Tag: postari

  • Şi-a dat în judecată părinţii pentru că au făcut-o de râs pe Facebook. Ce se va întâmpla cu părinţii dacă vor fi găsiţi vinovaţi

    O adolescentă de 18 ani din Carinthia, Austria şi-a dat în judecată părinţii pentru că aceştia ar fi postat pe Facebook poze cu ea în ipostaze intime, scriu cei de la Daily Mail.

    Ea susţine că pozele din copilărie, postate de părinţi, i-au transformat viaţa într-un calvar. Potrivit sursei citate, peste 500 de imagini au fost făcute publice, fără permisiunea ei, încă din 2009.

    Avocatul Michael Rami, care o reprezintă pe tânără, susţine că aceasta are şanse bune de a câştiga în tribunal.

    “Nu au avut limite şi nici ruşine – nu le-a păsat dacă era vorba de o imagine cu mine stând pe toaletă sau goală pe pat – toate etapele au fost fotografiate şi apoi făcute publice”, a declarat adolescenta. “M-am săturat să nu fiu luată în serios de părinţii mei.”

    Părinţii au refuzat să şteargă pozele pe care le împart cu cei 700 de prieteni; tatăl fetei argumentează că din moment ce el a făcut pozele, ar trebui să aibă drept de proprietate asupra lor.

    Procesul va avea loc în noiembrie, iar dacă părinţii vor fi găsiţi vinovaţi, ei ar putea fi obligaţi să-i plătească adolescentei daune morale precum şi costurile de judecată.

  • Antreprenor la 9 ani: cum a reuşit un copil să strângă bani pentru a-şi îndeplini visele

    Caine Monroy este un copil care şi-a câştigat titlul de antreprenor la doar 9 ani. În timpul vacanţei de vară, el a construit în atelierul auto al tatălui său un joc de tip arcade, realizat în mare proporţie din carton.

    El a sperat să aibă numeroşi clienţi, dar de-a lungul verii un singur copil din zonă a intrat în atelier; norocul său s-a schimbat atunci când un cameraman a intrat întâmplător pentru a cumpăra o piesă de schimb. Acesta l-a filmat pe Caine şi a postat clipul pe Youtube, iar în câteva zile copilul devenise subiect de primă pagină în ziarele locale.

    Caine Monroy a început să vândă bilete de 1 sau 2 dolari şi tricouri de 15 dolari inscripţionate “Caine’s Arcade”. Nu se ştie cât de mulţi bani a strâns astfel, dar părinţii au decis să ofere şi posibilitatea de a dona pentru fondul de colegiu al copilului.

    Au trecut 4 ani de când Caine Monroy a postat primele informaţii despre Caine’s Arcade; suma strânsă până în prezent se ridică la 240.000 de dolari.

    Alături de părinţi, el a lansat mai multe tutoriale pentru a-i învăţa şi pe alţii să construiască jocuri de la zero. Peste 500.000 de copii din 70 de ţări s-au implicat, iar adolescentul de 13 ani a început să ţină discursuri la diverse evenimente.

  • Antreprenor la 9 ani: cum a reuşit un copil să strângă bani pentru a-şi îndeplini visele

    Caine Monroy este un copil care şi-a câştigat titlul de antreprenor la doar 9 ani. În timpul vacanţei de vară, el a construit în atelierul auto al tatălui său un joc de tip arcade, realizat în mare proporţie din carton.

    El a sperat să aibă numeroşi clienţi, dar de-a lungul verii un singur copil din zonă a intrat în atelier; norocul său s-a schimbat atunci când un cameraman a intrat întâmplător pentru a cumpăra o piesă de schimb. Acesta l-a filmat pe Caine şi a postat clipul pe Youtube, iar în câteva zile copilul devenise subiect de primă pagină în ziarele locale.

    Caine Monroy a început să vândă bilete de 1 sau 2 dolari şi tricouri de 15 dolari inscripţionate “Caine’s Arcade”. Nu se ştie cât de mulţi bani a strâns astfel, dar părinţii au decis să ofere şi posibilitatea de a dona pentru fondul de colegiu al copilului.

    Au trecut 4 ani de când Caine Monroy a postat primele informaţii despre Caine’s Arcade; suma strânsă până în prezent se ridică la 240.000 de dolari.

    Alături de părinţi, el a lansat mai multe tutoriale pentru a-i învăţa şi pe alţii să construiască jocuri de la zero. Peste 500.000 de copii din 70 de ţări s-au implicat, iar adolescentul de 13 ani a început să ţină discursuri la diverse evenimente.

  • Poliţistul Marian Godină, după demisia lui Petre Tobă: Singurul lucru bun al mandatului l-aţi făcut

    Marian Godină a postat pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne un răspuns la mesajul pe care Petre Tobă l-a transmis angajaţilor MAI, poliţistul precizând că singurul lucru bun pe care l-a făcut în mandatul de ministru a fost să demisioneze.

    “Ce de lucruri faine aţi făcut!!! Numai reuşite. Dacă vă interesează părerea unui agent, direct din stradă, vă spun eu ce am simţit: nimic! Cred că singurul lucru bun al mandatului l-aţi făcut astăzi. Să trăiţi!”, a scris Marian Godină.

    Reacţia poliţistului a venit după ce Petre Tobă a postat pe pagina a Facebook a ministerului pe care l-a condus un mesaj adresat angajaţilor instituţiei în care le mulţumeşte acestora pentru colaborare, trecând în revistă înregistrate de ministerul pe care l-a condus, susţinând şi că a fost atacat permanent, din primele zile de mandat, din motive politice.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dacă ai făcut această postare pe Facebook, s-ar putea să suferi de tulburare gravă

    Facebook-ul poate fi locul în care ne împărtăşim trările, ne punem la curent cu ultimele informaţii, dar şi ‘’prăpastia’’ în care putem cădea cu uşurinţă. “Din punct de vedere psihologic, imaginea prezentată pe Facebook conţine o dorinţă sau o nevoie subconştientă. Acesta poate consta în nevoia de comunicare, năzuinţa de a fi flatat pentru că mă consider o persoană arătoasă, necesitatea de a fi lăudat pentru gradul de cultură sau curiozitatea de a şti ce fac alţii, dorinţa de a mă compara cu ceilalţi, de a mă lăuda cu locul în care îmi petrec vacanţa sau maşina achiziţionată’’, spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

    Află aici de ce tulburare gravă poţi suferi dacă ai făcut această postare pe Facebook

  • Chris Evans şi-a dat demisia din echipa Top Gear după un singur sezon

    Chris Evans a anunţat că şi-a dat demisia de la emisiunea Top Gear după un singur sezon, într-un mesaj postat pe reţeaua de socializare Twitter, în care spune că “şi-a dat toată silinţa, însă nu a fost de ajuns”, după ce mai mulţi s-au declarat nemulţumiţi de prezentator, relatează BBC.

    “Cred că demisia mea e singurul lucru bun pe care pot să-l fac pentru a sluji intereselor show-ului”, a mai precizat Chris Evans în mesajul publicat pe Twitter, în care îşi anunţă demisia din echipa emisiunii Top Gear.

    Demisia lui Evans vine în urma scăderii rating-ului emisiunii. Chris Evans s-a alăturat echipei de la Top Gear, după plecare lui Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May.

    Săptămâna trecută, Matt LeBlanc s-a plâns producătorilor că nu mai poate lucra alături de Evans. El ar fi spus despre acesta că e tiranic şi că este o persoană foarte dificilă, iar oamenii nu mai vor să lucreze cu el. LeBlanc este cam singurul din noua echipă Top gear care a avut lipici la public, iar producătorii emisiunii trebuie să decidă dacă vor să rămână cu alegerea făcută, Chris Evans sau riscă să piardă prezentatorul preferat al publicului. Înainte de acesta, un producător executiv a renunţat la show din cauza comportamentului lui Evans.


    Citiţi şi Cronică TV. Top Gear după Clarkson: Viitorul nu sună deloc bine

     

  • Angajatul care a muncit doar 50 de ore in şase ani şi cu toatea astea a fost plătit cu 100.000 de dolari pe an

    Un programator din Statele Unite, cunoscut doar după pseudonimul FiletOfFish, a reuşit performanţa de a efectua doar 50 de ore de muncă în ultimii 6 ani. Până recent, când a fost concediat, el a primit un salariu de 95.000 de dolari pe an; cum a reuşit?

    Ei bine, povesteşte programatorul, în primele opt luni de muncă şi-a automatizat toată activitatea de care era responsabil, învăţând calculatorul cum să facă treaba în locul lui. A petrecut apoi mai bine de 5 ani în biroul său, jucând League of Legends şi citind postările de pe reddit, scriu cei de la interestingengineering.com.

    “În ultimii 6 ani nu am făcut nimic la birou, sunt cât se poate de serios”, a scris el pe reddit. “Poate am muncit, cu totul, vreo 50 de ore. Şi nimănui nu a părut să-i pese: testele mergeau bine, nu aveam prieteni la birou aşa că singura persoană cu care vorbeam era şeful meu şi câţiva programatori care trebuiau să scrie codurile.”

    Problema sa, însă, este că a uitat cum să programeze; din cauză că a petrecut majoritatea timpului jucându-se, nu a putut ţine pasul cu diversele modificări apărute în limbajele de programare. Cu toate acestea, cei 200.000 de dolari pe care a reuşit să-i pună deoparte îi vor asigura, cel puţin pentru moment, un trai liniştit.

  • Trei chestiuni

    Cea mai importantă mi se pare a fi cea a „încălzirii“ economiei. Un înţelept zicea că politicienii pot rezolva, de obicei, orice problemă, pentru că de obicei creează o problemă şi mai mare. Şi atâta timp cât cetăţenii trăiesc cu impresia că prima problemă a fost rezolvată şi nu sunt informaţi despre apariţia celei de-a doua probleme, avem de-a face cu succese politice. Şi am avut tot felul de succese politice care s-au adunat într-o grămadă uriaşă de succes care atârnă deasupra noastră şi riscă, atunci când va cădea, să ne cauzeze cucuie serioase.

    Nu fac parte din fanii numerelor şi formulelor seci, dar o creştere economică record, aşa cum a fost cea din primul trimestru al anului, mai degrabă ar trebui să ne facă să ridicăm din sprâncene (şi captele din telefoane, cu riscul de a mă repeta) şi să trezească mai puţine sentimente de mândrie patriotică. Cum tot în primul trimestru deficitul de cont curent a ajuns la 1,5 miliarde de euro, dublu faţă de 2013 şi egal cu deficitul din 2015, putem spune că avem o creştere economică bazată pe consum, o tendinţă care, prin prisma modificărilor fiscale recente, va continua în următorii doi ani; să mai luăm în calcul şi scăderea investiţiilor din economie, cu excepţia construcţiilor (şi aici poate apărea un semn de întrebare, dar nu chiar acum), şi rezultatele modeste din industrie şi să privim cu luare aminte, în perioada următoare, spre curs şi spre inflaţie. Premierul Cioloş pare conştient de riscuri şi într-un spici recent părea a nu confunda creşterea economică cu dezvoltarea economică, dar munca cu astfel de indicatori este delicată.

    A doua este o statistică a Eurostat, făcută publică în urmă cu câteva zile, care ne situează pe primul loc în Europa la ineficienţa serviciilor de sănătate: jumătate din decesele care au avut loc în spitalele româneşti, în anul 2013, ar fi putut fi evitate având în vedere evoluţia tehnologică şi cunoştinţele medicale actuale. Din 54.827 de decese care au avut loc în spitalele din România în 2013, peste 27.400 de persoane nu ar fi trebuit să moară. Cât un oraş de dimensiunea Sighişoarei sau a Huşiului. Nu ar trebui să ne încălzească, dar aproape la fel de prost ca noi stau ţări precum Letonia (48,5%), Lituania (45,4%) şi Slovacia (44,6%). Media europeană este 33,7%, iar ţara cu cele mai puţine cazuri de decesuri care puteau fi evitate este Franţa (23,8%). Sincer, mi se par numere şi procente înspăimântătoare, şi iarăşi aş privi, cu luare aminte, nu numai la calitatea dezinfectanţilor, ci şi la calitatea restului dotărilor spitalelor şi policlinicilor, la starea, motivarea şi determinarea oamenilor din sistem. Un oraş pe an este mult prea mult!

    A treia are legătură cu „Cuminţenia pământului“, sculptura lui Brâncuşi pentru care a fost deschisă o campanie de donaţii. Firesc, au apărut şi criticii; mi se pare firesc, pentru că ţine de esenţa democraţiei să fii sau să nu fii de acord. Dar de pe wallul meu de Facebook au dispărut urgent o serie de inşi care anunţau că nu donează în ruptul capului, dar care foloseau drept argument o scriitură din new media care, chiar în democraţie, nu avea nimic de-a face cu arta, cu bunul simţ sau cu inteligenţa. Este OK să nu plătiţi, dar gândiţi cu capul din dotare şi invocaţi nişte argumente de bun simţ, nu mostre de gândire de hater şi trol, aşa cum mi se pare articolul invocat, din care citez: „o replică făcută bine, pe care ochiul nu o distinge de original, are exact aceeaşi valoare“, „Arta nu are valoare materială. Valoarea artei stă doar în calitatea, intensitatea şi complexitatea trăirii pe care o stârneşte în om“. Asta ultima e chiar adâncă.

    Aşa ceva nu se face; mai bine războiţi-vă cu prostul gust, cu lipsa de maniere şi de educaţie. Exact în aceste zile în Marea Britanie are loc o campanie asemănătoare, pentru un portret al reginei Elisabeta I, şi am văzut numai abordări de bun simţ şi nu vânătoare bolândă de clicuri şi de admiraţie tălâmbă.

    Ilustrez cu „Cuminţenia pământului“ şi vă sugerez să donaţi!

  • Povestea tânărului de 25 de ani care a “păcălit” liniile aeriene şi a reuşit să zboare gratis în jurul lumii

    Luna trecută, Ben Schlappig a postat pe contul său de Instagram imagini din Beijing, Germania şi Los Angeles. Deşi pozele sugerează că tânărul de 25 de ani se află într-o vacanţă prelungită, situaţia este cu totul alta: călătoriile reprezintă jobul său.

    Anul trecut, Schlappig şi-a pus toate lucrurile în câteva valize şi, folosind cunoştinţele sale despre programele de loialitate oferite de companiile aeriene, a început să viziteze cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, scriu cei de la Daily Mail.

    “Sunt foarte fericit pentru că pot să fac ceea ce iubesc”, a declarat Schlappig în cadrul unui interviu acordat celor de la Rolling Stone. “Avionul este dormitorul meu, este biroul meu, este viaţa mea de zi cu zi.”

    Schlappig este membru al unei comunităţi numite “hobbyists”, care  adună oameni ce au reuşit să “păcălească” sistemul de recompense oferit de marile linii aeriene. Schlappig este membru de la vârsta de 13 ani, atunci când a descoperit site-ul Flyer Talk şi a început să înveţe despre greşelile din formulele de calcul folosite de companii. Înainte de majorat, tânărul străbătea Statele Unite week-end de week-end, profitând de milele acumulate în contul său.

    După ce a intrat la colegiu, Schlappig a pornit un blog numit “One mile at a time” prin intermediul căruia povesteşte aventurile sale şi îi învaţă şi pe alţii cum să profite de programele de fidelizare. După scurt timp, el a început să ţină discursuri pe această temă şi a fondat, alături de un alt membru al grupării “hobbyists”, o companbie de consultanţă numită PointsPros.

    Care este însă secretul lui Schlappig? Pe scurt, spune tânărul, trebuie să câştigi mai multe mile decât poţi cheltui. Cele mai multe companii folosesc un algoritm simplu, adică îţi oferă o milă pentru fiecare dolar cheltuit. Sunt însă şi alte metode de a obţine mile, după cum explică Schlappig. Spre exemplu, trebuie urmărite ofertele promoţionale la bilete de avion sau numeroasele greşeli din algoritmul programului de fidelizare. Pe blogul său, tânărul american explică în detaliu toate aceste variante.

  • A primit de la un client un bacşis de 0,03% din consumaţie şi a pus nota de plată pe net. Reacţia a făcut înconjurul lumii

    Proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

    “Vreau să încep prin a-mi asuma întreaga răspundere pentru publicarea notei de plată”, a scris proprietarul localului. “Nu a fost decizia ospătarului, ci a mea. Am decis să fac acest lucru şi, chiar dacă ar trebui să îmi cer scuze faţă de dl. LeSean McCoy, conştiinţa nu mă lasă să fac asta.”

    Bărbatul povesteşte apoi întâmplarea din perspectiva sa: “Dl. McCoy şi prietenii săi s-au aşezat la o masă de lângă biroul meu. Fiind o vedetă în Philadelphia, personalul l-a recunoscut imediat. Deşi ospătarul era extrem de entuziasmat, dl. McCoy i s-a adresat de o manieră jignitoare încă de la început. După ce dl. McCoy şi prietenii săi au plecat, m-am întors către ospătar care stătea trist, cu capul lăsat. Am ridicat apoi nota de plată şi nu mi-a venit să cred: 0,03% din valoarea de peste 60 de dolari. 20 de cenţi pe care ospătarul trebuie să îi împartă cu ceilalţi angajaţi. Atât le-a lăsat un milionar care i-a insultat.”

    Proprietarul PYT îşi încheie mesajul scriind că angajaţii săi merită mai mult şi nu regretă gestul.