BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Ce poate învăţa România de la Polonia când vine vorba de dezvoltare regională: Aproape 500 de firme cu capital românesc sunt active în Polonia, cea mai puternică economie din regiune, pe când pe plan local sunt de trei ori mai multe firme poloneze. Cine sunt investitorii?

    În Polonia, cea mai puternică economie din regiune, sunt active aproape 500 de firme româneşti, cele mai multe cu activitate în sectorul de transport, spun reprezentanţii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    „Există 478 de companii cu capital românesc în Polonia. Principalele domenii de activitate ale acestor firme sunt transportul rutier de mărfuri (99 firme), lucrările de construcţii pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale (30) şi comerţul cu ridicata nespecializat (24)”, precizează oficialii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    Răspunsurile oferite au venit la solicitarea ZF, care a vrut să vadă cum au evoluat în ultimii ani economiile ţărilor din Occident, dar şi ale celor din regiune. ZF a trimis astfel solicitări unora dintre principalii parteneri comerciali ai României pentru a vedea unde sunt aceste economii astăzi, dar şi ce relaţii comerciale există între aceste state şi România.

    Potrivit Ministerului de Afaceri Externe al României, cele mai importante firme cu capital românesc înregistrate în această ţară sunt UTI Grupa Polska (servicii), Tohani Polska (vin), Global Food Poland (filiala a European Drinks), Zumzi/ Neogen (care a achiziţionat, în prima parte a anului 2015, platforma Gruper.pl – al doilea site de cupoane de reduceri din Polonia, ca număr de clienţi), Credit Gold & GF 2003 SRL – Teilor Poland Limited Liability Company (retailer bijuterii), Demiuma Comimpex – Nissa (producător şi retailer de fashion), Electrogrup PL Limited Liability Company (construcţii civile / producător şi retailer vin românesc), Superbet Zakłady Bukmacherskie Sp. z o.o. (jocuri de noroc).

    La polul opus, în România sunt aproape 1.400 de firme poloneze, de trei ori mai multe decât cele locale în această ţară.

    „Conform statisticii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 decembrie 2021, în România erau înregistrate 1.359 de companii poloneze, cu un capital direct investit de 310,9 milioane de euro. Polonia se situează pe locul 19 în rândul investitorilor străini (…)”, conform Ministerul de Afaceri Externe.

    Societăţile comerciale cu capital polonez sunt implicate în industria chimică, alimentară, în sectorul materialelor de construcţii, în producţia de ambalaje metalice uşoare, în transporturi,  turism şi activităţi comerciale, conform aceleiaşi surse. Printre investiţiile amintite de MAE se numără Maspex – Tymbark la Vălenii de Munte (producţia de sucuri naturale şi băuturi instant), Can Pack în Bucureşti (ambalaje usoare din aluminiu pentru industria alimentară), Uzinele Sodice Govora – compania poloneză Ciech, Romceram SA din Roman – Cersanit Polonia (materiale de construcţii), Diana Forest din Bacău – compania Barlinek (producător de parchet din lemn), PKN Orlen (terminal feroviar pentru bitum, la Floresti – Prahova), AmRest (Starbucks şi Burger King – francizele din România), Alior Bank şi LPP (cu brandurile de modă Reserve, Cropp, House, Mohito, Sinsay).

    Cum vede mediul de business din Polonia România de astăzi?

    „Punctele forte sunt forţa de muncă calificată, poziţia geografică a României, apropierea geografică faţă de Polonia şi atitudinea pozitivă faţă de polonezi. Ca puncte slabe amintim instabilitatea politică, birocraţia şi impredictibilitatea fiscală”, spun oficialii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    Polonia este cea mai puternică economie regională şi o ţară care a mizat pe dezvoltare în afara graniţelor. Astfel, multe branduri au început să se extindă întâi în regiune şi apoi au continuat expansiunea către Occident.

    Aceste măsuri se văd şi pe plan intern. Astfel, un salariat din Polonia câştigă astăzi, în medie, de 4,5 ori mai mult decât o făcea în 1998, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de Ambasada Poloniei la Bucureşti. Mai exact, în 1998, salariul mediu brut era de 1.239 de zloţi, versus 5.662 de zloţi la final de 2021, conform aceleiaşi surse.

    Spre comparaţie, în România, salariul mediu brut era la final de 2021 de 5.535 de lei (5.260 de zloţi la cursul actual), versus 1.318 lei în 1998. Creşterea e de 4,2 ori, deci apropiată de cea din Polonia, la fel şi nivelul salarial.

    În ceea ce priveşte numărul de salariaţi din economie, în Polonia sunt 16,65 de milioane de oameni încadraţi în muncă, la o populaţie de 38 de milioane de oameni, o populaţie dublă faţă de a României. Acest număr este influenţat în primul rând de populaţie şi apoi de fluctuaţia acesteia şi de procesul de emigraţie/ imigraţie.

    România, pe de altă parte, una dintre cele mai sărace ţări din UE, este cunoscută pentru faptul că mulţi locuitori aleg să plece să muncească în Occident, unde salariile sunt mai mari. Deşi nivelul de trai a crescut constant, mirajul Vestului a rămas. Astfel, sunt oameni care pleacă pe salarii mai mari, fără a ţine cont de preţuri sau de costul vieţii din ţara de destinaţie. În România sunt astăzi 5,5 milioane de salariaţi, cu 300.000 mai mulţi decât acum 24 de ani. Numărul de angajaţi e de trei ori mai mic decât cel din Polonia, deşi populaţia e doar de două ori mai mică.

    În continuare, deşi nivelul de trai din România a crescut, anual sunt zeci sau chiar sute de mii de români care emigrează în căutarea unei vieţi mai bune. Ţările din Europa Centrală şi de Est s-au dezvoltat în ultimele două-trei decenii, însă mai au până să prindă din urmă Occidentul.

    Spre exemplu, PIB-ul Poloniei a crescut de aproape patru ori în perioada 1998-2021, de la 174,7 mld. dolari la 674 mld. dolari. În ceea ce priveşte România, economia a crescut mai rapid. PIB-ul este de 6,5 ori mai mare acum ca în 1998, ajungând până la 240 mld. euro.

     

     

  • Porcii dispar din Polonia

    Zeci de turme de porci dispar în fiecare zi în Polonia. Producţia internă este în scădere. Fermierii îşi lichidează producţia pentru că le este dificil să lupte cu succes împotriva epidemiei de gripă porcină şi costurilor ridicate, dar şi din cauza lipsei de susţinere din partea guvernului, notează Warsaw Voice. 

  • SUA: Preţurile ouălor ating maxime record din cauza gripei aviare

    Preţurile ouălor ating maxime record în SUA, împinse în sus de epidemia de gripă aviară care a ucis zeci de milioane de pui şi curcani în acest an în aproape toate cele 50 de state, potrivit The Wall Street Journal. Preţurile de retail pentru ouă au crescut mai mult decât cele ale oricărui alt produs din supermarketuri până acum în acest an, urcând cu peste 30% din ianuarie până la începutul lunii decembrie faţă de perioada similară a anului trecut. 

  • Cărbunele ţine luminile aprinse în Europa în iarnă

    Europa a trecut de primul său test din iarnă fără energie rusească, menţinând luminile aprinse în primul episod de frig din această lună. Secretul din spatele acestui succes: continentul a ars mai mult cărbune decât în ultimii ani, relatează The Wall Street Journal. Cererea europeană reprezintă un motiv pentru care lumea se îndreaptă către un consum record de cărbune în 2022.

  • Pentru est-europeni, Crăciunul din 2022 a fost cel mai scump din acest secol, iar 2023 va aduce probabil un alt cel mai scump Crăciun

    Pentru cei mai mulţi oameni, Crăciunul înseamnă să te simţi bine alături de cei dragi, prieteni şi mai ales familie. Mai peste tot în lume, acest lucru înseamnă cadouri, adesea cumpărate. În Europa de Est mai înseamnă şi multă mâncare, adesea tradiţională. Cum toate s-au scumpit, iar în regiune mai mult decât în alte părţi ale Europei, Crăciunul din 2022 a fost cel mai scump al acestui secol.
     
    Cele mai recente estimări arată că oamenii nu sunt mai reţinuţi şi că au scos mai mulţi bani din buzunare pentru sărbători, ceea ce se va vedea în vânzări probabil record. Dar cum va fi următorul Crăciun? Cel de anul acesta a fost şi un pic mai întunecat. Primăriile au făcut economie la electricitate. 
     
    În Ungaria, Telex.hu a făcut o comparaţie între preţurile actuale ale ingredientelor mâncărurilor tradiţionale pentru Crăciun cu cele din urmă cu un an. Rezultatele arată că smântâna s-a scumpit cu 30%. Dintre ingredientele ciorbei de crap, preţul cepei a crescut cu 162%, iar peştele s-a scumpit cu 40%. În total, ciorba de crap este cu 45% mai scumpă. O altă mâncare tradiţională, puiul prăjit cu piure de cartofi, costă doar un pic mai mult decât anul trecut mulţumită îngheţării preţurilor cărnii de pui şi uleiului. Dar acest lucru depinde şi de ingrediente.
     
    Dacă se pune şi unt, preţurile acestuia sunt mai mult decât duble. O masă tradiţională de Craciun ar fi, în general, cu 41% mai scumpă. Pentru mulţi, aceasta este adevărata inflaţie. Rata oficială pentru noiembrie este de 22,5%. Hungary Today, un site maghiar de ştiri care tinde să fie pro-guvernamental, scria înainte de Crăciun că ungurii se pregăteau să cheltuiască destul de mult pe cadouri pentru că, aparent, au mai mulţi bani la dispoziţie decât anul trecut.
     
    Asociaţia comercianţilor din Ungaria estimează că în decembrie comerţul va atinge niveluri record deoarece familiile au mai mulţi bani de cheltuit. Acest lucru se datorează faptului că PIB-ul şi salariile au crescut şi sistemului de sprijin financiar pentru gospodării introdus de guvern.  Pe de altă parte, banca centrală se aşteaptă la credite personale record în decembrie. Nivelul ar fi triplu faţă de 2008.
     
    De aceea, instituţia a lansat, din nou, o campanie de promovare a cheltuitului responsabil. Este importantă o astfel de abordare a obiceiurilor ungurilor deoarece cele mai recente estimări ale băncii arată că anul viitor mâncarea va fi cu 30% mai scumpă decât în 2022. Vestea bună este că în primele luni ale anului viitor inflaţia va începe să frâneze, adică ritmul de creştere a preţurilor va încetini.â
     
    În Polonia, cea mai mare economie din regiune, ministerul de finanţe crede că inflaţia va începe să frâneze în martie 2023, după ce în februarie va ajunge la 19-20%, de la 17,5% în noiembrie anul acesta. Iar până la finalul anului viitor, indicatorul va fi mai mic de 10%.
     
    Este o veste bună, dar nu excelentă, pentru că acest lucru înseamnă că şi Crăciunul 2023 va fi cel mai scump din acest secol. Anul acesta, în noiembrie şi în decembrie preţurile la mâncare au fost cu aproximativ 23% mai mari decât în 2021, arată estimările BNP Paribas. Din acestea se poate observa că Ungaria este campionul european absolut la scumpirea alimentelor.
     
    Polonia este şi ea pe locurile fruntaşe. Dar nici Germania nu stă bine, deoarece acolo mâncarea s-a scumpit cu 20%. În Polonia, cele mai mari creşteri de preţ le-au avut produsele din lapte – 30%. Inflaţia la carne s-a apropiat de 25%. Preţul zahărului s-a dublat. La ulei, a crescut cu până la 60%. Pentru acum deloc banalul crap, din care polonezii fac mâncăruri tradiţionale de Crăciun, gospodinele au dat cu 50% mai mult, potrivit platformei de analiză şi cercetare UCE Research.
     
    În unele magazine, preţul este cu 75% mai mare. Anul acesta, crapul a ajuns pe mesele multor polonezi, dar specialiştii cred că tradiţia se va schimba treptat dacă preţurile continuă să crească nebuneşte. În analiza citată, cele mai multe persoane (49% din participanţii la studiu), au spus că anul acesta Crăciunul nu a fost nici mai sărac şi nici mai bogat decât cel de anul trecut.
     
    Pentru Crăciunul viitor, banca centrală le-a oferit ungurilor un cadou nedorit: salariile reale (raportate la inflaţia) vor fi semnificativ mai mici. Iar un oficial din ministerul agriculturii a spus că el crede că mâncarea nu se va ieftini la anul. Innpoland.pl a observat totuşi că polonezii pot găsi produse poloneze la preţuri mai mici decât acasă în magazinele de specialităţi poloneze din Marea Britanie. Explicaţia ar putea sta în deprecierea zlotului, în contractele pe termen lung sau în costurile operaţionale mari din Polonia.   
     

  • Cât de mare va fi cutremurul de pe piaţa imobiliară est-europeană? În Ungaria se vorbeşte de apariţia panicii pe măsură ce se adună facturile uriaşe la utilităţi. În Polonia, vânzările se prăbuşesc, dar preţurile continuă să urce

    Pe pieţele imobiliare mari sau ma­ture ale lumii se reaşează plăcile tectonice, adică este cutremur. În unele locuri valul seismic este mai puternic, în altele este mai slab. În China s-au produs câteva falimente de renume. În SUA, de unde un colaps al pieţei imobiliare a produs criza financiară globală, preţurile scad, „în sfârşit“, spun unii, şi scăderi mai ample sunt aşteptate pentru anul viitor.

    Şi în Suedia, una dintre cele mai încinse şi scumpe pieţe imobiliare ale lumii, preţurile scad cu cea mai mare viteză de după 2013. Marea Britanie nu este nici ea ocolită de unda seismică. A rămas falia Europei de Est inac­tivă? Nu, şi vor fi trepidaţii şi aici, cred câţiva analişti.

    În Ungaria, după o creştere de peste un an şi jumătate, chiriile au stagnat în septem­brie, faţă de august. În Budapesta chiar au scăzut. Dinamica reflectă scumpirile generali­zate şi schimbarea regulilor privind utilităţile, scrie Hungary Today.

    În capitală, stagnează şi preţurile aparta­mentelor vechi, motivul fiind scăderea inte­re­sului cumpărătorilor. Preţuri nominale în stag­nare şi inflaţie uriaşă înseamnă că preţu­rile reale scad. Dezbaterile dacă tendinţa va deveni naţională sunt multe. Iar multe depind de venirea unei crize a veniturilor. Ungaria se confruntă deja cu una dintre cele mai acute crize ale costului vieţii din UE.

    Veştile alarmiste (pentru unii) nu lipsesc. Spre exemplu, Daily News Hungary scrie că din ianuarie pe piaţa imobiliară maghiară îşi va face apariţia panica. Adică tot mai mulţi oameni vor încerca să-şi vândă locuinţele pentru că nu mai pot face faţă cheltuielilor tot mai mari. O analiză a site-ul de specialitate Ingatlan.com a găsit că tot mai mulţi oameni încercă deja „să scape“ de locuinţele lor.

    Însă adevăratul tăvălug va veni după cea de-a doua sau a treia serie de facturi la utilităţi uriaşe. Cei care nu vor putea suporta povara se vor grăbi să-şi vândă casele, scrie szmo.hu. Dar vânzătorilor nu le va fi uşor. Până la urmă, cine ar vrea să cumpere ceva vândut tocmai pentru că este prea împovărător? După creşterea dramatică a preţurilor locu­inţelor în ultimii ani vine un val de scumpiri ale întreţinerii şi utilităţilor.

    În acest context, este de aşteptat ca piaţa imobiliară să o ia în două direcţii: locuinţe efi­ciente la orice fel de consum, care nu necesită modificări, care sunt scumpe dar îşi menţin valoarea în timp, şi locuinţe neizolate, fără tâmplărie termopan, care se vor ieftini. Pot redeveni populare şi casele de dimensiuni mici, unde consumul de electricitate sau de agent termic este mic. Saltul spectaculos în tendinţă va putea fi observat după ce proprie­tarii primesc a doua sau a treia factură cu preţurile noi la utilităţi, adică în jurul Crăciunului.

    Prin urmare, este de aşteptat ca în primele luni ale anului viitor oferta de locuinţe să crească sim­ţitor. În Polonia, piaţa imobiliară se confruntă cu un deficit uriaş, de 1,5-2 milioane de apartamente, scrie Puls Biznesu. Problema s-a acutizat după ce Rusia a invadat Ucraina, forţând sute de mii de ucraineni să se refugieze la vecinii polonezi.

    Cu toate acestea, ritmul de construcţie încetineşte brutal, iar analiştii spun că acesta este rezultatul fricii dezvoltatorilor că cererea va continua să scadă şi că preţurile de pe piaţa imobiliară se vor prăbuşi. Datele băncii cen­trale arată că în cele mai mari şase oraşe numărul de apartamente vândute a scăzut în trimestrul II cu 53% faţă de aceeaşi peri­oadă a anului trecut.

    Scăderea reflectă dobânzile ipotecare mai mari şi condiţiile de creditare mai scumpe. Însă în pofida interesului mai redus pentru achiziţionarea de locuinţe, preţurile au conti­nuat să urce. O explicaţie ar fi, portivit Warsaw Voice, dorinţa dezvoltatorilor de a men­ţine marjele, adică profitul. Statul polo­nez are un program vast de construire de lo­cu­inţe, dar acesta nu a funcţionat aşa cum s-a dorit. Creşterea dobânzilor şi scumpirea creditului sunt asociate cu inflaţia, care con­tinuă să accelereze. De aceea, cel mai pro­babil creditul se va scumpi şi mai mult pe mă­sură ce banca centrală va fi forţată să majo­reze dobânzile.

    Acest lucru înseamnă condiţii şi mai dificile de finanţare a achiziţiilor imobiliare. În Polonia se vorbeşte de ceva timp ce un colaps al vânzărilor.

  • Surpriză . De unde vin produsele vândute de magazinele Lidl in România ?

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, care are mărci proprii pentru 80% dintre produsele aflate pe rafturile magazinelor sale, colaborează cu FrieslandCampina, producătorul brandului Napolact, Fabrica de Lapte Braşov, producătorul brandului Olympus, şi Lacto Food, companie care a preluat recent producţia de iaurturi BioEF, pentru lactatele Pilos, marca privată a retailerului, conform informaţiilor de pe ambalajele produselor analizate de ZF.

    Unde şi cine produce laptele Pilos? Era o întrebare fără răspuns în urmă cu un an, dar acum pe etichetele produselor marcă privată ale Lidl apar fabrica, localitatea şi ţara.

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, care are mărci proprii pentru 80% dintre produsele aflate pe rafturile magazinelor sale, colaborează cu FrieslandCampina, producătorul brandului Napolact, Fabrica de Lapte Braşov, producătorul brandului Olympus, şi Lacto Food, companie care a preluat recent producţia de iaurturi BioEF, pentru lactatele Pilos, marca privată a retailerului, conform informaţiilor de pe ambalajele produselor analizate de ZF.

    „Regulamentul (UE) 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare – n. red.) prevede ca pe ambalaj să fie scris ori «produs în România pentru compania X» şi adresa procesatorului ori «produs de compania Y», a explicat pentru ZF Paul Anghel, directorul general al ANPC.

    De asemenea, Dorin Cojocaru, preşedinte al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) susţine că nu este obligatoriu să apară numele procesatorului pe ambalajul produsului de tip marcă privată, ci este suficientă ştampila sanitar veterinară, adică ştampila ovală. Conform surselor ZF, schimbarea de pe ambalaje Lidl în care este precizat numele producătorului a avut loc în ultimul an.

    Anterior, pe eticheta produselor de tip marcă privată a Lidl erau menţionate sintagmele „produs în România“ sau „produs în UE“. ZF a solicitat un punct de vedere privind această colaborare de la Lidl, Fabrica de Lapte Braşov şi Lacto Food. Reprezentanţii Lidl şi Lacto Food au spus că nu pot da curs solicitării, iar reprezentanţii companiei Fabrica de Lapte Braşov nu au răspuns.

    Pe site-ul Lidl scrie „Furnizorii noştri sunt parteneri pe termen lung, cu care avem o relaţie bazată pe încredere“. Însă, deşi Fabrica de Lapte Braşov face produse sub marca Pilos, laptele de consum Olympus cu 3,7% grăsime de 1,5 litri, laptele de consum Olympus cu 1,7% grăsime de 1,5 litri şi laptele bio Olympus 3,7% de 1 litru sunt doar trei exemple de produse de brand din portofoliul producătorului din Braşov care „lipsesc“ din reţeaua Lidl, mesaj care apare la căutarea produsului în Monitorul Preţurilor.

    „Ne propunem să avem din ce în ce mai multe produse româneşti la raft, iar în acest moment, majoritatea articolelor proaspete, cum sunt lactatele sau carnea, provin majoritar din România“, se arată pe site-ul Lidl, fără a preciza însă dacă îşi doresc ca acestea să fie marcă proprie, având în vedere că reprezentanţii companiei au spus recent pentru ZF că modelul de business al Lidl este unic pe piaţa locală, prin comercializarea în majoritate a mărcilor proprii, model care pare că răspunde prompt aşteptărilor clienţilor – de a avea alternative mai ieftine – când inflaţia a sărit de 15%.

    În contextul inflaţionist din prezent, clienţii sunt mai atenţi la buget şi la ce consumă, iar unii dintre ei când găsesc o variantă mai ieftină similară cu brandul pe care îl consumau până atunci, cum este marca privată, şi constată că este realizată de acelaşi producător, aleg produsul cu preţul mai mic, pentru că au încredere în companie.

    „Eu astăzi am luat lapte Pilos pentru prima dată“, spune D., un consumator care a citit pe eticheta mărci că este produsă de jucători importanţi din industria de profil, cum sunt FrieslandCampina şi Fabrica de Lapte Braşov, care deţin brandurile Napolact, respectiv Olympus.

    Laptele bio marca Pilos cu 3,7% grăsime de 1 litru costa marţi, 13 decembrie, 6,99 lei în reţeaua Lidl, iar laptele bio Napolact cu 3,8% grăsime de 1 litru şi laptele bio Olympus cu 3,7% grăsime de 1 litru, lipseau din Lidl, arată datele din Monitorul Preţurilor. Nici pentru laptele simplu de consum nu erau date disponibile privind preţul în reţeaua Lidl. Însă, în reţeaua Auchan, laptele bio Olympus cu 3,7% grăsime de 1 litru costă 10,6 lei, iar în reţeaua Mega Image costă 13,19 lei.

    În ceea ce priveşte diferenţa de preţ dintre marca proprie şi marca privată, reprezentanţii grupului olandez FrieslandCampina România, producătorul Napolact, care produc şi marca privată Mega a retailerului Mega Image, pe lângă Pilos au spus anul acesta pentru ZF că „nu sunt comparabile costurile unui brand sunt diferite de cele ale unei mărci proprii“.

     

    Mărcile private câştigă teren

    În prezent, mărcile private ale retailerilor au ajuns la jumătatea acestui an la o cotă de piaţă de 25% din tot ce înseamnă vânzările de produse FMCG, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK pe baza Panelului de Gospodării. De altfel, în ultimii patru ani, cota de piaţă în valoare a acestor produse a crescut cu şapte puncte procentuale, conform aceleiaşi surse, mărcile private devinind avantajoase şi câştigând popularitate în toată Europa, nu doar în România.

  • Schimbare radicală în magazinele Lidl. Despre ce e vorba şi ce a determinat schimbarea?

    Unde şi cine produce laptele Pilos? Era o întrebare fără răspuns în urmă cu un an, dar acum pe etichetele produselor marcă privată ale Lidl apar fabrica, localitatea şi ţara.

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, care are mărci proprii pentru 80% dintre produsele aflate pe rafturile magazinelor sale, colaborează cu FrieslandCampina, producătorul brandului Napolact, Fabrica de Lapte Braşov, producătorul brandului Olympus, şi Lacto Food, companie care a preluat recent producţia de iaurturi BioEF, pentru lactatele Pilos, marca privată a retailerului, conform informaţiilor de pe ambalajele produselor analizate de ZF.

    „Regulamentul (UE) 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare – n. red.) prevede ca pe ambalaj să fie scris ori «produs în România pentru compania X» şi adresa procesatorului ori «produs de compania Y», a explicat pentru ZF Paul Anghel, directorul general al ANPC.

    De asemenea, Dorin Cojocaru, preşedinte al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) susţine că nu este obligatoriu să apară numele procesatorului pe ambalajul produsului de tip marcă privată, ci este suficientă ştampila sanitar veterinară, adică ştampila ovală. Conform surselor ZF, schimbarea de pe ambalaje Lidl în care este precizat numele producătorului a avut loc în ultimul an.

    Anterior, pe eticheta produselor de tip marcă privată a Lidl erau menţionate sintagmele „produs în România“ sau „produs în UE“. ZF a solicitat un punct de vedere privind această colaborare de la Lidl, Fabrica de Lapte Braşov şi Lacto Food. Reprezentanţii Lidl şi Lacto Food au spus că nu pot da curs solicitării, iar reprezentanţii companiei Fabrica de Lapte Braşov nu au răspuns.

    Pe site-ul Lidl scrie „Furnizorii noştri sunt parteneri pe termen lung, cu care avem o relaţie bazată pe încredere“. Însă, deşi Fabrica de Lapte Braşov face produse sub marca Pilos, laptele de consum Olympus cu 3,7% grăsime de 1,5 litri, laptele de consum Olympus cu 1,7% grăsime de 1,5 litri şi laptele bio Olympus 3,7% de 1 litru sunt doar trei exemple de produse de brand din portofoliul producătorului din Braşov care „lipsesc“ din reţeaua Lidl, mesaj care apare la căutarea produsului în Monitorul Preţurilor.

    „Ne propunem să avem din ce în ce mai multe produse româneşti la raft, iar în acest moment, majoritatea articolelor proaspete, cum sunt lactatele sau carnea, provin majoritar din România“, se arată pe site-ul Lidl, fără a preciza însă dacă îşi doresc ca acestea să fie marcă proprie, având în vedere că reprezentanţii companiei au spus recent pentru ZF că modelul de business al Lidl este unic pe piaţa locală, prin comercializarea în majoritate a mărcilor proprii, model care pare că răspunde prompt aşteptărilor clienţilor – de a avea alternative mai ieftine – când inflaţia a sărit de 15%.

    În contextul inflaţionist din prezent, clienţii sunt mai atenţi la buget şi la ce consumă, iar unii dintre ei când găsesc o variantă mai ieftină similară cu brandul pe care îl consumau până atunci, cum este marca privată, şi constată că este realizată de acelaşi producător, aleg produsul cu preţul mai mic, pentru că au încredere în companie.

    „Eu astăzi am luat lapte Pilos pentru prima dată“, spune D., un consumator care a citit pe eticheta mărci că este produsă de jucători importanţi din industria de profil, cum sunt FrieslandCampina şi Fabrica de Lapte Braşov, care deţin brandurile Napolact, respectiv Olympus.

    Laptele bio marca Pilos cu 3,7% grăsime de 1 litru costa marţi, 13 decembrie, 6,99 lei în reţeaua Lidl, iar laptele bio Napolact cu 3,8% grăsime de 1 litru şi laptele bio Olympus cu 3,7% grăsime de 1 litru, lipseau din Lidl, arată datele din Monitorul Preţurilor. Nici pentru laptele simplu de consum nu erau date disponibile privind preţul în reţeaua Lidl. Însă, în reţeaua Auchan, laptele bio Olympus cu 3,7% grăsime de 1 litru costă 10,6 lei, iar în reţeaua Mega Image costă 13,19 lei.

    În ceea ce priveşte diferenţa de preţ dintre marca proprie şi marca privată, reprezentanţii grupului olandez FrieslandCampina România, producătorul Napolact, care produc şi marca privată Mega a retailerului Mega Image, pe lângă Pilos au spus anul acesta pentru ZF că „nu sunt comparabile costurile unui brand sunt diferite de cele ale unei mărci proprii“.

     

    Mărcile private câştigă teren

    În prezent, mărcile private ale retailerilor au ajuns la jumătatea acestui an la o cotă de piaţă de 25% din tot ce înseamnă vânzările de produse FMCG, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK pe baza Panelului de Gospodării. De altfel, în ultimii patru ani, cota de piaţă în valoare a acestor produse a crescut cu şapte puncte procentuale, conform aceleiaşi surse, mărcile private devinind avantajoase şi câştigând popularitate în toată Europa, nu doar în România.

  • Dezastru în Ungaria. O furtună economică teribilă a lovit Budapesta: Forintul se prăbuşeşte, ungurii rămân fără benzină, salariile scad văzând cu ochii, iar preţurile explodează. Locuitorii nu mai au răbdare

    ♦ Guvernul a plafonat preţurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici ♦ În Polonia, experţii de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuinţe.

    Forintul, moneda ungurească, are tendinţa de a se deprecia şi când o furtună valutară de amploare a lovit economiile emergente, Ungaria a ajuns în pragul unei crize valutare. Acum, când economia este slăbită de inflaţie şi de deficite, forintul cade la şocuri oricât de mici.

    Moneda s-a depreciat recent după ce a devenit mai clar că Ungaria nu poate spera uşor la fonduri europene pentru a-şi stabiliza finanţele dacă nu lasă justiţia liberă şi nu luptă cu corupţia. Banca centrală arde rezerve importante pentru a susţine forintul, dar trebuie să lupte şi cu cea mai puternică inflaţie din UE, fiind în acelaşi timp atentă să nu trimită economia într-o recesiune din care să nu mai iasă, avertizând, în van, guvernul să fie mai cumpătat cu cheltuielile. Budapesta se aşteaptă ca vârful de inflaţie să fie la 25%, faţă de 20% în prezent.

    În Polonia, creşterea dobânzilor pentru frânarea inflaţiei a produs un şoc masiv pe piaţa creditelor imobiliare. Anul acesta, băncile au acordat cele mai puţine împrumuturi pentru locuinţe din ultimii 20 de ani. Scăderea este aşteptată să continue şi anul următor.

    Se vorbeşte însă şi despre o criză a creditului generală, care se suprapune peste o criză a costului vieţii. În Polonia, şeful băncii centrale a ezitat mult timp să acţioneze contra inflaţiei, spunând că aceasta este un pericol mic şi că preferă să stimuleze creşterea economică. Acum el acuză Germania de pretenţii teritoriale asupra ţării sale şi un complot la Bruxelles pentru înlăturarea guvernului său. În teorie, bancile centrale europene sunt independente de politic.

    Prin urmare, motive de îngrijorare pentru economiile Ungariei şi Poloniei există şi unele sunt mari. Situaţia poate degenera dacă criza preţurilor energiei persistă. Deocamdată, inflaţia din zona euro pare să fi atins un vârf, semn de stabilizare şi o speranţă pentru Europa de Est, dar nimic nu este sigur. Iarna adevărată încă nu a venit.

    În Ungaria, un motiv în plus de îngrijo­rare, care poate crea nervozitate în societate, este insuficienţa carburanţilor. Guvernul a plafonat preţurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici. Principalul furnizor, Mol, are probleme cu o rafinărie, iar ceilalţi refuză să mai importe benzină şi motorină pentru că nu mai este rentabil. De aceea, multe benzinării, chiar şi de la firme mari, au restricţionat vânzările şi limitările devin din ce în ce mai mari şi mai răspândite. Guvernul abia acum a recunoscut că plafonările de preţuri afectează importurile de carburanţi. Budapesta a asigurat că Ungaria are rezerve strategice, dar a explicat că nu le va aduce pe piaţă decât în caz de urgenţă deoarece altfel ar crea şi mai multă inflaţie.

    De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucţie economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucţie economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei ţări. Investitorii au reacţionat la veste retrăgându-se de pe bursa de acţiuni şi scăpând de forint.

    O altă veste proastă primită zilele acestea de unguri este că sunt mai puţini cu 400.000 decât se credea. Acest lucru o arată ultimul recensământ. Explicaţia poate sta într-o eroare de calcul deoarece mulţi cetăţeni n-au participat la anchetă. Însă se supectează că mai mulţi unguri decât s-a crezut muncesc sau s-au mutat în străinătate. De asemenea, în presă cetăţenilor maghiari li s-a atras atenţia că de la anul salariul mediu pe economie al României va fi probabil mai mare decât al Ungariei, după cum scrie Daily News Hungary.

    În Polonia, experţii de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuinţe, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, scrie The Warsaw Voice.

    Pentru 2023 este aşteptat ca declinul să continue până la 80.000 de credite ipotecare.

    Rezultatul din trimestrul trei, ca număr şi valoare în zloţi, este cu 70% sub cel din aceeaşi perioadă din 2021. Ca valoare, este cu 50% mai mic decât cel din trimestrul doi. Astfel, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieţei creditelor imobiliare ca rezultat al creşterii dobânzilor şi degradării bonităţii clienţilor băncilor. La finalul trimestrului trei, dobânda medie a fost de 9,2%, cu 6,74 de puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un an. Restrângerea creditării are impact şi pe piaţa locuinţelor. Numărul de apartamente pentru care dezvoltatorii au început lucrările de construcţie a scăzut cu 44% faţă de trimestrul anterior. Numărul de apartamente pentru care au fost obţinute permisuri s-a diminuat cu 34%. Cea mai mare bancă poloneză, PKO, deţinută chiar de stat, a avertizat că ţara s-ar putea îndrepta spre o criză a creditului, potrivit money.pl. 

    ► De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucţie economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucţie economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei ţări.

    ► În  Polonia, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieţei creditelor imobiliare ca rezultat al creşterii dobânzilor şi degradării bonităţii clienţilor băncilor.

     

  • Franţa trece de Polonia, cu o dublă a lui Mbappé şi aşteaptă Anglia în „sferturi” la Cupa Mondială

    Echipa naţională a Franţei a obţinut duminică seara calificarea în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din Qatar, pe stadionul Al Thumama, din Doha. „Cocoşii galici”au învins Polonia cu 3-1. Giroud a devenit cel mai bun marcator al naţionalei, iar Mbappé a reuşit o dublă.  

    Ambele echipe au început decise să marcheze, Varane şi Szymanski având rând pe rând şansa de a pune în pericol poarta adversă, în doar primele 5 minute de joc.

    Tchouaméni şi Dembélé testează apoi vigilenţa lui Szczesny, cu un şut de la distanţă, reţinut cu uşurinţă de fiecare dată (min. 11 şi 17).

    Robert Lewandowski e autorul primei execuţii periculoase a polonezilor la poarta lui Lloris, în minutul 20, şutul acestuia de la peste 20 de metri, trecând la un metru pe lângă poartă.

    Jules Koundé îşi încearcă şi el norocul din afara careului, dar Szczesny e la post (min. 22).

    În minutul 30 Antoine Griezmann recuperează şi îl lansează pe Ousmane Dembélé care centrează pe jos, la bara a doua, de unde Olivier Giroud a ratat cadrul porţii, fiind apoi semnalizat în offside.

    Mbappe trece frumos de Matty Cash după care şutează la prima bară, de unde scoate spectaculos Szczesny.

    Polonezii au o dublă şansă de a deschide scorul, în minutul 38. Un prim şut al lui Zielinsky fiind parat de Lloris. Mingea respinsă revine la Zielinky, acesta fiind blocat de Hernandez. Mingea ricoşează la Kaminsky, execuţia sa fiind respinsă de pe linia porţii de Varane.

    Jules Koundé e pus de arbitru să renunţe la un lănţişor de la gât, pe fondul unei dominări temporare a francezilor.

    O pasă excelentă a lui Mbappé îl lansează pe Giroud în marginea careului, la limita ofsaidului. Acesta a preluat, a controlat mingea, a pătruns puţin în suprafaţa de pedeapsă şi a trimis prin stânga lui Szczesny, în plasa laterală (1-0, min. 44).

    Prima fază periculoasă a reprizei secunde îi aparţine lui Antoine Griezmann a cărui lovitură liberă este parată de Szczesny. Theo Hernandez recuperează la 20 de metri, dar şutul său trece pe lângă cadrul porţii.

    În minutul 56 Krychowiak a fost la un pas de aitogol, după ce a deviat un şut de al lui Mbappé, dar mingea a trecut cu noroc pe lângă poartă.

    Olivier Giroud marchează în minutul 57, din foarfecă, dar golul e anulat pentru un fault anterior al lui Varane.

    Mbappé a majorat scorul la 2-0, în minutul 74, cu un şut sub bară din marginea careului, sub privirile suspect de pasive ale fundaşilor polonezi.

    Kylian Mbappé devine astfel primul jucător din istorie care înscrie 8 goluri la Cupa Mondială înainte de a împlini 24 de ani.

    Francezul nu se opreşte însă aici, el reuşind să marcheze o dublă, pentru 3-0, în minutul 90+1, cu un şut din aproximativ aceeaşi poziţie, dar la colţul opus. Pentru Mbappé a fost al 33-lea gol pentru naţională, în 63 de selecţii.

    Meciul s-a încheiat cu golul lui Lewandowski, din penalty, reuşit din a doua încercare, în al 9-lea minut suplimentar de joc.

    Franţa obţine calificarea în sferturile de finală şi îşi aşteaptă adversara ce a fi stabilită duminică seara, în confruntarea dintre Anglia şi Senegal.