu un număr mediu de 445 de angajaţi, conform datelor publice.

    Grupul de firme cuprinde companiile Ferma Zootehnică, Cow Center, Pig Center, Chicken Center şi Bioagro Bovine FZO. Afacerea dezvoltată de familia Lazăr în nord-vestul ţării constă în creşterea animalelor, abatorizarea şi producţia de carne şi preparate din carne. Pe lângă fermele proprii de animale, un abator şi trei unităţi specializate de producţie, familia Lazăr deţine şi 26 de magazine proprii de desfacere, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    „Activitatea investiţională a crescut şi ea în 2023, societatea investind aproximativ 3 miloane euro în echipamente şi utilaje performante, precum şi în modernizarea fermelor. În plus, în primăvara anului 2023 a avut loc recepţia şi darea în folosinţă a patru hale noi de creştere a păsărilor, dotate cu tehnologie de ultimă oră.“, au mai spus oficialii companiei.

    Pentru 2024 compania a bugetat investiţii de aproximativ 3-4 mil. euro în modernizarea fabricilor de prelucrare a cărnii din Baia Mare. Tot în 2024, Ferma Zootehnică intenţionează construirea a 3 hale de creştere a animalelor, pentru ca materia primă să provină în proporţie de aproximativ 90% din fermele proprii.

    Proprietarii Fermei Zootehnice controlează întreg lanţul, de la producţia materiei prime până la producţia preparatelor din carne şi distribuţia acestora către consumatorul final. Compania are magazine de desfacere în toată ţara, aprovizionate prin intermediul propriei flote de distribuţie. Brandurile deţinute sunt Ferma Zootehnică, Pui de Moroşan şi Mara-Muu.

    „La nivel de grup, numărul de salariaţi este de aproximativ 650 de oameni, menţinându-se relativ constant în ultimii ani. Peste jumătate din salariaţii Fermei Zootehnice au o vechime de peste 8 ani. Avem persoane care lucrează la noi încă de la înfiinţarea firmei“, au mai spus reprezentanţii companiei. Ferma Zoo­teh­nică este o companie cu ca­pital 100% românesc, care a fost înfiinţată în anul 1993 de soţii Rodica şi Flo­rin Lazăr, cei doi acţionari ai companiei. Printre com­petitorii Fermei Zootehnice se numără producătorii de mezeluri Unicarm, Cris-Tim, Agricola şi alţii.