BusinessMagazin

Tag: politica

  • Iulian Anghel, ZF: Leul cu breton şi de ce să nu-l umilim pe Vladimir Putin

    Nişte îngrijitori de la un parc zoo din China sunt anchetaţi pentru că ar fi tuns un leu şi i-au făcut breton. Ştirea care poate amuza şi fotografia cu leul “coafat” este pe toate reţele sociale, cu o simpla căutare o găsiţi pe YouTube. “Trebuia să-i facă permanent” râde cineva pe o reţea de socializare.

    Şi, neavând ce vorbi mari sofisticăreli,  râdeam şi eu cu un prieten de tunsul cu breton pentru că mama mă tundea, când eram mic, doar “zero în spate şi în faţă cu breton”. Şi râdeam şi eu cu prietenul meu: “Ai văzut leul cu breton?” Rade un pic el, apoi se opreşte: “Dar stai aşa, leul nu a zis nimic?”

    Am ridicat din umeri pentru că nu vorbisem cu leul ca să ştiu dacă i-a plăcut sau nu noua frizură. M-am tot gândit apoi: chiar aşa, cum tunzi un leu, cu breton?

    Când oamenii sunt ţinuţi în cuşti, de la naştere, ei cred că aceasta este starea naturală a fiinţei lor. Pentru că ei nu au cunoscut altceva decât sclavia. Poate nu le place când sunt tunşi cu breton, dar ei nu ştiu că se poate şi altfel.

    Când am cititi „Fenomenologia spiritului” a lui Hegel – predat şi azi pe larg în şcolile de filosofie – , am rămas înmărmurit. El susţine, nici mai mult nici mai puţin, că unii s-au născut sclavi şi alţii stăpâni şi nu pentru că s-ar fi născut din familii de sclavi sau de stăpâni, ci s-au născut aşa de la începutul lumilor. Hegel este, cred unii istorici, o temelie a nazismului care, pe urmele lui, a susţinut că există „popoare superioare” şi „popoare inferioare”. Primele sunt „stăpânii”, cele din urmă „sclavii”. Aşa că popoarele din urmă, fie trebuie eliminate, fie trebuie puse la jug. Ce diferenţă imensă de judecată faţă de Rousseau care scrie că, la început, toţi am fost egali. Şi-l amintesc aici pentru că, dacă Hegel ar fi o piatră de temelie a nazismului, Rousseau este o piatră de temelie a comunismului.

    Dar Hegel mai zice ceva. El susţine că toată această luptă dintre stăpân şi sclav s-a încheiat odată cu Revoluţia Franceză.

    Faptul că doi filosofi sunt la temelia a două regimuri criminale arată cât de puternice sunt cuvintele.

    Este greu de suportat, prin urmare, să asculţi un preşedinte al Franţei (Macron) care spune senin că Rusia – care, sub Vladimir Putin, a ajuns un stat nazist –  „nu trebuie umilită” în războiul din Ucraina. Cum adică? Rusia este agresorul. Există o literatură de specialitate ce spune că „marile puteri” nu trebuie umilite pentru că devin şi mai agresive. Dar ce pot face ţările care descoperă că există o lume şi dincolo de cuşcă? Este cazul Ucrainei.

    Îmi place Rilke şi citez una din poeziile lui. Scrie el despre o panteră închisă într-o cuşcă:

    “Privirea ei de gratii atâta s-a lovit,

    Încât în ea nimic nu mai păstrează.

    Şi parcă mii de gratii tot trec necontenit

    Şi după gratii lumea încetează.

    Al paşilor puternic mers mărunt

    Ce-ntr-un minuscul cerc se învârteşte,

    E ca un dans al forţei în jurul unui punct

    În care-o ameţită voinţă s-odihneşte.

    Dar valul ochiului, din când în când, se-nalţă.

    O imagine pătrunde,

    Prin liniştea-ncordată a trupului trecând,

    Şi piere-n golulul inimii profunde.”

    De-a lungul istoriei lor, ucrainenii au fost ba în cuşca Lituaniei, ba în cuşca Poloniei, ba în cea a Rusiei. Ei bine, Ucraina a înţeles acum că există o viaţă şi dincolo de gratii. Şi nu mai vrea să fie tunsă cu breton. Poţi tunde cu breton un leu aflat într-o cuşcă, dar nu poţi s-o faci cu un leu dintr-o savană, dacă nu-l omori mai întâi. Aceasta este diferenţa dintre sclavie şi libertate.

    Şi să vii tu, marele Macron, mare moştenitor al Revoluţiei Franceze, şi să spui că “Rusia nu trebuie umilită” – în vreme ce Rusia omoară şi distruge mii de vieţi în Ucraina, nenoroceşte milioane de destine –  este o mizerie.

  • Politica Chinei de interzicere a călătoriilor peste graniţe, un semnal sumbru post-Covid pentru chinezi şi economia mondială

    Au trecut mai bine de doi ani de când ţările au început să-şi închidă graniţele pentru vizitatori pentru a opri răspândirea Covid. Acum, China, care se confruntă cu cea mai accelerată răspândire a virusului, încearcă o nouă tactică: călătoriile „nenecesare“ ale cetăţenilor chinezi peste graniţe vor fi de asemenea restricţionate, pentru ca locuitorii să nu aducă virusul acasă din străi­nătate.

    Politica va îngreuna de asemenea obţinerea paşapoartelor şi altor documente de călătorie.

    E posibil ca aceste măsuri temporare să fie ridicate când China va decide că virusul nu mai reprezintă o ameninţare. Însă decizia recentă a ţării de anulare a evenimentelor sportive interna­ţionale programate pentru mijlocul anului viitor implică faptul că acest lucru nu se va întâmpla anul viitor. Temerile în creştere ale guvernului privitoare la exodul talentelor şi capitalului din China sugerează că reglementările, într-o anumită formă, vor fi menţinute probabil mult mai mult şi vor deveni un fel de normal nou, restricţionat.

    Consecinţele pentru China şi lumea întreagă vor fi profunde, scrie Adam Minter, editorialist Bloomberg.

    Înainte de pandemie, turismul şi sectorul de travel reprezentau peste 10% din PIB-ul mondial, şi nicio ţară nu trimitea mai mulţi călători peste graniţe decât China. Un declin pe termen lung ar devasta companiile şi economiile care au ajuns să depindă de ei. O generaţie chineză mai tânără, curioasă, crescută cu călătoriile ar fi izolată, cu aşteptările şi nivelul de trai reduse.

    Transformările politice din secolul trecut ce au dat naştere Chinei moderne nu au oferit multe oportunităţi pentru călătorii internaţionale. Însă acest lucru a început să se schimbe în anii ‘80, deşi temerile privind influenţele externe nu au dispărut niciodată în totalitate.

    În următoarele trei decenii, turismul extern al Chinei a crescut odată cu economia. Iar vizitatorii chinezi şi banii lor au transformat destinaţii întregi. Turiştii chinezi s-au schimbat de asemenea. Cândva, o călătorie peste graniţe era un lux, însă mai apoi a devenit ceva accesibil pentru chinezii din clasa de mijloc.

    Covid-ul a perturbat acest boom. În 2021, doar 8,5 milioane de călători chinezi au plecat peste graniţe, în scădere cu peste 95% faţă de valul de dinaintea pandemiei. Cele 255 miliarde $ cheltuite de aceştia peste graniţe în 2019 au dispărut în mare parte, afectând economiile dependente de turism.

    La nivel mondial, destinaţii, hoteluri, companii aeriene şi alte servicii de travel resimt o durere similară şi se întreabă când, dacă vreodată, China va permite cetăţenilor săi să călătorească peste graniţe din nou.

    Chiar dacă restricţiile noi vor expira în cele din urmă, poate la finalul anului 2023, daunele vor fi totuşi severe, în opinia editorialistului Bloomberg.

    Destinaţiile internaţionale vor suferi pierderi de miliarde de dolari, în timp ce tinerii chinezi, puternic afectaţi de lockdown-uri fără sfârşit şi orizonturi din ce în ce mai restrânse, va trebui să se împace cu nou an sumbru, sau doi, fără libertatea de mişcare de care ajunseseră să se bucure.

     

  • Boris Johnson, supus unor noi presiuni să demisioneze din cauza petrecerilor din pandemie

    Un deputat din cadrul Partidului Conservator a depus, vineri, o cerere de moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boris Johnson, iar altul a demisionat din cadrul Ministerului britanic de Interne, în contextul amplificării presiunilor din cauza petrecerilor organizate în pandemie.

    Bob Neill, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Comunelor, a declarat că raportul privind petrecerile organizate în sedii guvernamentale arată “un tip inacceptabil de comportament” pe durata restricţiilor antiepidemice, subliniind că explicaţiile premierului Boris Johnson nu par credibile.

    “Încrederea este cea mai importantă în politică, dar aceste evenimente au subminat încrederea nu doar în funcţia de prim-ministru, ci şi în procesul politic. Pentru a reconstrui încrederea şi a trece mai departe, este necesară o schimbare de conducere”, a argumentat Bob Neill, citat de agenţia Reuters.

    Un alt politician conservator, Paul Holmes, a demisionat din funcţia de asistent al ministrului de Interne. “Îmi este clară neîncrederea profundă atât în Guvern, cât şi în Partidul Conservator generată de aceste evenimente”, a afirmat Holmes.

    Mai mulţi parlamentari conservatori au anunţat în ultimele zile că au cerut demisia premierului Boris Johnson. Moţiunea de cenzură va fi iniţiată doar dacă în Comitetul 1992 din cadrul Partidului Conservator vor fi primite 54 de solicitări în acest sens. Cererile sunt confidenţiale, astfel că doar preşedintele Comitetului 1922 ştie câte au fost primite până acum.

  • Boris Johnson susţine că este “îngrozit” de concluziile privind petrecerile, dar nu vrea să demisioneze

    “Sunt la fel de surprins şi dezamăgit ca oricine altcineva din Camera Comunelor în legătură cu aceste dezvăluiri; sunt îngrozit de anumite tipuri de comportament”, a declarat Boris Johnson, potrivit cotidianului The Guardian.

    Premierul britanic insistat că petrecerile organizate prin încălcarea regulilor antiepidemice au fost foarte rare, “doar opt în 600 de zile”.

    Un raport oficial elaborat de Susan Gray, secretar adjunct al Biroului Cabinetului britanic, a stabilit că Guvernul Boris Johnson “a eşuat în mod grav” în respectarea normelor. “Oricare au fost intenţiile, ceea ce s-a întâmplat la aceste evenimente şi modul în care s-au desfăşurat nu au fost în concordanţă cu reglementările anti-COVID din acea perioadă. Permiterea presiunilor asupra unor oficiali şi consilieri, unele atitudini au fost incompatibile cu reglementările”, arată raportul prezentat miercuri de Susan Gray, conform cotidianului The Guardian.

    Premierul Boris Johnson a fost amendat recent de Poliţia londoneză în cadrul investigaţiilor privind petreceri organizate în sedii guvernamentale în timpul pandemiei, iar opoziţia laburistă îi cere demisia.

    Boris Johnson a negat iniţial că ar fi fost încălcate regulile antiepidemice, iar ulterior a argumentat că nu şi-a dat seama că s-a întâmplat acest lucru. Oficlaii de la Downing Street au negat că Boris Johnson ar fi indus în eroare Parlamentul în mod intenţionat.

    Numeroşi consilieri ai premierului Boris Johnson au demisionat în februarie pe fondul presiunilor politice apărute din cauza petrecerilor organizate în 2020 şi 2021 în birouri guvernamentale prin încălcarea normelor antiepidemice.

  • Comisia Europeană propune prelungirea suspendării reglementărilor bugetare la nivelul UE

    Reglementările privind disciplina bugetară la nivelul Uniunii Europene, care nu mai sunt aplicate din martie 2020 din cauza pandemiei, vor rămâne suspendate inclusiv în anul 2023, din cauza crizei economice generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile contra Rusiei, conform Comisiei Europene.

    “Propunem menţinerea în 2023 a clauzei generale de salvgardare”, care permite derogări temporare în privinţa limitelor de îndatorare şi deficitelor fixate prin Pactul de Stabilitate, a declarat luni Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Afaceri economice.

    “Acest lucru oferă marje de manevră la nivelul politicilor bugetare naţionale pentru a reacţiona rapid în caz de necesitate”, a subliniat Valdis Dombrovskis, citat de cotidianul Le Monde, insistând totuşi pentru administrarea riguroasă a finanţelor publice.

    Propunerea Comisiei Europene a fost recepţionată favorabil de miniştrii de Finanţe din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi luni după-amiază la Bruxelles.

  • Noul Guvern al Franţei a stabilit priorităţile / Îmbunătăţirea puterii de cumpărare este o “urgenţă”

    Premierul Elisabeth Borne a organizat luni prima şedinţă de Guvern. Conform purtătoarei de cuvânt Olivia Gregoire, Guvernul a fixat câteva priorităţi. “Este vorba de educaţie, sănătate, ecologie şi de o urgenţă, puterea de cumpărare”, a afirmat Olivia Gregoire, citată de cotidianul Le Monde.

    “Guvernul acesta este în primul rând un guvern al acţiunii”, a declarat, la rândul său, preşedintele Emmanuel Macron, reamintind că Franţa s-a confruntat şi se confruntă cu “un context inedit”, la finalul crizei pandemiei şi cu războiul dintre Rusia şi Ucraina.

    Jean-Luc Mélenchon, liderul mişcării Franţa Nesupusă (stânga, opoziţie), a criticat, vineri seară, noua echipă guvernamentală propusă de premierul Elisabeth Borne, exprimând convingerea că acest Cabinet va rămâne în funcţie doar o lună, până la scrutinul legislativ.

  • Emmanuel Macron a numit-o pe Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a nominalizat-o pe Elisabeth Borne, actualul ministru al Muncii, pentru funcţia de prim-ministru, în contextul remanierii decise după scrutinul prezidenţial şi înaintea alegerilor legislative.

    “Preşedintele Republicii a numit-o pe doamna Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru şi i-a acordat sarcina formării guvernului. Este o alegere a competenţei în slujba Franţei”, a comunicat Palatul Elysée, potrivit cotidianului Le Figaro.

    Elisabeth Borne a ocupat funcţiile de ministru al Transporturilor, Tranziţiei Ecologice şi Solidarităţii. Din iulie 2020, este ministru al Muncii.

    Este a doua femeie care ocupă funcţia de prim-ministru al Franţei, după Edith Cresson, în 1991, conform cotidianului Le Monde.

  • Macron vrea revizuirea tratatelor UE şi propune integrarea Ucrainei într-o nouă structură politică

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a pledat, luni, pentru revizuirea tratatelor Uniunii Europene şi propune integrarea Ucrainei într-o nouă structură politică de cooperare comunitară.

    “Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei conferinţe de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European, iar eu o aprob”, a afirmat Emmanuel Macron, la Conferinţa pentru Viitorul Europei, desfăşurată la Strasbourg. Liderii statelor UE urmează să discute despre modificarea tratatelor la reuniunea Consiliului European din iunie. Franţa deţine în prezent Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

    De altfel, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunităţi politice europene” în care să fie integrată Ucraina, în contextul în care unele state se opun admiterii rapide a acestei ţări în Uniunea Europeană. “Această organizaţie europeană nouă le-ar permite naţiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spaţiu de cooperare politică şi în materie de securitate”, a declarat Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia şi organizarea continentului nostru. Ucraina, prin lupta sa şi prin curaj, este membră de suflet a Europei noastre, chiar dacă nu îi acordăm mâine statutul de candidat, căci ştim că procesul de aderare ar dura mai multe decenii”, a subliniat Macron.

  • Dacă vine războiul, ce se întâmplă într-o ţară în care încrederea în liderii politici este la pământ? În ce măsură ar reuşi, de exemplu, Klaus Iohannis, conducătorul suprem al armatei, coagularea României în caz de război

    ♦ Volodimir Zelenski a ajuns din actor de comedie, creditat cu puţine şanse ca politican de succes, erou naţional şi internaţional. A fost contextul de aşa natură sau depinde de lider?

    „Atunci când a fost ales preşedintele Zelenski, mulţi spuneau că este un actor de comedie şi nu ar putea fi bun în politică. Acum, de când a început războiul, toată lumea care credea asta şi-a schimbat părerea. Este un erou“, povestea o refugiată ucraineancă în Bucureşti.

    Volodimir Zelenski şi al său partid Slujitorul Poporului (denumit după serialul în care Zelenski a jucat rolul principal) au venit ca o speranţă pentru ucraineni care aşteptau reforme, modernizare, eradicarea corupţiei oligarhice etc. Ca atare, se bucura de un grad de încredere destul de mare chiar şi înainte de începerea războiului „ undeva spre 43% în 2021, potrivit Radio Ukraine International. După izbucnirea războiului şi acţiunile lui Zelenski, el a devenit erou naţional şi simbolul rezistenţei ucrainene. Întrebarea este însă ce se întâmplă într-o ţară în care încrederea în liderii politici este la pământ, cum este cazul României, unde încrederea în preşedintele Klaus Iohannis, comandantul suprem al Armatei, este la 14-22%, iar încrederea în politicieni, în general, este şi mai jos.

    „Depinde de lideri şi de compor­tamentul liderului. Dacă preşe­dintele poate fi un factor de coeziune în socie­tate. Spre exemplu, Volodimir Zelenski, cu poziţia sa, cu comportamentul său, s-a pliat exact pe aşteptările poporului ucrainean şi a consolidat această rezistenţă eroică şi dârză“, explică analistul politic din Republica Moldova, Ion Tăbârţă.

    Pe de altă parte, adaugă el, se poate întâmpla şi exact invers, cum a  fost în cazul preşedintelui moldovean Mircea Snegur, în răz­boiul din Transnistria, din 1992, între nou-formata Republică Moldova şi Federaţia Rusă.

    „Din păcate, el nu a devenit acel lider de coagulare naţională pentru cetăţenii din Re­publica Moldova, mai degrabă liderii au venit din alte partide“, explică analistul politic.

    Un exemplu care reuneşte atât tiparul liderului din lumea liberă care reuşeşte să adune în spatele său poporul, cât şi al celui care dă greş este Marea Britanie din cel de-al doilea război mondial, cu cei doi lideri: Neville Chamberlain şi Winston Churchill. Chamberlain, premierul Marii Britanii între 1937 şi 1940 se întorcea la Londra din Munchen în uralele britanicilor, după ce a semnat, alături de alţi lideri occidentali în 1938, cedarea unei părţi din Cehoslovacia Germaniei naziste, care devenea din ce în ce mai agresivă în Europa. Mişcarea a fost considerată, la vremea aceea, una care a împiedicat un nou conflict mondial, pentru că nimeni nu mai voia să vadă ororile din Primul Război Mondial.

    Chamberlain a promovat politica dialogului cu Hitler, care s-a dovedit o politică falimentară: la nici un an de la Munchen, Hitler, împreună cu Stalin, atacă Polonia şi împing Marea Britanie şi Franţa să declare război Germaniei Naziste.

    Avansul germanilor prin Europa a prins atât Marea Britanie, cât şi Franţa, pe picior greşit, care păreau depăşite de armata nazistă. După ce Germania a invadat şi Ţările de Jos, Chamberlain a făcut un pas în spate şi i-a făcut loc celebrului Winston Churchill, care a tăiat orice fel de canale de comunicare cu Adolf Hitler şi, prin atitudinea sa, a ridicat moralul scăzut al britanicilor. Politica lui Churchill de a nu da niciun pas înapoi l-a făcut să se bucure atunci, ca şi acum, de o popularitate extraordinară în rândul armatei britanice şi populaţiei.

    Klaus Iohannis, preşedintele României este, potrivit Constituţiei, şi şeful suprem al Armatei Române.

  • Emmanuel Macron face apel la unitate şi admite că mulţi cetăţeni nu au preferat niciun candidat

    Emmanuel Macron a pledat pentru unitate, în contextul obţinerii unui nou mandat de preşedinte al Franţei, admiţând că mulţi alegători nu au preferat niciun candidat şi subliniind că rezultatul îi creează obligaţii pentru următorii ani.

    “După cinci ani de transformări, de momente fericite, dar şi dificile, de crize excepţionale, vreau să le mulţumesc cetăţenilor care mi-au acordat încrederea de a prezida Republica în următorii cinci ani”, a afirmat Emmanuel Macron.

    “Sunt conştient de faptul că acest vot îmi creează obligaţii pentru următorii ani. Mă gândesc şi la compatrioţii care s-au abţinut de la vot, tăcerea lor înseamnă refuzul de a alege, iar noi va trebui să răspundem. De acum înainte, eu nu mai sunt candidatul unei tabere, ci preşedintele tututor”, a precizat Emmanuel Macron duminică seară, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Va trebui să fim exigenţi şi ambiţioşi. Războiul din Ucraina ne aminteşte că Franţa trebuie să ofere claritate prin vocea sa, să îşi arate forţa în toate domeniile”, a subliniat Emmanuel Macron.

    Conform rezultatelor oficiale anunţate de Ministerul francez de Interne după numărarea a 98% din voturi, Emmanuel Macron a obţinut 57,8% din voturi, iar Marine Le Pen 42,1%. Rata de participare în turul secund al scrutinului prezidenţial a fost de 71,7%, mai scăzută cu 3% faţă de anul 2017.