Tag: preferinta

  • A părăsit şcoala la 17 ani fără să aibă o calificare şi cu un copil mic. Acum este atât de bogată încât preferă să cumpere haine decât să-şi facă bagajul atunci când călătoreşte

    Femeia, acum în vârstă de 33 de ani, a apărut în emisiunea “How The Other Half Lives” a Channel 5 şi a declarat că nu îi este ruşine de modul cum îşi cheltuieşte banii deoarce a muncit din greu pentru asta, informează Daily Mail.

    Kate Stewart a părăsit şcoala la 17 ani fără să aibă o calificare şi cu un copil mic, dar asta nu a oprit-o să-şi construiască o avere impresionantă. “Am rămas însărcinată la 17 ani şi părea că destinul meu fusese scris, nimeni nu credea în mine, dar asta m-a determinat şi mai tare să reuşesc”, a spus ea.

    Stewart a povestit că şi-a continuat studiile şi a lucrat ca secretară în timp ce încerca să obţină o diplomă în business şi management şi să aibă grijă de fiica ei. “Am reuşit să-mi obţin licenţa şi într-un final am ajuns să conduc compania, apoi mi-am investit banii corect şi mi-am construit imperiul”, a mai spus ea.

    Imperiul lui Kate Stewart consistă din câteva saloane de frumuseţe şi de bronzat. În prezent, ea deţine şi piaţa faimoasă din Liverpool “Heritage Market”.

    Acum îşi permite să cheltuiască 1000 de lire sterline pe noapte pe o cameră la hotelurile care au “designer wardrobe room service”, astfel ea nu mai este nevoită să care bagajele după ea când pleacă în călpătorii. De asemenea, Stewart iubeşte bijuteriile şi pentru un colier cu diamante a plătit 240.000 de lire sterline, despre care a zis că este “un chilipir”.

    “Hainele frumoase şi bijuteriile sunt armura mea, îmi pun armura şi mă simt mai încrezătoare în mine”, a declarat ea.

  • A părăsit şcoala la 17 ani fără să aibă o calificare şi cu un copil mic. Acum este atât de bogată încât preferă să cumpere haine decât să-şi facă bagajul atunci când călătoreşte

    Kate Stewart este atât de bogată acum, încât preferă să cumpere haine unde călătoreşte decât să-şi facă un bagaj. Femeia, acum în vârstă de 33 de ani, a apărut în emisiunea “How The Other Half Lives” a Channel 5 şi a declarat că nu îi este ruşine de modul cum îşi cheltuieşte banii deoarce a muncit din greu pentru asta, informează Daily Mail.

    Kate Stewart a părăsit şcoala la 17 ani fără să aibă o calificare şi cu un copil mic, dar asta nu a oprit-o să-şi construiască o avere impresionantă. “Am rămas însărcinată la 17 ani şi părea că destinul meu fusese scris, nimeni nu credea în mine, dar asta m-a determinat şi mai tare să reuşesc”, a spus ea.

    Stewart a povestit că şi-a continuat studiile şi a lucrat ca secretară în timp ce încerca să obţină o diplomă în business şi management şi să aibă grijă de fiica ei. “Am reuşit să-mi obţin licenţa şi într-un final am ajuns să conduc compania, apoi mi-am investit banii corect şi mi-am construit imperiul”, a mai spus ea.

    Imperiul lui Kate Stewart consistă din câteva saloane de frumuseţe şi de bronzat. În prezent, ea deţine şi piaţa faimoasă din Liverpool “Heritage Market”.

    Acum îşi permite să cheltuiască 1000 de lire sterline pe noapte pe o cameră la hotelurile care au “designer wardrobe room service”, astfel ea nu mai este nevoită să care bagajele după ea când pleacă în călpătorii. De asemenea, Stewart iubeşte bijuteriile şi pentru un colier cu diamante a plătit 240.000 de lire sterline, despre care a zis că este “un chilipir”.

    “Hainele frumoase şi bijuteriile sunt armura mea, îmi pun armura şi mă simt mai încrezătoare în mine”, a declarat ea.

  • Opinie Florin Caşotă: Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • De la Pasunnic la Hike: cele mai amuzante fake-uri de pe piaţă – GALERIE FOTO

    Unii producători nu vor să aibă însă probleme cu legea, aşa că preferă să schimbe unul sau două detalii faţă de ideea originală. În continuare, o listă a celor mai amuzante “fake-uri” de pe piaţă.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 iunie 2017

    COVER STORY:  Predicţii pentru un sfert de secol

    Care sunt domeniile în care România poate excela şi ce soluţii putem găsi pentru o creştere economică pe termen lung? Cum creăm mai mulţi antreprenori? Cum evităm capcana venitului mediu? Iată doar câteva dintre întrebările la care îşi propune să dea răspunsul proiectul “25 de întrebări pentru viitorul României”, demarat de EY.


    ANTREPRENORIAT: Cariera în IT începe din liceu


    TEHNOLOGIE: Internet of Things devine realitate


    LIFESTYLE: Arta ca business


    SPECIAL: Transformarea Indiei în noul tărâm al făgăduinţei
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Pe OLX se vând şi se cumpără lunar peste 20.000 de produse pentru copii

    În perioada de timp analizată, peste 58.000 de produse din categoria „Mama şi Copilul” au fost declarate vândute de către utilizatorii care au pus anunţuri pe OLX la dezactivarea acestora. Anual, peste 200.000 de articole din această categorie îşi găsesc un alt proprietar prin intermediul platformei OLX.  Cele mai vândute produse din categoria „Mama şi Copilul”  au fost hainele pentru copii: peste 14.000 de articole vestimentare şi-au găsit cumpărători pe OLX în primele 3 luni ale anului. Jocurile şi jucăriile au fost şi ele la mare căutare, cu peste 13.000 de produse declarate vândute la dezactivarea anunţurilor.

    Cărucioarele şi landourile, dar şi scaunele auto şi accesoriile pentru plimbare (marsupii, hamuri, wrap-uri) au fost şi ele foarte populare în rândul părinţilor, indiferent dacă au fost noi sau utilizate. În doar trei luni ale anului, peste 6.000 de cărucioare şi landouri şi-au găsit noi proprietari, iar aproape 3.000 de pătuţuri de copii au fost achiziţionate de pe OLX.

    „În ultimii ani, studiind comportamentul românilor care vând şi cumpără pe OLX, am constatat că tot mai mulţi renunţă la prejudecata achiziţionării unui produs utilizat atunci când găsesc obiecte în perfectă stare de funcţionare, cu aspect foarte îngrijit, dar cu un preţ de două ori mai mic decât în magazin. Este şi cazul mamelor din comunitatea OLX, care au devenit din ce în ce mai pragmatice şi folosesc OLX pentru a se adapta permanent nevoilor în schimbare ale copiilor lor. Acestea vând produsele folosite foarte puţin pentru a-şi recupera o parte din suma cheltuită, dar şi pentru a o reinvesti în alte produse de care au nevoie pentru a-şi creşte copiii.”, explică Răzvan Acsente, Head of Marketing OLX Group România.

    Cele mai multe produse puse la vânzare sunt din categoria „articole vestimentare şi încălţăminte”, cu peste 120.000 de anunţuri active în fiecare lună. Jucăriile ocupă poziţia secundă în top, cu peste 50.000 de anunţuri active, iar pe locul al treilea se situează obiectele de mobilier pentru camerele de copii (inclusiv pătuţuri), respectiv cărucioarele, landourile şi scoicile auto, fiecare cu aproape 10.000 de anunţuri active.

    Ce produse se vând cel mai repede

    Cărucioarele, landourile şi scoicile auto sunt cele mai solicitate articole din categoria „Mama şi copilul”, dovadă fiind şi timpul de vânzare scurt, de numai 28 de zile din momentul publicării anunţurilor. Scaunele auto îşi găsesc şi ele repede cumpărători, în medie în 30 de zile. Accesoriile folosite la plimbare, fie că sunt marsupii sau premergătoare, stau în medie pe OLX 31 de zile până când îşi găsesc un nou proprietar, iar pătuţurile în medie 35 de zile.

    Jucăriile, dintre care cele mai populare sunt seturile de construcţie (cu peste 3.000 de oferte), pluşurile (cu cifre similare), dar şi noile kendama (peste 1.500 de anunţuri) şi fidget spinnerele (peste 1.000 de anunţuri) se vând la 35 de zile de la publicarea anunţului. OLX este cel mai mare site de anunţuri din România, cu peste 3,5 milioane de anunţuri active şi peste 10 milioane de utilizatori unici lunar.

    OLX este cel mai mare site de anunţuri din România, cu peste 3,5 milioane de anunţuri active şi peste 10 milioane de utilizatori unici lunar.

     

  • Când preferă românii să cumpere online?

    Acestea sunt concluziile la care a ajuns RTB House, companie globală care oferă tehnologii de retargetare de ultimă generaţie, în urma unui studiu realizat în peste 40 de pieţe. Studiul se bazează pe datele colectate de la peste 1.000 de campanii realizate după modelul RTB (Real Time Bidding), o tehnologie pentru publicitatea online, care permite achiziţia şi vânzarea de spatiu publictar online, pe baza licitatiilor în timp real.

    Potrivit studiului realizat în pieţe din Europa, America Latină, Asia şi Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa, numărul de click-uri şi conversia cresc în special marţea, când sunt înregistrate cu 37% mai multe click-uri şi rata de conversie e cu 43% mai mare. Cea mai proastă zi pentru cumpărăturile online este sâmbăta, când decizia de achiziţie (calculată pe baza click-urilor pe reclame) scade semnificativ, la 11% din totalul rezultatelor din săptămână.

    Acelaşi studiu, realizat de RTB House şi pentru România, arată că obiceiurile de cumpărare ale românilor sunt similare. Utilizatorii autohtoni au dat cele mai multe click pe anunţuri şi au finalizat cele mai multe achiziţii în zilele de marţi, cu un număr de conversii cu 73% mai mare şi cu 45% mai multe click-uri decât sâmbăta. Cea mai intensă activitate a fost înregistrată seară, între orele 21 şi 23 (19% din totalul conversiilor).

    Comportamentul online şi preferintele în materie de shopping sunt foarte dinamice şi se schimbă în acord cu trendurile din tehnologie, dar şi în funcţie de factori externi punctuali (condiţii meteo, sărbători legale, etc) şi specialiştii în marketing online trebuie să fie tot timpul pregătiţi şi să îşi cunoască audienţa astfel încât să poată să reacţioneze mai repede la schimbările apărute şi să livreze mesaje personalizate, adaptate comportamentului utilizatorului.

    „Aici intră în joc si inteligenţa artificială. Algoritmii care învaţă singuri folosiţi în retargetarea personalizată imită modul în care neuronii umani funcţionează. Cu datele obţinute, ei pot analiza campaniile 24/7 şi pot reacţiona la toate schimbările, indiferent cât de mici ar fi. Acest lucru oferă posibilitatea ca acţiunile de advertising să fie ajustate, în timp foarte scurt, zile, ore sau chiar minute, astfel încât să gestioneze campaniile eficient. În acest fel, poate fi exploatat la maxim potenţialul de achiziţie într-un mod care până acum nu era posibil“, a completat Cătălin Emilian.

    RTB House a fost fondată în 2012 şi a derulat peste 1.000 de campanii în peste 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa cuprinde peste 200 de profesionişti şi este în continuă creştere.

  • Cum creşti productivitatea angajaţilor

    Novis Plaza este o clădire de birouri din Cluj-Napoca dezvoltată pe principiul biologic. Iată că eco nu mai este un concept care se aplică doar la alimente, ci, mai nou, s-a extins şi la arhitectură. 

    Numeroase studii arată că senzaţia de bine se traduce printr-o productivitate mai mare a angajaţilor. Această stare poate fi recreată şi la locul de muncă printr-un birou bine organizat, realizat cu un design care face o conexiune puternică între spaţiul de lucru şi natură. Transilvania Construcţii este proprietar, administrator şi dezvoltator de proprietăţi industriale din Cluj-Napoca; compania este cea care recent a finalizat clădirea de birouri Novis Plaza, respectând principiile designului ecologic.

    Cel mai nou proiect al companiei transilvănene, Novis Plaza, este o clădire de birouri construită pe baza ideii „de a pune angajatul pe primul loc. Este un spaţiu smart de birouri într-o zonă cu o dezvoltare rapidă şi interes pentru tot mai multe companii”, susţine Andrei Timofte, CEO al Transilvania Construcţii.

    Novis Plaza este compusă din două corpuri; corpul A este finalizat şi are o suprafaţă de peste 7.879 mp de spaţii comerciale şi de birouri, iar corpul B va fi disponibil anul viitor şi va aduce în plus 6.292 mp pentru birouri şi o sală de conferinţe cu o capacitate de 500 de locuri. 

    Timofte spune că pentru realizarea clădirii conceptul urmărit a fost ca orice angajat care lucrează în acest spaţiu să se simtă mai apropiat de natură, să aibă o stare de bine la locul de muncă, să fie mai productiv şi mai puţin stresat. Starea de bine, cunoscută şi ca wellbeing, a devenit o preocupare reală încă de la începutul anilor 1980 în America, pentru a combate stresul la locul de muncă. „Noi am dezvoltat spaţii largi şi luminoase împânzite cu plante verzi şi spaţii de recreere, precum atriumul, piaţeta şi terasa superioară”, spune Andrei Timofte. Tot el povesteşte că ideea de a miza pe design eco a venit în momentul „când ne-am dat seama că deja avem un plus enorm prin faptul că Novis Plaza este înconjurat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, care oferă printre puţinele zone verzi din oraş. Starea de bine promovată prin conexiunea omului cu natura este soluţia pe care am bazat acest concept de design”.

    Odată cu evoluţia omenirii, şi dezvoltările urbane au crescut, înregistrându-se o emigrare naturală din zonele rurale către centrele urbane, iar în ultimii 50 de ani populaţia urbană din diferite ţări a înregistrat creşteri majore. De fapt, potrivit datelor Institutului de Statistică, mai mult de jumătate din populaţia României (19,7 milioane de persoane) trăieşte la oraş (53,8%), ceea ce se traduce şi printr-o depărtare a oamenilor de natură. Care nu este neapărat un lucru bun.

    Potrivit lui Stephen R. Kellert, autor al cărţii „Birthright: People and Nature in the Modern World” (Drept din naştere: oamenii şi natura în lumea modernă), oamenii au evoluat în lumea naturală, dar habitatul contemporanilor a devenit în mare parte construit de om, unde petrec 90% din timp. Rezultatul este o deconectare de natură. Noua tendinţă în arhitectură, de design biofilic, recunoaşte nevoia oamenilor de a sta în natură.

    „Am pus oamenii în birouri fără ferestre şi le-am dat un computer şi ne aşteptăm să lucreze fără probleme, dar constatăm că ei nu lucrează bine în astfel de condiţii. Angajaţii din astfel de birouri sunt mai predispuşi la oboseală, se vede o lipsă a motivaţiei şi se înregistrează o rată mare de absenteism. Dacă implementăm anumite elemente ale naturii în aceste medii, rezultă o îmbunătăţire a bunăstării angajaţilor, dar şi a productivităţii acestora”, este de părere Kellert.

    Un studiu din 2015 al universităţii Stanford arată legătura directă dintre petrecerea timpului în natură şi îmbunătăţirea sănătăţii mintale. Alte studii realizate de Ellison Chair in International Floriculture confirmă că natura ajută pacienţii din spitale să se recupereze mai repede, lumina naturală sprijină elevii să înveţe mai bine, iar oamenii care lucrează în birouri cu multe plante se îmbolnăvesc mai rar.

    „Biroul este spaţiul unde un angajat îşi petrece foarte mult timp din zi, astfel încât pentru el sunt foarte imporante beneficiile care îi sunt puse la dispoziţie, facilităţile şi spaţiile de recreere din clădire, starea de bine pe care i-o oferă designul birourilor şi conexiunea lui ca om cu natura”, spune Timofte. Studiul „The Relative benefits of green versus lean office space” (Beneficiile spaţiilor de birouri verzi faţă de cele standard), realizat de cercetătorii de la universitatea din Cardiff, UK, arată că „un spaţiu de lucru plăcut, verde, luminos creşte productivitatea angajaţilor cu 15% pe o perioadă de trei luni, în comparaţie cu cei care lucrează în birouri fără elemente naturale”.

    O altă cerecetare în domeniu a fost făcută de Cary Cooper, profesor al Universităţii Lancaster, care a încercat să cuantifice impactul clădirilor verzi asupra personalului. Cooper spune că cercetările în domeniu demonstrează beneficiile tangibile pentru indivizi şi organizaţii. Contactul cu natura sau cu elemente de design care imită elementele naturale s-a dovedit a avea un impact pozitiv asupra sănătăţii, performanţei la locul de muncă, reducerea anxietăţii şi stresului.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 mai 2017

    COVER STORY:  Cum creşti productivitatea angajaţilor

    Cu 15% este mai mare productivitatea angajaţilor din medii de lucru cu elemente naturale. Altfel spus, un angajator câştigă aproape o zi de muncă pe săptămână de pe urma fiecărui angajat. Dezvoltatorul clujean Transilvania Construcţii mizează pe designul cu elemente naturale şi a dezvoltat pe aceste principii clădirea de birouri Novis Plaza.


    AUTO: Perspectiva celui mai înalt fololiu


    INDUSTRIE: Eficienţă în producerea cauciucurilor


    STRATEGIE: Antreprenorul part-time


    SPECIAL: Cea din urmă utopie de pe Pământ
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.