BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • O nouă problemă la orizont: Datoria globală explodează şi ajunge la 71 de trilioane de dolari

    Datoria globală totală va creşte cu aproape 10% în 2022, ajungând la un nivel record de 71 de trilioane de dolari. În plus, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat, scrie CNBC.

    Potrivit analizei realizate de managerul britanic de active Janus Henderson, creşterea datoriei globale va fi dirijată în primul rând de împrumuturi contractate de SUA, Japonia şi China, dar şi de o mare parte din naţiunile lumii.

    În 2021, datoria globală a crescut cu 7.8%, până  la 65,4 trilioane de dolari, ţările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au plătit înapoi doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

    Pentru 2022, situaţia s-ar putea schimba semnificativ, analiştii prognozând o creştere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

    Cea mai afectată ţară de problema datoriei globale va fi Marea Britanie, care va resimţi puternic efectul majorării dobânzilor şi impactul unei inflaţii care continuă să crească.

    „Pandemia a avut un impact uriaş asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele acesteia vom continua să le experimetăm pentru mult timp. Războiul din Ucraina, este de asemenea un factor care va forţa guvernele să se împrumute din nou pentru a finanţa creşterea cheltuielilor în domeniul apărării”, a declarat Bethany Payne, manager în cadrul Janus Henderson.

    În privinţa apărării, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniu, după declanşarea războiului din Ucraina. La cei 2% se mai adaugă şi finanţarea propriei forţe armate cu 100 de miliarde de euro.

    Agenţia S&P Global Ratings, se aşteaptă ca imprumutrile contractate de guvernele lumii să totalizeze 10.4 trilioane de dolari în 2022, aproape o treime din cât s-a contractat anterior pentru combaterea pandemiei.

    „Ne aşteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflaţiei şi a scenei politice şi sociale tot mai polarizată”, a declarat Karen Vartapetov, analist de credit în cadrul S&P.

    Raportul agenţiei de rating mai subliniază şi faptul că  repercusiunile macroeconomice la nivel global, cauzate de Războiul din Ucraina va pune şi mai multă presiune pe guverne pentru finanţare, în timp ce politica monetară din ce în ce mai strictă, va ridica costul acesteia.

    Pentru ţările care se luptă pentru creştere economică şi pentru a-şi reduce depedenţa de imprumuturi, dar şi pentru ţările ale căror sume contractate ating deja cote alarmante, acest fenomen reprezintă o nouă problemă.

    Pe de altă parte, în cazul economiilor dezvoltate, costurile împrumuturilor vor creşte, însă guvernele vor avea suficient timp la dispoziţie pentru cosolidarea bugetului. Această fereastră de timp, va permite totodată lansarea unor reforme care să stimuleze semnificativ creşterea economică.

  • Marea reîntoarcere la birou

    Aruncaţi-vă treningurile în dulap, nu beţi a doua cafea acasă şi haideţi la birou măcar trei zile pe săptămână – acesta pare să fie mesajul angajatorilor care fac, de câteva luni, pregătiri pentru „marea reîntoarcere” la birouri. Eliminarea restricţiilor şi încetinirea fenomenului „marea demisioneală” pe fondul situaţiei din Ucraina conturează o nouă tendinţă pe piaţa muncii: în următoarele luni, 60-70% dintre angajaţii români care au lucrat de acasă în ultimii doi ani vor merge, zilnic, la birou.

    „M-am întors la birou de circa un an, nu mai suportam să mă mut dintr-o cameră în alta când aveam fie eu, fie prietena mea, calluri. În zilele bune, vin la birou maxim 20 – 30 din totalul celor 300 de angajaţi pe care îi avem, iar mulţi dintre ei vin pentru că au stabilite întâlniri. S-au întors în special colegii care au copii sau care – cum e cazul meu – nu au cele mai bune condiţii să lucreze de acasă”, spune Valentin, 32 de ani, manager într-o companie locală de IT.

    Angajatorul său nu îi va obliga pe angajaţi să se întoarcă la birou, pentru că, spune el, modul hibrid şi flexibil de lucru este noul normal. În plus, nu au destule birouri faţă de cât de mult s-a extins echipa. De aceea, “noul birou” va cuprinde o aşa-numită zonă de hot desk, birouri care pot fi rezervate de către angajaţii care lucrează de obicei remote şi care vor să vină, din când în când, la serviciu, pentru întâlniri.

    Dacă pentru unii angajaţi revenirea la birou este opţională, pentru alţii a devenit obligatorie cel puţin pentru câteva zile pe lună, pentru ca, în viitor, mersul la birou să devină o obişnuinţă.

    Vom începe cu două zile pe săptămână de acasă pentru majoritatea angajaţilor, iar cei din departamentul de IT vor sta acasă trei zile pe săptămână. Peste câteva luni vom face bilanţul”, a spus Radu Mavrodin, VP human resources în cadrul OMV Petrom, companie cu peste 8.200 de salariaţi, în cadrul conferinţei „ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii”.

    Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie”. Aprilie şi mai sunt luni de tranziţie pentru angajaţii OMV Petrom, iar din iunie aşteptarea este de revenire în formulă completă la birou.

    Trendul întoarcerii la birou a fost dat încă de la începutul anului de către marile companii de pe Wall Street, iar banca de investiţii americană
    Goldman Sachs a anunţat deja că vrea revenirea tututor angajaţilor din SUA la birouri, pe când alte bănci mari, precum Morgan Stanley sau JP Morgan, îşi încurajează angajaţii să se întoarcă la muncă.

    În cadrul furnizorului de servicii de business process outsourcing Computer Generated Solutions (CSG), care are 4.500 de angajaţi în România, o parte dintre angajaţi încă lucrează de acasă, dar tendinţa este de revenire la birou. Compania a făcut 1.000 de noi angajări din martie 2020 până în prezent, iar lunar recrutează câte 250 de persoane.

    Media de vârstă pe multe proiecte este de 21-22 de ani, e ca o facultate la noi. În pandemie, mulţi angajaţi s-au dus să stea cu părinţii în oraşele din care provin, ca să economisească o chirie. Dar am avut şi proiecte în care clienţii nu au permis munca remote, din raţiuni de securitate şi au condiţionat proiectul de munca la birou. Nu puteam lăsa pe drumuri 500 de oameni, astfel că ei au venit la birou în fiecare zi”, a explicat Mihai Şoproni, vice-president operations în cadrul CGS Romania. Compania îşi propune o revenire la birou, treptată, într-un model hibrid. Acolo unde se va putea, dacă proiectul permite, angajaţii vor putea lucra remote dacă îşi doresc acest lucru.

    „Nu toţi îşi doresc remote, pentru că nu au condiţiile necesare acasă. Dacă stai cu părinţii într-un apartament cu 2 camere şi mai ai un frate, nu ştiu unde îţi mai faci munca. Avem undeva la 2.000 de oameni care lucrează pentru SUA şi care încep programul după-masă, iar unii termină la 3-4 dimineaţa. Nu poţi prelua apeluri din sufragerie la 3 dimineaţa dacă ai părinţii care dorm în camera alăturată”, a mai spus Mihai Şoproni.

    În România, cele mai multe companii apelează la modelul hibrid de muncă, pentru că încă este prea devreme pentru o schimbare atât de radicală a modului de lucru.

    Informaţiile din piaţa muncii arată că angajatorii pun o oarecare presiune pe angajaţi să se întoarcă la birou, spune Adrian Dinu, CEO al Creasoft, producător român de software care a dezvoltat o soluţie de pontaj. 

    ”Aparent toată lumea vrea o revenire la birou, dar toţi angajatorii încep uşor, cu două-trei zile la birou pe săptămână. Toţi îmi spun că fac asta pentru ca oamenii să se obişnuiască. Uşor, uşor acele trei zile pot să devină patru zile”, a spus Adrian Dinu.

    Pentru cei care nu vor să vină la birou, angajatorii solicită din ce în ce mai mult pontajul pe PC, ceea ce înseamnă că angajaţii nu mai pot ponta” de pe telefonul mobil în timp ce îşi fac cumpărăturile sau se duc la coafor, de exemplu, în timpul programului de lucru.

    Întoarcerea la birou nu cred că se aplică pentru programatori. Eu, de exemplu, nu am de gând să îi mai chem la birou. La restul departamentelor este altceva, pentru cei care au activităţi de rutină, care nu sunt creative, se va ajunge la o pondere de 60-70% dintre angajaţi care vor merge la birou până la finalul anului, estimez eu”, a mai spus Adrian Dinu.

    În cazul companiei de telecomunicaţii Vodafone, noua normalitate presupune un model de lucru hibrid, lucru anunţat încă din perioada în care existau restricţii.

    „Angajaţii noştri pot lucra fie de acasă, fie de la birou. Sperăm să rămânem în acest moment aşa cum suntem fără restricţii, iar dacă se va întâmpla altceva vom vedea. Am evoluat modul de lucru în care angajaţii veneau la birou şi lucrau în fiecare zi din altă parte, pe de-o parte constrânşi de situaţia pandemică şi apoi ne-am dat seama că funcţionează foarte bine. Dat fiind că modelul pe care noi l-am anunţat este undeva 40% de la birou 60% de acasă, în funcţie de departamente, ceea ce vom avea este un spaţiu în care ne vom concentra pe ceea ce noi numim zone de colaborare în care ei să vină mai degrabă pentru discuţii de echipă, traininguri sau orice alte interacţiuni“, a spus Anca Bancu, HR director în cadrul Vodafone România. Ea a mai precizat că organizaţia sa nu încurajează angajaţii să vină la birou, să dea e-mailuri sau să lucreze individual, ci îi încurajează să vină mai ales pentru activităţile care presupun interacţiuni cu grupuri mai mari.

    Lucrul la distanţă poate oferi noi oportunităţi de recrutare a personalului dintr-o arie geografică mult mai mare. Un studiu recent realizat de compania de audit şi consultanţă KPMG realizat pe un eşantion de 530 de companii din 46 de state a arătat că 89% dintre companii fie au implementat o strategie de lucru la distanţă, fie au luat în considerare una. Astfel a luat naştere conceptul de „muncă de oriunde”, care include ideea de lucru la distanţă transfrontalier. Însă această tendinţă vine cu noi provocări.

    „Sunt sigură că angajaţii se vor aştepta din ce în ce mai mult să poată lucra de oriunde, iar angajatorii vor dori şi ei să beneficieze de acest lucru. Pentru succesul acestei abordări, este important să acordăm atenţie anumitor aspecte. În mod evident, angajatorii vor trebui să aibă grijă la statutul de rezidenţă fiscală al unui angajat care petrece mult timp în afara ţării locului de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Tax Partner, Head of People Services, KPMG în România. Ea a mai precizat că regulile sunt destul de complexe şi depind de o serie de factori şi că ar putea exista şi implicaţii din domeniul securităţii sociale, dar şi aspecte care ţin de impozitarea angajatorului.

    „În unele situaţii, un angajat care îşi petrece timpul lucrând în altă ţară poate crea un sediu permanent pentru angajator, care ar putea genera obligaţii privind impozitul pe profit şi cerinţe de conformitate pentru companie”, a mai spus Mădălina Racoviţan.

    Una dintre companiile cu prezenţă pe plan local care angajează „de oriunde” este CrowdStrike România, companie americană de cybersecurity care are în prezent peste 160 de angajaţi locali.

    „Avem angajaţi din Zalău, Braşov, Iaşi, Cluj, angajăm de peste tot din România. Dacă oamenii îşi doresc să lucreze remote, noi le permitem. Oferim şi posibilitatea angajaţilor de a lucra din altă ţară, dar suntem atenţi să respectăm şi legislaţia din ţările respective”, a spus Ana Robu, Talent Aquisition Manager în cadrul CrowdStrike. Compania angajează ingineri IT care să lucreze în domeniul securităţii informatice, iar angajaţii au posibilitatea să vină şi la birou, dacă doresc acest lucru, dar în interviurile de recrutare” se observă o dorinţă mai mare ca oamenii să lucreze remote”.

    ING Bank avea un setup remote încă de dinainte de pandemie, angajaţii aveau deja dispozitive şi infrastructură de comunicare la dispoziţie.

    „La noi, pandemia a avut mai mult impact cultural şi ne-a trecut de la circa 10% din angajaţi obişnuiţi să lucreze remote la 96% work from home în 24 de ore”, a spus Răzvan Sighinaş, chief information officer în cadrul ING Bank
    România. El a mai precizat că organizaţiile, atât cele din zona de business, cât şi din sectorul public, ar trebui să digitalizeze şi procesele interne pentru a putea aplica modul de lucru hibrid.

    Iar flexibilitatea are mai multe forme, de la modul de lucru până la programele de instruire şi birouri care permit desfăşurarea activităţii într-un nou context.

    „Departamentele de HR au devenit mai umane o dată cu pandemia, iar flexibilitatea a definit HR-ul. Angajaţii din departamentele de HR fost nevoiţi să ofere traininguri flexibile, să dea direcţii, să comunice şi să urmărească implementarea anumitor soluţii de HR”, a spus Aurelian Chitez, sales director în cadrul companiei locale Romanian Software, specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii pentru domeniul resurselor umane.

    Ultimii doi ani au fost dificili pentru angajaţi, iar pentru marea reîntoarcere la birou angajatorii au investit, din nou, în crearea celor mai bune condiţii pentru angajaţi, pentru a crea un mediu în care să se simtă cât mai în siguranţă.

    „În birourile viitorului se pune foarte mult accent pe zona de inovaţie, pe ideea de birou flexibil, se pune din ce în ce mai mult accentul pe a aduce spiritul confortabil de acasă inclusiv la birouri, nu mai sunt acele cubicals“, a spus Valentin Bolozan, HR director în cadrul Globalworth, liderul pieţei de birouri din România şi din Polonia, care are peste 230 de angajaţi în cele două ţări.

    Munca de acasă, pandemia şi, mai nou, războiul din Ucraina, au accentuat starea de anxietate a angajaţilor români, iar nivelul anxietăţii poate creşte odată cu politicile de revenire la birou. De altfel, furnizorii de servicii medicale au observat o creştere a cererilor de servicii de consultanţă psihologică în ultimii ani.

    „Ultimii doi ani ne-au afectat fizic şi psihoemoţional, iar companiile sunt deschise să îi ajute pe angajaţi. Sunt două direcţii pe care le au companiile care oferă acest beneficiu angajaţilor. O direcţie este cea în care trebuie să îi ajute să îi ţină productivi, a doua direcţie e cea de beneficiu extrasalarial. Pandemia a normalizat terapia, iar companiile susţin angajaţii care vor să ajungă la terapeut, financiar, dar includ această terapie în abonamentele medicale”, a spus Georgiana Andrei, director vânzări divizia abonamente în cadrul Reţelei de sănătate Regina Maria.  Ea a mai precizat că unele studii americane arată că aşa-numitul „prezenteism”, acei oameni care sunt la birou, dar nu sunt bine, costă companiile de 10 ori mai mult decât costă absenteismul.

    Totodată, ultimii doi ani au arătat că sindromul epuizării profesionale nu mai este un subiect evitat în rândul angajatorilor, iar acesta este un lucru benefic.

    „Câţi angajaţi au folosit beneficiul de consiliere psihologică? Acest subiect este tabu, noi am făcut câţiva paşi în a vorbi despre asta înainte de a implementa acest beneficiu. Comportamentul angajaţilor care au aplicat pentru acest beneficiu s-a schimbat semnificativ, am avut mult mai mulţi oameni care l-au folosit în mod repetat. Era foarte rar ca oamenii să îl folosească o singură dată”, a spus Olga Kravchenko, Group HR COO în cadrul companiei de asigurări AXA, care are peste 110.000 de angajaţi la nivel global.

    Conferinţa „ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii. Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie” a fost organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu ING România, Bucharest Real Estate Club, BAT, HTSS, Creasoft, Druid, Crowdstrike, Colorful.HR, TotalSoft, Signal Iduna, Salarium, Regina Maria şi Smartree.

  • Avertismentele managerilor care conduc afaceri de miliarde de euro în Romania pentru anul 2022 şi cum cred cred ei că o sa fie acest an pentru ţara noastră

    Anul acesta este marcat de evenimente contrastante. Pe de-o parte, ridicarea restricţiilor impuse odată cu instaurarea pandemiei reprezintă un prim pas către o revenire a economiei. Recent, România s-a alăturat statelor care au decis renunţarea la regulile aplicate în ultimii doi ani marcaţi de criza sanitară. La polul opus însă, conflictul ruso-ucrainean ce se desfăşoară la graniţa României şi inflaţia galopantă – alimentată suplimentar de război – pun presiune pe economie, nu doar pe cea locală, ci şi pe cea europeană sau globală.

    Preţuri în creştere la raft, mai puţini bani în buzunare şi crize de aprovizionare sunt doar câteva dintre pericolele ce planează deasupra unui an 2022 care ar fi trebuit să reprezinte un prim pas către normalitate. Pentru a înţelege mai bine cum se conturează a fi acest an, Business MAGAZIN a vorbit cu executivii de top din comerţul modern local, cu acei oameni care văd la prima mână ce se întâmplă în economie şi în ce direcţie merge consumul privat. E vorba de manageri ce coordonează afaceri de miliarde de lei şi echipe de mii de oameni fiecare.

    Experienţa lor e cu atât mai valoroasă cu cât consumul privat a fost constant, chiar şi în anii de pandemie, principalul motor al economiei româneşti. În 2022 lucrurile par să se schimbe, astfel că suntem condamnaţi” să ne bazăm pe investiţii pentru ca economia să crească în continuare. Consumul nu ştim încotro merge dată fiind inflaţia care erodează puterea de cumpărare. În acest context, jucătorii din comerţul modern anunţă pentru 2022 circa 600 de magazine noi şi relocări, cea mai mare cifră de la intrarea pe piaţă, ceea ce înseamnă că universul de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, de discount şi cash&carry se va apropia de 4.500 de unităţi, conform calculelor BM.

    În total, pentru dezvoltarea operaţiunilor din România, zece companii vor scoate din buzunare circa 1 mld. euro, sumă ce va fi folosită atât pentru expansiunea curentă, cât şi pentru logistică sau terenuri noi. Comerţul cu dominantă alimentară este unul dintre puţinele sectoare din economia care a continuat să se dezvolte indiferent de contextul economic, magazine noi fiind deschise şi în timpul crizei financiare din 2009-2010, şi în vremuri de creştere economică, dar şi în pandemie. Acum, unele reţele apasă pedala de acceleraţie în 2022, iar motivele din spatele acestor decizii sunt variate. Pe de-o parte, competiţia la vârf se înteţeşte, iar lupta pentru podium e tot mai dură. Deschiderile de magazine ajută aceste lanţuri internaţionale să fure cotă de piaţă – în special de la comerţul tradiţional, dar nu numai – şi să continue să îşi consolideze prezenţa. În 2020, ultimul an pentru care există date publice, cele zece reţele au raportat afaceri cumulate de 76,4 mld. lei (15 mld. euro), cu 12% peste nivelul din anul anterior pandemiei. O parte din creştere a fost susţinută de expansiune.

    Un alt motiv pentru care jucătorii investesc mai mult în 2022 ca oricând este pentru că unii dintre acţionari se gândesc să vândă operaţiunile locale în curând şi vor să obţină cifre bune.

    Indiferent de motiv, zarurile au fost aruncate.

    Preconizăm un 2022 cu evoluţii în piaţa de retail, jucători noi şi-au anunţat deja prezenţa, în special pe segmentul de quick commerce, ceea ce va determina, implicit, o concurenţă şi mai puternică. De asemenea, vom asista la creşteri şi extinderi (ale jucătorilor deja existenţi – n.red.), în special pe segmentele de proximitate, online şi servicii de livrare express.

    Ionuţ Ardeleanu, directorul general al Auchan Retail România

    O concurenţă mai puternică, dar o putere de cumpărare mai mică

    Ionuţ Ardeleanu, directorul general al Auchan Retail România, spune că inflaţia va fi una dintre problemele cu care se va confrunta retailul românesc în 2022, în contextul în care majorările de preţuri vor duce la o scădere a puterii de cumpărare. „Vor exista în continuare fluctuaţii (de preţuri – n.red.), dat fiind contextul inflaţionist, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a românilor, care completează criza sanitară în care suntem de doi ani”, adaugă el. Totodată, anul acesta se va intensifica pe plan local concurenţa din piaţa de comerţ cu dominantă alimentară, iar acest lucru se va întâmpla atât ca urmare a intrării unor nume noi, cât şi datorită dezvoltării companiilor deja existente. O concurenţă mai mare înseamnă, în mod normal, o luptă mai acerbă pe preţuri. „Preconizăm un 2022 cu evoluţii în piaţa de retail, jucători noi şi-au anunţat deja prezenţa, în special pe segmentul de quick commerce, ceea ce va determina, implicit, o concurenţă şi mai puternică. De asemenea, vom asista la creşteri şi extinderi (ale jucătorilor deja existenţi – n.red.), în special pe segmentele de proximitate, online şi servicii de livrare express”, spune Ionuţ Ardeleanu.

    Când vine vorba de jucători noi, eMAG a lansat anul trecut conceptul de supermarket online Freshful, cehii de la Rohlik vor intra în curând în România cu propriul magazin online, iar grupul de livrări rapide (în 10-15 minute) Grovy şi-a pus piaţa locală pe hartă în 2021. Aceste nume noi pariază toate pe comerţul virtual. Mulţi dintre jucătorii deja existenţi în piaţă, cum e şi cazul Auchan, erau deja activi în online, însă şi ei continuă să dezvolte acest canal de vânzări. „La nivel de companie, ne concentrăm şi anul acesta pe creşterea şi dezvoltarea digitalului, în care am alocat investiţii importante şi pentru care vrem să continuăm dublarea cifrei de afaceri aşa cum am înregistrat anul trecut.” Executivul nu oferă cifre de vânzări sau ponderi ale online-ului în business.

    „Totodată, vom continua dezvoltarea segmentului de ultraproximitate, a noului format de supermarket de mari dimensiuni, dar şi a hipermarketurilor. Ne dorim să simplificăm cât mai mult procesul de cumpărare, atât în magazine, cât şi online.”

    Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, cinci supermarketuri şi o reţea de 158 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 149 în staţiile Petrom. Acestora li se adaugă magazinul online propriu. Grupul francez, unul dintre cei mai importanţi jucători din comerţul local, a încheiat anul 2020 (ultimul pentru care există date financiare disponibile) cu afaceri de peste 5,5 mld. lei (1,1 mld. euro), cu 1% mai mari decât în 2019.


    Aş spune că abordarea proactivă şi reacţiile în timp real au fost caracteristici majore pentru echipa noastră anul trecut.

    Julien Munch, CEO al Carrefour România

     

    Misiune (im)posibilă: încetinirea creşterii preţurilor

    Executivul francez Julien Munch, CEO al Carrefour România, spune că anul trecut a fost marcat de schimbări continue de mers şi de direcţie, în timp ce 2022 vine cu propriile sale particularităţi şi probleme, una dintre cele mai importante fiind inflaţia.

    „Aş spune că abordarea proactivă şi reacţiile în timp real au fost caracteristici majore pentru echipa noastră anul trecut”, explică executivul.

    În 2022, deşi sunt voci care vorbesc de finalul pandemiei, efectele acestei crize sanitare abia acum se văd. Una dintre cele mai mari probleme rezultate este inflaţia. Spre exemplu, în cazul României, estimările pentru 2022 sunt pentru o inflaţie de peste 10%.

    „Anul acesta va veni cu siguranţă cu propriile sale particularităţi, iar contextul economic actual ne va provoca să venim cu soluţii folosindu-ne cele mai bune resurse pentru a încetini scumpirea preţurilor, de exemplu. Acesta nu este doar punctul de vedere al Carrefour România, ci chiar o misiune la nivel de grup, de a încerca să stabilizăm costurile şi să absorbim cât mai mult din impactul inflaţiei pentru consumatorul final”, adaugă Julien Munch. În pofida problemelor, executivul spune că grupul francez continuă expansiunea în România. Carrefour are pe plan local circa 360 de magazine offline sub mai multe formate. Compania este de altfel retailerul care acoperă cele mai multe segmente din piaţă, având hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, un mix de discount şi cash&carry, dar şi operaţiuni online şi platforma de livrare Bringo. „Vom rămâne fideli strategiei noastre pe termen lung şi în 2022, cu accent clar pe trei piloni care sunt esenţiali pentru compania şi misiunea noastră: prezenţa omnichannel, inovaţia şi localizarea. În ceea ce priveşte modelul omnichannel, vom continua să ne concentrăm atenţia pe extinderea amprentei digitale a Carrefour prin site-ul şi aplicaţia Carrefour.ro, precum şi alături de partenerul nostru strategic, Bringo.”

    De exemplu, compania intenţionează să extindă serviciul de livrare rapidă în 30 de minute prin Bringo în toate oraşele mari din România până la sfârşitul anului. În ceea ce priveşte formatele fizice, pariul din acest an este pe proximitate şi pe consolidarea portofoliului de produse. În termeni de business, gigantul din Hexagon are în România afaceri cumulate de peste 12,7 mld. lei, fiind pe locul trei în piaţă, după Lidl şi Kaufland, conform datelor pe 2020, cele mai recente. Datele pe 2021 nu sunt încă publice la Ministerul de Finanţe.

     

    Preţurile cresc, iar consumatorii caută produse mai ieftine

    Metro Cash&Carry România şi-a menţinut anul trecut afacerile pe trend ascendent în pofida provocărilor cu care a venit la pachet al doilea an de pandemie de COVID-19, iar pentru 2022 misiunea rămâne aceeaşi: creşterea businessului. Misiunea nu va fi însă uşoară.

    „Din perspectivă macroeconomică, principala provocare pentru sectorul de retail va veni de la eventuale şocuri de consum, în urma scăderii resurselor financiare ale consumatorilor. Ca urmare a creşterii preţurilor, consumatorii vor căuta produse cât mai ieftine, din fiecare categorie”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

    „Din perspectivă macroeconomică, principala provocare pentru sectorul de retail va veni de la eventuale şocuri de consum, în urma scăderii resurselor financiare ale consumatorilor. Ca urmare a creşterii preţurilor, consumatorii vor căuta produse cât mai ieftine, din fiecare categorie”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

    Astfel, Metro are două obiective – să ţină preţurile jos şi să asigure disponibilitate neîntreruptă a produselor la raft, mai ales în contextul geopolitic actual, adaugă el.

    „Pentru anul 2022, rămânem optimişti şi încrezători în modelul nostru de business pentru a susţine creşterea afacerii Metro la nivel local. Mai precis, ne vom concentra eforturile pe trei piloni de creştere.” Executivul spune că este vorba de dezvoltarea unui ecosistem de soluţii digitale complete care să asigure o operativitate şi eficientizare ridicată ale afacerilor clienţilor profesionişti din industria HoReCa şi a revânzătorilor. Grupul german Metro este activ pe formatul de cash&carry care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

    „În paralel, vom accelera procesul de food service delivery (livrare de bunuri alimentare – trad.) pentru asigurarea capacităţii de a deservi multichannel clienţii profesionişti, fără sincope în aprovizionare. Al treilea pilon este extinderea francizei LaDoiPaşi la 2.000 de magazine până în anul 2023.” Nemţii de la Metro au local 30 de magazine proprii pe format cash&carry şi dezvoltă prin parteneri reţeaua de magazine mici LaDoiPaşi.

    Estimarea optimistă pentru 2022 vine după o serie de ani pe plus, ani în care cifra de afaceri a avansat deşi HoReCa a fost închisă sau a funcţionat parţial, iar comportamentul românilor s-a schimbat când vine vorba de canalele de shopping.

    Oficialii Metro România anunţau anul trecut că grupul are pe lista de clienţi 500.000 de companii – revânzători, jucători HoReCa şi alte firme. Spre comparaţie, datele de la Registrul Comerţului arată că în România sunt circa 750.000 de firme, astfel că două din trei companii active local îşi fac cumpărăturile la Metro cel puţin o dată pe an.

    Adrian Ariciu nu oferă cifre privind businessul în 2021. Comerciantul german a încheiat anul 2020 cu afaceri de 6,1 mld. lei, cu 5% mai mari decât în 2019. Este cel mai bun rezultat în lei de la intrarea companiei pe piaţă în 1996.

     

    Un climat marcat de incertitudini

    Ridicarea restricţiilor impuse de autorităţi în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un prim pas către relansarea economiei, crede Robert Hellwagner, CEO, Selgros Cash&Carry. Totuşi, alte provocări în frunte cu inflaţia pot pune pune piedici acestui proces. „După doi ani de incertitudini, ne aşteptăm ca relaxarea restricţiilor generate de pandemie să  reprezinte un prim pas spre relansarea economiei. Provocarea pentru economie va fi creşterea inflaţiei determinată de majorarea preţurilor la materia primă, combustibil şi energie”, adaugă executivul. Cu toate acestea, pentru acest an el se aşteptă la o creştere atât în segmentul de B2B, cât şi în ceea ce priveşte consumatorii finali.

    Selgros deţine în România 23 de unităţi active pe formatul cash&carry, astfel că se adresează cu preponderenţă revânzătorilor (magazinelor tradiţionale) şi jucătorilor din HoReCa şi mai puţin clienţilor persoane fizice. În 2021, compania nu a deschis, dar nici nu a închis niciun magazin, reţeaua numărând tot 23 de unităţi de tip cash&carry. Ultima inaugurare de magazin nou a Selgros datează din noiembrie 2019.

    Anul trecut am câştigat clienţi atât din rândul companiilor, cât şi din rândul consumatorilor finali, cifra de afaceri apropiindu-se de 4 miliarde de lei. De asemenea, în 2021 Selgros a marcat 20 de ani pe piaţa de comerţ alimentar din România.

    Robert Hellwagner, CEO, Selgros Cash&Carry

    Reţeaua de magazine, prezentă pe piaţa din România din 2001, este unul dintre jucătorii cel mai puţin extinşi, alături de Cora. Acest lucru se explică prin faptul că Selgros are magazine de suprafaţă mare, de tip cash&carry, adică angro. Chiar şi în anii buni pentru expansiune, comerciantul nu a deschis mai mult de 2-3 unităţi noi, concentrându-şi atenţia în special pe reşedinţele de judeţ. Totodată, au existat şi alţi ani în care compania nu s-a extins. În pofida pandemiei şi a provocărilor cu care aceasta a venit, pentru Selgros 2021 a fost un an de creştere organică.

    „Anul trecut am câştigat clienţi atât din rândul companiilor, cât şi din rândul consumatorilor finali, cifra de afaceri apropiindu-se de 4 miliarde de lei. De asemenea, în 2021 Selgros a marcat 20 de ani pe piaţa de comerţ alimentar din România.”

    Spre comparaţie, în 2020 compania a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de 3,87 mld. lei.

     

    Nevoi în schimbare pentru consumatori

    Pandemia de COVID-19, creşterea concurenţei în comerţul alimentar, precum şi evenimentele din plan economic şi geopolitic au dus la schimbarea nevoilor consumatorilor, spune Mircea Moga, executivul român care conduce operaţiunile locale ale lanţului de magazine Mega Image ce numără circa 900 de unităţi.

    „În 2022, ne concentrăm atenţia pe a fi mai aproape de consumatori, întrucât nu mai este de ajuns să fii în proximitatea clientului doar fizic. De aceea, ne preocupă ca sortimentaţia să fie una relevantă şi variată, vrem să diversificăm portofoliul constant prin mărci proprii şi venim cu soluţii pe care le oferim în magazine şi la livrarea la domiciliu.”

    Executivul român adaugă că în prezent cumpărătorul trebuie să simtă că retailerul face parte din comunitatea lui şi aduce plus valoare prin toate acţiunile pe care le desfăşoară. „De asemenea, vom continua să ne concentrăm pe consolidarea segmentului de e-commerce, care creşte într-un ritm accelerat şi care are un real potenţial de dezvoltare în perioada imediat următoare.”

    Retailerul Mega Image este unul dintre cei mai extinşi jucători pe segmentul magazinelor fizice, cu circa 900 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Compania e activă pe segmentul supermarketurilor cu brandul cu acelaşi nume – Mega Image, iar pe cel de proximitate merge cu Shop&Go. Totodată, retailerul are propriul magazin online. Compania a început să activeze în comerţul virtual acum mai mulţi ani, în parteneriat cu eMAG (cel mai important jucător din comerţul online românesc). Anul trecut, cele două părţi au decis să meargă mai departe cu proiecte proprii.

    „Anul trecut a fost în acelaşi context dificil (marcat de pandemia de COVID-19 – n.red.), atipic”, sumarizează Mircea Moga anul 2021.

    În ceea ce priveşte 2022, executivul crede că retailul cu dominantă alimentară va rămâne pe un trend ascendent. Când vine vorba de businessul propriu, Mega Image va continua investiţiile pentru a pătrunde pe noi teritorii, dar şi pentru a-şi consolida prezenţa în pieţele pe care le deserveşte deja.

    „Ne aşteptăm ca nevoile consumatorilor să se schimbe şi anul acesta, astfel că vom aloca investiţii pentru extinderea magazinelor fizice, remodelarea acestora şi introducerea de noi concepte şi mărci proprii, precum şi consolidarea celor deja existente.” După cifra de afaceri din 2020, Mega Image este al cincilea cel mai mare retailer local, cu afaceri de 7,2 mld. lei, în urcare cu 8,7% faţă de 2019, ultimul an de dinainte de pandemie.

     

    Un an complex, influenţat de multipli factori de stres

    Aura Rădulescu, directorul operaţional al lanţului de magazine Cora, spune că 2022 va fi un an complex, influenţat de multipli factori de stres, precum evoluţia pandemiei şi inflaţia, aceasta din urmă fiind trasă în sus în special de costurile tot mai mari ale energiei. „În acest context, Cora va trebui să găsească soluţii pentru a evolua la cote optime şi pentru a oferi, în acelaşi timp, clienţilor condiţiile de shopping obişnuite.”

    Despre anul trecut, executivul spune că a fost tot unul provocator, în care contextul a continuat să se schimbe dramatic peste noapte, testând la maximum capacitatea de a se adapta a companiei. „A fost un an în care am făcut totul pentru a menţine magazinele deschise pentru toţi clienţii, indiferent de cât de mari au fost provocările de ordin sanitar şi logistic. A fost un an dificil, dar bogat în transformări şi evoluţii pe toate planurile.”

    Deşi atât despre 2021, cât şi despre 2022 executivul vorbeşte în termeni similari, există diferenţe majore între ei. Mai exact, factorii de stres sunt diferiţi, pandemia fiind evenimentul „vedetă” al anului trecut, pe când inflaţia a început să-şi arate colţii abia pe final de 2021, pentru ca în primele luni din acest an să lovească din plin.

    În acest context, Cora va trebui să găsească soluţii pentru a evolua la cote optime şi pentru a oferi, în acelaşi timp, clienţilor condiţiile de shopping obişnuite.

    Aura Rădulescu, directorul operaţional al lanţului de magazine Cora

    „Deşi plin de emoţii şi de restricţii, 2021 a fost anul în care oamenii s-au obişnuit să trăiască în noul context, iar lumea s-a simţit în siguranţă la cumpărături, a conştientizat măsurile luate pentru limitarea impactului pandemiei”, adaugă Aura Rădulescu.

    Cora este retailerul cel mai puţin extins de pe plan local, astfel că grupul are în România zece hipermarketuri şi câteva magazine de mici dimensiuni, acestea din urmă sub brandul Cora Urban. Lor li se adaugă magazinul online, retailerul fiind unul dintre primii jucători care a pariat pe acest canal, într-o perioadă în care vânzările virtuale de bunuri FMCG tindeau spre zero. „Ţintele Cora pentru acest an sunt creşterea online-ului şi dezvoltarea celui mai nou concept, Cora Urban, în paralel cu explorarea unor soluţii noi care să îmbogăţească experienţa de shopping a clienţilor, indiferent de canalul ales. Totodată, întreaga activitate a Cora în România şi în Europa se desfăşoară sub semnul sustenabilităţii, aşa că strategia de business include soluţii în acest sens, de la extinderea parteneriatelor cu producătorii locali pentru a susţine economia românească, până la soluţii pentru reducerea presiunii asupra mediului.”

    Lanţul de magazine Cora a încheiat anul 2020 cu afaceri de 1,6 mld. lei, cu 5,5% mai mici decât în 2019, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Declinul a survenit în pandemie, un an atipic pentru consum şi pentru retail. Totuşi, din datele ZF, Cora este singurul dintre cei zece jucători din comerţul modern alimentar care şi-a redus încasările în 2020 faţă de anul de dinaintea pandemiei.

     

    Dincolo de probleme, răsare soarele

    Ultimii doi ani, marcaţi de pandemia de COVID-19, au forţat companiile din orice domeniu să lucreze sub presiune, să se adapteze şi să meargă mai departe. În acest context, în pofida problemelor cu care vine la pachet, 2022 este un an de creştere şi de investiţii pentru unii jucători curajoşi care cred că în orice criză există o serie de oportunităţi. Plus că, multe dintre aceste proiecte de dezvoltare sunt gândite pe termen lung şi sunt menite să aibă rezultate în anii ce vor urma, când actualele probleme ar putea fi (în scenariul optimist) doar o amintire. „Penny România este o companie care evoluează constant, având la bază o creştere sustenabilă. Astfel, ne aşteptăm ca 2022 să fie în linie cu anii anteriori. Ne vom continua planurile şi vom investi în extinderea reţelei noastre de magazine, vom deschide 30-35 de unităţi. Banii vor merge inclusiv către achiziţia de terenuri. De asemenea, vom remodela şi ultimele magazine din reţea, proces pe care ne dorim să îl încheiem anul acesta. Mai mult, investim şi în toate depozitele, în sediu şi în echipamentele logistice existente, pentru a le menţine eficiente şi la zi, mai ales din punct de vedere digital”, spune Daniel Gross, CEO al Penny România.

    Retailerul cu profil discount Penny România, parte a grupului german Rewe, a investit în acest 2021 peste 100 mil. euro în businessul local, banii mergând către deschiderea a circa 25 de magazine noi, remodelarea unora deja existente şi inaugurarea unui nou centru logistic la Filiaşi, lângă Craiova. Ritmul de dezvoltare va accelera, astfel că bugetul companiei pentru România va urca la 1 mld. euro pentru întreaga perioadă de până în 2029 când ţinta este dublarea reţelei la 600 de magazine şi existenţa a şase centre logistice, faţă de patru azi. „Privind în urmă, în ciuda dificultăţilor întâlnite pe parcurs şi a volatilităţii industriei, ne aşteptăm ca economia să urmeze un curs pozitiv. Dincolo de provocările care vor apărea, mă bazez pe capacitatea echipei de a se adapta rapid la schimbări.” Daniel Gross spune că 2021 a fost un an al rezultatelor, atât în ceea ce priveşte cifrele, cât şi alte aspecte din business.

    „În 2021 am atins borna de 300 de magazine şi am ajuns la patru centre logistice în România, am depăşit primul miliard de euro ca cifră de afaceri.” Penny România a avut în 2020 afaceri de 4,7 mld. lei după un avans de circa 20%. Oficialii companiei spuneau că ritmul s-a menţinut şi în 2021, ceea ce ar duce businessul la peste 5,6 mld. lei (1,1 mld. euro), potrivit calculelor ZF. Datele pe 2021 nu sunt încă publice.

     

    Ţinerea în frâu a inflaţiei, prioritatea zero

    Călin Costinaş, deputy CEO al lanţului de magazine Profi, spune că 2021 a fost un an dificil, dar asta nu a împiedicat compania să îşi ducă la îndeplinire planurile. La fel se anunţă a fi şi acest an. „În 2022 ne vom continua planurile de extindere prin investiţii comparabile cu cele realizate anul trecut, doar că ritmul deschiderilor de noi magazine va fi mai temperat, în timp ce va creşte considerabil numărul de unităţi pe care le vom aduce la noul standard Profi.” Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, vrea să deschidă sau să modernizeze în acest an 300 de magazine, acesta fiind cel mai ambiţios plan de expansiune de până acum al companiei, dar şi al oricărui alt retailer local. Până acum, cel mai bun an pentru dezvoltare a fost 2019, când Profi a deschis 264 de unităţi noi, e vorba de magazine pe format mic, de tip supermarket sau proximitate modernă. La momentul acela, compania nu lua în calcul şi modernizările. Anul trecut, compania a inaugurat circa 170 de spaţii de vânzare şi a modernizat alte 70, consolidându-şi poziţia de cel mai extins retailer din România, cu peste 1.500 de unităţi la nivel naţional. „Anul 2021 a fost unul dificil, dar care nu ne-a împiedicat să ne ducem la îndeplinire planurile, punând însă o presiune considerabilă atât pe oameni, cât şi pe celelalte resurse ale reţelei noastre.”

    Ţinta iniţială a Profi pentru 2021 era de 250 de unităţi noi, dar compania a mizat şi pe remodelări. Astfel, oficialii companiei au anunţat anterior că vor de fapt ca până la finalul anului să fie inaugurate şi modernizate în total 250 de unităţi, lucru care s-a întâmplat. „Modernizarea presupune un volum mai mare de muncă decât o inaugurare”, spuneau reprezentanţii lanţului anterior.

    Conform celor mai recente date ZF, anual, Profi investeşte în România circa 100 mil. euro, bani ce merg atât către deschideri şi remodelări, cât şi către dezvoltare de portofoliu sau procese interne.

    Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate este al patrulea jucător din comerţul alimentar local după cifra de afaceri din 2020, de 8,8 mld. lei, plus 22%. Oficialii companiei nu comunică ritmul de creştere al businessului în 2021. Ei spun însă, că trendul ascendent va continua. „În ceea ce priveşte economia, aceasta va trebui să găsească mijloacele prin care să facă faţă provocărilor generate de inflaţie şi de preţul energiei”, conchide Costinaş.


    În 2022 ne vom continua planurile de extindere prin investiţii comparabile cu cele realizate anul trecut, doar că ritmul deschiderilor de noi magazine va fi mai temperat, în timp ce va creşte considerabil numărul de unităţi pe care le vom aduce la noul standard Profi.

    Călin Costinaş, deputy CEO al lanţului de magazine Profi

  • OMS: Europa s-a grăbit cu ridicarea restricţiilor. Încercarea prematură de a lăsa pandemia în urmă ar putea pregăti terenul pentru o renaştere a virusului

    O treime dintre naţiunile europene, inclusiv Germania, Franţa şi Regatul Unit, înregistrează o creştere semnificativă a cazurilor de Covid-19 după relaxarea „brutală” a restricţiilor, a declarat şeful regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, potrivit Bloomberg.

    „Ţările în care vedem o creştere semnificativă sunt Regatul Unit, Irlanda, Grecia, Cipru, Franţa, Italia şi Germania”, a declarat Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, la un briefing în Republica Moldova, desfăşurat marţi. „Acele ţări au ridicat abrut restricţiile, de la foarte mult la prea puţin”

    Europa încearcă să lase Covid-19 în urmă, dar graba de a anula restricţiile pregăteşte acum terenul pentru o renaştere a riscurilor de pandemie. Cazurile nou confirmate au urcat la 5,4 milioane în ultimele şapte zile, în creştere de la 4,9 milioane la sfârşitul lunii februarie, potrivit datelor OMS. Peste 12.400 de persoane au murit de Covid în ultima săptămână, potrivit OMS.

    Totuşi, Kluge a spus că este „optimist şi vigilent” în ceea ce priveşte pandemia din Europa, deoarece mulţi oameni şi-au consolidat imunitatea prin vaccinări, iarna se apropie de sfârşit şi omicron este o tulpină mai blândă decât variantele anterioare. Cu toate acestea, în ţările cu rate scăzute de vaccinare, COVID-19 este încă o boală care ucide oameni.

    „În ceea ce priveşte viitorul, este dificil de prezis, deoarece acest virus ne-a surprins de multe ori”, a declarat Kluge. 

  • Nou record al inflaţiei în Germania, din cauza pandemiei şi a crizei cu Rusia

    Rata inflaţiei în Germania a ajuns, în martie, la 7,3%, cel mai mare nivel din ultimii peste 40 de ani, conform estimărilor preliminare efectuate de Oficiul pentru Statistică de la Berlin, informează site-ul Tagesschau.de.

    Potrivit estimărilor oficiale, inflaţia este în martie 2022 cu 7,3% mai ridicată comparativ cu aceeaşi lună din 2021, în contextul continuării creşterii preţurilor la energie şi carburanţi, în contextul crizei pandemiei şi al războiului din Ucraina.

    Acesta este cel mai mare nivel al inflaţiei înregistrat în Germania după toamna anului 1981, când a avut loc primul Război din Golful Persic.

    “Dubla criză a pandemiei şi a războiului din Ucraina generează costuri asupra bunăstării noastre”, argumentează analistul economic Jens-Oliver Niklasch, de la grupul bancar LBBW.

  • Răspunsul lui Rafila, întrebat dacă putem vorbi despre sfârşitul valului 5

    „Aşteptăm cifrele din zilele următoare. Dacă acest trend descendent se menţine, având în vedere şi contextul regional, atunci răspunsul este da”, a răspuns ministrul.

    Potrivit lui Rafila, dacă în fiecare zi vor fi mai puţine cazuri noi faţă de ziua similară a săptămânii trecute, răspunsul este da, „putem considera această încheiere a valului 5”.

    „Aş vrea să fim precauţi şi să nu facem afirmaţii hazardate care pot să inducă confuzii”, a adăugat Rafila.

  • Cum transformă războiul laptele în lux

    În timp ce oraşe întregi devin mormane de moloz în Ucraina, ecoul războiului se răsfrânge mult peste graniţele ţării vecine. Scumpirile, conturate încă din timpul crizei pandemice, afectează într-un efect de domino industriile globale, ducând la previziunile unor penurii multiple. După energie, carburant, materiale de construcţii, ulei şi nu numai, laptele riscă să devină un bun pe care nu toţi şi-l vor permite. Adepţii jumătăţii pline a paharului pot vedea scumpirile şi într-o notă pozitivă: mai mulţi vegani şi mai puţină poluare.

    Dacă pe românii de rând îi mai pot salva de criza din ce în ce mai palpabilă banii puşi „la saltea”, numărul celor care au depozite bancare de peste 100.000 de euro fiind în creştere (+7.233 de persoane în 2021), la fel ca şi valoarea sumelor economisite (+19,3%), Banca Naţională are ca backup fondurile BCE, la care poate să apeleze pentru un împrumut până la începutul anului viitor. O plasă de siguranţă necesară, dar la care sperăm să nu fim nevoiţi să apelăm.

    Andra Stroe, redactor, Business MAGAZIN


     

     

  • Mesaj pentru business: Este esenţial ca primele 1.000 de companii, coloana vertebrală a economiei, să meargă bine

    ♦ În condiţiile de stres economic pe care le traversează businessul, de pandemie şi acum de război, de evoluţia celor mai mari 1.000 de companii din România depind într-o şi mai mare măsură restul afacerilor ♦ Top 1.000 generează 45% din cifra de afaceri, 25% din profitul total şi angajează un sfert din forţa de muncă.

    Cifra de afaceri a celor mai mari 1.000 de companii din România a scăzut cu doar 1% în 2020, primul an al pan­demiei de COVID-19, un nivel care arată pentru prima dată imaginea unui business solid care a stat în picioare în faţa unei mari provocări.

    „Scăderea de doar 1% a cifrei de afaceri a celor mai mari 1000 de companii din România este cea mai importantă concluzie a anuarului. Este ceva ce intuiam de ceva timp şi anume că am demonstrat ca societate, ca organizaţii şi ca persoane un ni­vel absolut remarcabil de rezilienţă şi o ca­pacitate de a ne adapta la o provocare excep­ţională: oprirea simultană a activităţii eco­nomice în toată lumea“, a spus Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Moldova, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Top 1.000 reprezintă o adevărată loco­mo­tivă pentru businessul românesc, un uni­vers care cuprinde în 2020, anul analizat în ca­talog, peste 800.000 de firme cu bilanţ fi­nan­ciar depus, un nivel record pentru România. „Impactul pandemiei în business a fost redus şi asta pentru că politicile de gestionare a crizei au fost echilibrate, nu au distrus companii. S-au păstrat lanţurile de valoare şi chiar şi businessurile greu încer­cate au mers către investiţii în loc să fi intrat într-o zonă defensivă“.

    Firmele din top 1.000 au 958.000 de an­ga­jaţi (23% din total), o cifră de afaceri cu­mu­lată de 158 mld. euro, 45% din total şi o mar­jă de profit net de 3,7%, arată datele din anua­rul Top 1.000 cele mai mari com­pa­nii din România realizat de ZF şi susţinut de Deloitte.

    „Cred că vorbim de o concentrare fi­reas­că, nu excesivă. E o concentrare care apa­re în toate domeniile vieţii şi cu sigu­ranţă în business ea e naturală“, arată Alexandru Reff.

    Topul este dominat de companii multi­na­ţionale, iar Alexandru Reff subli­niază că pre­zenţa businessului occidental în Româ­nia este evident un atu al societăţii româ­neşti.

    „Cred că suntem într-o postură pri­vi­le­giată şi asta se datorează încrederii pe care capitalul străin şi partenerii noştri occi­den­tali au avut-o de-a lungul timpului în România. Ne-am dori cu toţii, cu si­gu­ran­ţă, o mai bună dezvoltare a capitalului local, o ex­pansiune a afa­cerilor româneşti în re­giune – nu e un capitol la care am remarcat în­totdeauna nivelul de performanţă pe care ni l-am dori. Sunt, însă, anumite companii pe care le-am asistat într-o astfel de ex­pan­siune. Încep companii locale să facă achiziţii şi să consolideze zona de activitate, ca pre­misă pentru o expansiune regională“.

    Topul celor mai mari 1.000 de companii din România după cifra de afaceri din 2020  include doar companiile (persoane juridice) al căror bilanţ aferent anului 2020 era depus până la date de 1 ianuarie 2022 la Registrul Comerţului, instituţia care a furnizat datele pentru acest catalog. Criteriul de departa­ja­re în clasament este cifra de afaceri raportată în 2020, astfel că în top nu sunt incluse nici firme care nu au depus bilanţul până la data realizării acestui clasament.

    Clasamentul include doar entităţile fis­ca­le, cu cod unic de înregistrare fiscală, aşa cum sunt ele înregistrate la Registrul Comerţului. Nu sunt incluse grupuri de firme, holdinguri sau raportări consolidate anunţate de companiile listate.

     

    Câteva date din anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România

    ► Pragul de intrare în Top 1.000 este o cifră de afaceri de 179 mil. lei, faţă de 135 mil. lei acum cinci ani, la prima ediţie a catalogului Top 1.000.

    ► 150 de companii din Top 1.000 au avut o cifră de afaceri de cel puţin 1 miliard de lei. Dintre acestea şapte trec de 10 mld. lei, iar 16 au avut în 2020 venituri de peste 5 mld. lei fiecare

    ► 19 firme antreprenoriale au trecut în 2020 de pragul de 1 mld. lei cifră de afaceri, faţă de 10 firme acum cinci ani, la prima ediţie a catalogului Top 1.000.

    ► Comerţul, industria prelucrătoare şi IT&C-ul sunt sectoarele din Top 1.000 cu cea mai mare cifră de afaceri.

    ► Automobile Dacia a fost în 2020 cea mai mare companie din România după cifra de afaceri. Datele de astăzi arată că Dacia poate pierde după mai mulţi ani prima poziţie.

    ► Reţeaua de magazine Profi este cel mai mare angajator privat

    ► Dedeman Bacău, companie antreprenorială, a avut în 2020 cel mai mare profit net dintre firmele din Top 1.000. Pavăl Holding, firma care adună investiţiile acţionarilor Dedeman, a avut cel mai mare profit net din economie. Firma nu este însă în Top 1.000

    ► Complexul Energetic Oltenia a avut cea mai mare pierdere din economie în 2020, de aproape un miliard de lei

    ► Dedeman (Adrian şi Dragoş Pavăl), Altex (Dan Ostahie) şi Fildas Trading (Anca Vlad) sunt cele mai mari trei companii antreprenoriale, fiecare lider pe piaţa pe care activează

    ► Poşta Română şi CFR SA sunt cei mai mari angajatori din economie şi singurele firme din România care mai au peste 20.000 de salariaţi.

  • Ce spune Rafila, despre valul prelungit Omicron

    Alexandru Rafila a menţionat, miercuri, după şedinţa de Guvern, cele peste 4.000 de cazuri noi COVID înregistrate în ultimele 24 de ore, dintre care o treime în Bucureşti, apoi în Cluj-Napoca şi Timişioara.

    „Se respectă ceea ce s-a întâmplat şi în perioadele anterioare, oraşele cele mai mari dau cele mai mari cifre în ceea ce priveşte numărul de cazuri noi. Această creştere care se înregistrează în aceste zile o monitorizăm cu atenţie”, a spus Rafila.

    Ministerul Sănătăţii a păstrat toate „instrumentele” în ceea ce priveşte diagnosticul, evaluarea, tratamentul acestor pacienţi: „există aceeaşi capacitate operaţională, centrele de evaluare ambulatorii. Încurajăm, de asemenea, testarea ca măsură de control al acestei pandemii în ţara noastră”.

    Rafila a precizat că trendul este general în Europa, nu se înregistrează doar în România.

    „Recomandăm cu foarte multă seriozitate păstrarea măsurilor de protecţie individuală legate de utilizarea măştii, mai ales în mijloacele de transport, în spaţiile închise, şi distanţarea, acolo unde este posibil, evitarea aglomeraţiei”, a adăugat ministrul.

    Rafila a adăugat că vaccinarea poate fi făcută în continuare la medicul de familie: „facem trecerea de la sistemul cu centre de vaccinare către medicii de familie. Acest proces va mai dura un anumit intervalul de timp. Există încă centre de vaccinare la nivelul unităţilor sanitare, iar ulterior încercăm să includem această vaccinare în programul obişnuit de imunizare din ţara noastră”.

  • Ţara pe care pandemia de Covid a devastat-o complet: Numărul total de infecţii a atins 10 milioane. Crematoriile şi pompele funebre sunt nevoite să-şi lungească programul şi să-şi lărgească spaţiile de stocare

    Numărul total de infecţii cu coronavirus din Coreea de Sud a depăşit 10 milioane, sau aproape 20% din populaţia ţării, au declarat miercuri autorităţile. Potrivit acestora, creşterea numărului de cazuri grave şi decese pun o presiune din ce în ce mai mare asupra crematoriilor şi a caselor funerare la nivel naţional, scrie Reuters.

    Agenţia pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Coreea (KDCA) a raportat marţi 490.881 de cazuri, al doilea cel mai mare număr zilnic după recordul de 621.205 înregistrat pe 16 martie. Numărul total de cazuri a crescut la 10.427.247, cu 13.432 de decese.

    Ratele de infecţie şi deces din ţară sunt încă mult sub cele înregistrate în alte părţi ale lumii, deoarece aproape 87% din cei 52 de milioane de locuitori ai Coreei de Sud sunt vaccinaţi, 63% dintre cetăţeni având şi doza suplimentară de rapel.

    Potrivit datelor, numărul morţilor aproape s-a dublat în doar aproximativ şase săptămâni, decesele zilnice ajungând la 429 vinerea trecută, alimentând cererea pentru aranjamente funerare.

    Ministerul Sănătăţii le-a cerut luni celor 60 de crematorii din toată ţara să-şi prelungească programul pentru a putea face faţă numărului în creştere de cadavre, iar celor 1.136 de pompe funebre, capabile să depoziteze aproximativ 8.700 de cadavre, să-şi lărgească spaţiile de stocare.

    „Capacitatea crematoriilor este în creştere”, a spus oficialul ministerului Son Young-rae. „Dar există încă diferenţe regionale”.

    Autorităţile au mărit deja capacitatea zilnică combinată de incinerare de la aproximativ 1.000 la 1.400 pe zi, începând de săptămâna trecută. Dar un număr mare de cadavre au continuat să fie raportate în zona dens populată din Seul, a declarat Son.

    Datele Ministerului Sănătăţii au arătat că cele 28 de crematorii din oraşul Seul funcţionau luni la o capacitate de 114,2%, în timp ce raportul era de aproximativ 83% în alte regiuni precum Sejong şi Jeju.

    Crematoriilor li se va permite temporar să primească rezervări din afara regiunilor lor, fapt care este în prezent interzis de unele guverne locale, pentru a uşura acumularea, a spus Son.

    Numărul pacienţilor în stare critică a crescut peste 1.000 în ultimele două săptămâni, dar ar putea ajunge la 2.000 la începutul lunii aprilie, a declarat un alt oficial al ministerului Sănătăţii, Park Hyang. Aproximativ 64,4% din paturile unităţii de terapie intensivă sunt ocupate miercuri, comparativ cu aproximativ 59% cât s-a înregistrat cu două săptămâni mai devreme.

    Ca parte a eforturilor de a reduce cazurile grave şi decesele, agenţia de siguranţă a medicamentelor din Coreea de Sud a acordat aprobarea de urgenţă pentru utilizarea pilulei de tratament COVID-19 de la Merck & Co Inc pentru adulţi.

    Comprimatul de molnupiravir, marca Lagevrio, este al doilea antiviral oral autorizat în Coreea de Sud, după Paxlovid de la Pfizer Inc.

    Lagevrio va fi permis numai pentru pacienţii care au peste 18 ani şi nu pot fi trataţi cu medicamente injectabile sau cu Paxlovid, potrivit declaraţiilor agenţiei de siguranţă a medicamentelor.

    Ministerul Sănătăţii a declarat că primul transport de pastile Lagevrio pentru 20.000 de persoane este aşteptat să sosească joi.

    „Sistemul medical este supus unei presiuni substanţiale, deşi deocamndată se află la un nivel operaţional”, conform declaraţiilor lui Park.