BusinessMagazin

Tag: politica monetara

  • Erste: Amploarea relaxării monetare a depăşit aşteptările noastre

     BNR a decis miercuri reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 3,75%, în timp ce rezervele minime obligatorii pentru lei au fost diminuate cu 3 puncte procentuale, la 12%, iar cele pentru valută cu 2 puncte procentuale, la 18%.

    “Amploarea relaxării monetare a depăşit aşteptările noastre şi ale celorlalţi analişti. În timp ce restul analiştilor aşteptau o reducere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale, noi am pariat mai ales pe diminuarea rezervelor minime la lei”, se arată într-o analiză a Erste.

    Reducerea rezervelor pentru lei va elibera în piaţă aproximativ 3,5 miliarde de lei, în timp ce noul nivel al rezervelor pentru valută va îmbunătăţi lichiditatea în valută cu aproximativ 400 milioane euro, potrivit analiştilor băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a redus dobânda de la 4% la 3,75% şi ratele rezervelor minime obligatorii de la 15 la 12% pentru lei şi de la 20 la 18% la valută

     Noua dobândă de politică monetară va fi aplicată de joi, 9 ianuarie, în timp ce ratele diminuate pentru rezervele minime obligatorii în lei şi valută intră în vigoare începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

    “CA al BNR reiterează că utilizarea judicioasă a tuturor instrumentelor de care dispune banca centrală în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional este de natură să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară”, se arată în comunicatul transmis de BNR după prima şedinţă din acest an a Consiliului de Administraţie privind politica monetară.

    Decizia de reducere a rezervelor minime obligatorii a fost anticipată de piaţă, iar o indicaţie în acest sens a venit chiar din partea guvernatorului Mugur Isărescu. Unii analişti se aşteptau şi la continuarea reducerii dobânzii de politică monetară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viitorul UE sună ieftin: previziunile Băncii Centrale Europene

    Conform preşedintelui BCE, Mario Draghi, banca exclude necesitatea unei noi runde de stimulare monetară similară cu cea existentă (Long Term Refinancing Operation), care a oferit ieftin băncilor 1.000 mld. euro începând din 2011.

    În schimb, BCE îşi pune mari speranţe în testul de soliditate financiară din 2014, ce va filtra în mod credibil băncile europene, evitând astfel riscul ca nişte “bănci-zombi” să frâneze pe termen lung redresare economică durabilă a UE.

     

  • Şeful îmbuteliatorului Coca-Cola, despre politica monetară şi investiţii

    ŞASE SUNT ŢĂRILE SPRE CARE PLEACĂ CAPPY PULPY, produs în fabrica de la Ploieşti a Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul băuturii. Linia de producţie a fost recent inaugurată, în urma unei investiţii de 22 de milioane de euro, iar la evenimentul ce a marcat acest moment au participat Dimitris Lois, CEO al Coca-Cola HBC, şi Muhtar Kent, CEO al Coca-Cola.

    „Afacerea de aici are un impact nu numai în România, ci şi la nivelul regiunii, jucând un rol foarte important în cadrul grupului Coca-Cola HBC, cu activităţi în 28 de ţări. În rândul acestora, ţara se menţine în top cinci„, spune Stephane Batoux, CEO-ul Coca-Cola HBC România. Batoux spune că în jur de 40% din producţia liniei ar putea fi exportată, dar că aceast procent poate fi influenţat de diverşi factori, între care se numără evoluţia consumului, care diferă de la o piaţă la alta.

    EFECTUL NOII LINII DE PRODUCŢIE S-A FĂCUT SIMŢIT IMEDIAT DUPĂ INAUGURARE, printr-o creştere de câteva procente a vânzărilor în segmentul băuturilor de tip juice în al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, vânzările companiei pe plan local au scăzut în primele nouă luni ale acestui an cu un procent de două cifre (low double digit), conform datelor din ultimul raport al companiei-mamă, din Grecia.

    Reducerea volumelor a fost pusă pe seama mediului macroeconomic nefavorabil şi a presiunilor promoţiilor competitorilor. Anul trecut, îmbuteliatorul a bifat un plus de 1% al volumelor, după ce în 2011 şi 2010 vânzările fuseseră mai mici cu circa 3%. Astfel, îmbuteliatorul mărcilor Coca-Cola, Fanta, Sprite şi Cappy şi-a crescut anul trecut cifra de afaceri cu 6%, ajungând la 435 de milioane de euro, iar profitul s-a plasat la 33 de milioane de euro.

    Rezultatele din primele nouă luni ale lui 2013 nu sunt în rând cu aşteptările lui Stephane Batoux: „Scăderea vânzărilor a fost neaşteptată, eram mai optimişti„. El nu a dorit să spună ce fel de măsuri a luat pentru a contracara scăderea vânzărilor, dar a punctat că rapoartele sunt urmărite cu atenţie sporită.

    „Când discutăm despre rezultate trebuie să luăm în considerare contextul.„ Batoux spune că, în ciuda creşterii PIB-ului, indexul consumului privat a rămas stabil şi veniturile consumatorului disponibile în primele două trimestre ale anului au scăzut cu 1,6% faţă de perioada similară din 2012. „Este cinstit să luăm în considerare şi aceste elemente, care se reflectă în vânzări. Sunt însă optimist pentru că ne-am crescut cota de piaţă, în volum şi valoare„, susţine Batoux.

    Declinul pieţei a fost mai rapid decât scăderea vânzărilor CCHBC; cu alte cuvinte, compania a muşcat din cota de piaţă a competitorilor săi, între care cei mai puternici sunt QAB (cifră de afaceri de 142 de milioane de euro în 2012, cu mărci precum Pepsi, Prigat, Lipton), Romaqua (cifră de afaceri de 135 de milioane de euro în 2012, cu Borsec, Giusto sau Aquatique), Tymbark (cifră de afaceri de 63 de milioane de euro în 2012, cu Tymbark şi Tedi) şi European Drinks (cu mărci ca Frutti Fresh).

    IN AL TREILEA TRIMESTRU AM CRESCUT CU O RATĂ MAI MARE DECÂT ÎN PRIMELE DOUĂ TRIMESTRE„, adaugă Batoux. Şeful îmbuteliatorului local al Coca-Cola spune că în acest moment cel mai dinamic segment este al juice-urilor, care a crescut cu un procent de două cifre, după lansarea noii linii Cappy Pulpy. „În al treilea trimestru am crescut cu 32% şi vânzările de Coca-Cola Zero„, mai spune el.
     

  • Analişti: BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară la 4% săptămâna viitoare

     Banca Naţională a României a redus în acest an rata dobânzii de politică monetară în mai multe etape, de la nivelul de 5,25% pe an, stabilit în martie 2012. Prima tăiere din acest an a fost la începutul lunii iulie (de la 5,25% la 5% pe an), aceasta fiind urmată de încă două ajustări, în august (la 4,5% pe an) şi în octombrie (la 4,25% pe an).

    “Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 4% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară din data de 5 noiembrie 2013”, se arată într-un comunicat transmis de asociaţie.

    Un număr restrâns de participanţi la sondaj văd posibilă menţinerea dobânzii la 4,25%, în timp ce alţi analişti iau în calcul o diminuare a dobânzii la 3,75% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai poate să scadă inflaţia

    Dumitru Dulgheru, analist BCR, consideră că fără reducerea TVA la pâine, preţurile alimentelor ar fi crescut cu 0,1% în loc să scadă cu 1,8%. Preţul pâinii, produs cu pondere mare în coşul de consum (aproape 7%), s-a redus cu 11,5% ca efect al reducerii TVA de la 24% la 9%, ceea ce încurajează Guvernul să promită acum şi o tăiere a TVA tot la 9% pentru carne, un alt produs unde evaziunea fiscală este ridicată. Ministerul Agriculturii estimează că în 2011-2012 au dispărut în economia subterană cca 71.000 de tone de carne de porc.

    O inflaţie anuală sub 2,5% ar permite BNR să accelereze ritmul de reducere a dobânzii de politică monetară, care ar putea ajunge la 4% încă din noiembrie curent, arată Dulgheru.

    La rândul lor, analiştii UniCredit estimează că rata inflaţiei va rămâne redusă până la jumătatea anului viitor, în timp ce creşterea PIB va înregistra, probabil, un uşor recul în 2014, ceea ce oferă BNR marjă de acţune pentru reducerea dobânzii de politică monetară.

    În estimarea analiştilor Raiffeisen, inflaţia anuală ar putea ajunge la finele anului în curs sub 2% şi ar putea scădea mai departe în primul trimestru din 2014, undeva între 1% şi 1,5%.

  • Situaţie “paradoxală”: Românii beneficiază de cele mai mici marje şi rate din regiune la creditele în monedă locală

     Potrivit economistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, o analiză mai atentă a costului total al creditelor de consum şi a celor imobiliare în lei indică o situaţie “paradoxală” faţă de percepţia publică, unde s-a fixat ideea că finanţările în lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arată că românii se împrumută în lei mai ieftin decât reuşesc polonezii în zloţi, ungurii în forinţi, sau cehii în coroane.

    Percepţia publică a fost construită de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Băncii Naţionale a României în direcţia unei concentrări pe finanţarea în lei, având ca argument permanent situaţia de pe pieţele din regiune, unde ponderea creditelor în monedă locală este mai mare comparativ cu România. În acelaşi timp, clienţii băncilor au sesizat permanent diferenţa semnificativă de cost între împrumuturile în lei şi cele în euro, unde dobânzile sunt în prezent la minime istorice, fără să compare costurile aferente creditelor în monedă locală din alte ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Obligaţiunile României, cea mai bună performanţă în rândul statelor emergente în această vară

     Astfel, titlurile de stat denominate în lei s-au apreciat cu 1,8% pe pieţele secundare din 22 mai, când preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a afirmat că banca centrală americană ar putea reduce programul de relaxare cantitativă, scrie Bloomberg.

    Creşterea este cea mai solidă în cadrul indicelui obligaţiunilor în monedă naţională ale statelor emergente calculat de JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană după active. Indicele a scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,8%.

    Creşterea cotaţiei obligaţiunilor pe piaţa secundară reprezintă o scădere a costurilor indicative de finanţare.

    Investitorii sunt atraşi de obligaţiunile României datorită reducerii cheltuielilor publice şi pregătirii unui nou acord cu FMI, dar şi în urma scăderii inflaţiei, care ar putea permite băncii centrale să reducă dobânda cheie pentru a stimula revenirea economiei şi a facilitat săptămâna trecută o emisiune de obligaţiuni în valută pe pieţele externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIŞTI: Cursul poate ajunge la 4,54 lei/euro la finalul anului, dacă BNR va continua să reducă dobânda

     Deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste, potrivit X-Tade Brokers.

    Conform unei analize a casei de brokeraj, cursul de schimb leu/euro s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 unităţi la finalul anului, în timp ce leu/dolar ar putea ajunge la 3,55 unităţi în aceeaşi perioadă.

    Paritatea leu/euro estimată de analiştii XTB este cu 1,67% peste cursul de referinţă anunţat marţi de Banca Naţională a României (BNR), de 4,4653 unităţi, şi cu 2,32% sub maximul istoric atins în 3 august 2012, de 4,6481 lei/euro. Comparativ cu nivelul de la finele anului trecut, de 4,4287 lei/euro, estimarea XTB este cu 2,51% mai sus.

    Rata de schimb leu/dolar prognozată pentru finele anului de casa de brokeraj este cu aproape 5,3% peste cursul anunţat marţi de BNR, de 3,3719 unităţi, şi cu 7,41% sub recordul istoris înregistrat pe 24 iulie 2012, de 3,8343 lei/dolar. Raportat la nivelul din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,3575 lei/dolar, estimarea XTB este cu 5,73% mai mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima ieftinire a creditelor după reducerea dobânzii de către BNR

    La creditele de consum garantate cu ipotecă, reducerea ajunge până la 3,4%, noile dobânzi pornind de la 7% pe an, a informat banca. Pentru creditele de nevoi personale fără garanţii, reducerea este de până la 1%, astfel că noile dobânzi pornesc de la 12% pe an. La depozitele la termen în lei, dobânda va fi redusă cu valori între 0,25% şi 0,5%, astfel încât dobânzile oferite clienţilor vor fi cuprinse între 3% şi 4,25% pe an, în funcţie de maturităţi.

    “Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditării şi economia în ansamblu prin credite atât negarantate, cât şi garantate”, a declarat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR. “Având în vedere resursele masive de depozite în lei ale BCR şi oportunităţile de a plasa aceste lichidităţi, decizia noastră reflectă condiţiile actuale ale pieţei. Preconizăm că piaţa se va alinia la acest nivel”, a adăugat Gerber.

    La 5 august, BNR a redus dobânda de politică monetară de la 5% la 4,5%, surprinzând piaţa, care se aşteptase la o scădere de numai 0,25%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că estimarea de inflaţie a fost redusă de la 3,2% la 3,1% pentru luna decembrie. Eugen Şinca, economist în cadrul BCR, a interpretat tăierea dobânzii drept o indicaţie clară că BNR vrea să determine băncile să ieftinească împrumuturile şi consideră că această politică va continua, astfel încât la nivelul lui decembrie va fi posibilă o dobândă de 4%, iar la anul şi o reducere a rezervelor minime în lei ale băncilor la BNR.

    BCR, cea mai mare bancă din România după active, a terminat prima jumătate a anului cu un profit de aproape 557 mil. lei, faţă de o pierdere de 125 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor (înainte de provizionare) a scăzut cu 4,3%, până la 50,9 mld. lei. Banca a anunţat că intenţionează să se concentreze asupra creditării în lei, astfel încât să inverseze combinaţia de monede în portofoliului de credite pe termen mediu şi lung si să-şi exploateze capacitatea de autofinanţare în lei.