BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • România a ieşit pe pieţele externe cu obligaţiuni pe 10 şi 20 ani. Cererea, peste 3 miliarde de euro

    România a anunţat un randament indicativ de 200 puncte de bază peste mid swap rate la 10 ani, a declarat unul dintre aranjorii emisiunii, pentru Reuters. Obligaţiunile pe 20 de ani sunt oferite la un randament indicativ cu aproximativ 50 de puncte de bază peste spread-ul pentru 10 ani. Rata mid swap se situează în prezent la 0,96%-0,97%.

    Iniţial, randamentul a fost anunţat la 205 puncte de bază peste mid swap, dar cererea bună din partea investitorilor a permis statului să scadă uşor randamentul.

    “Investitorii aşteaptă de mult timp România să revină în piaţă. (…) Au indicat că doresc maturităţi mai lungi, astfel că mă aştept să văd cerere bună pentru aceste obligaţiuni”, a declarat pentru Bloomberg Roxana Hulea, analist la Societe Generale în Londra.

    Interesul mai ridicat este pe maturitatea mai scăzută. Titlurile cu scadenţa la 20 de ani reprezintă cea mai lungă maturitate în euro oferită până acum de statul român.

    Băncile Citigroup, HSBC, Raiffeisen Bank International şi UniCredit sunt aranjorii tranzacţiei, estimată să se încheie în cursul zilei de miercuri, 21 octombrie.

    În piaţa secundară, randamentul eurobondurilor României cu maturitate în 2024 se afla în creştere cu nouă puncte de bază, la 2,7%, aproape de ora 13:00 (ora României). Randamentul este cel mai ridicat după data de 8 septembrie, dar sub recordul de 3,03% înregistrat pe 8 iunie, potrivit datelor Bloomberg.

    România are rating “”Baa3” din partea Moody’s, respectiv “BBB-” din partea ageníilor de evaluare financiară Standard & Poor’s şi Fitch, calificativele fiind pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor.

    Rata plătită peste mid swap reprezintă prima de risc cerută de investitori. Astfel, în septembrie, Polonia s-a împrumutat semnificativ mai ieftin ca România, la un randament de 48 puncte de bază peste mid swap.

    Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cel mai recent de pe pieţele externe cu exact un an în urmă, pe 21 octombrie.

    România a atras atunci 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin vânzarea de obligaţiuni denominate în euro scadente peste 10 ani, la un randament de 2,973% pe an, un nou minim istoric. La deschiderea licitaţiei, Ministerul Finanţelor a anunţat un randament indicativ uşor peste 3%, respectiv mid swap rate la 10 ani (1,12%) plus 200 de puncte de bază. Ordinele de cumpărare au depăşit 4 miliarde de euro.

  • Cerere mare pentru obligaţiunile din sudul Europei, după programul de reformă al Greciei

    Randamentul obligaţiunilor guvernamentale italiene cu maturitate de 10 ani este în scădere cu 0,09 puncte procentuale, la 2,072%, iar cel al obligaţiunilor spaniole cu 0,11 puncte, la 2,055%, pe platforma de tranzacţionare Tradeweb.

    Randamentele obligaţiunilor scad atunci când preţurile cresc.

    Investitorii renunţă la obligaţiunile guvernamentale germane, considerate plasamente sigure, astfel că randamentul titlurilor cu scadenţa de 10 ani este în urcare cu 0,09 puncte procentuale, la 0,819%.

    Tranzacţiile cu obligaţiuni ale Greciei sunt încă suspendate, dar preţurile indicative arată că randamentul titlurilor pe termen de doi ani a scăzut cu 17 puncte procentuale, la 37,518%. Randamentul obligaţiunilor elene pe 10 ani a coborât cu 4 puncte procentuale, la 14,443%.

    Grecia a transmis joi noaptea, Eurogroup, un nou program de reforme.

    Noul plan de reforme include o creştere a TVA la 23% pentru serviciile de restauraţie şi la 13% pentru industria hotelieră, precum şi reforme în sistemul de pensii şi în domeniul public. În plus, Grecia intenţionează să elimine scutirea de TVA pentru insulele greceşti, până la sfârşitul lui 2016.

    De asemenea, Atena prevede creşterea impozitelor pentru societăţi şi armatori. Propunerile vizează şi creşterea imediată a taxelor pentru produsele de lux şi publicitatea la televiziune.

    Atena mai propune relansarea privatizărilor, îngheţate de la sosirea la putere a lui Alexis Tsipras.

    Grecia cere în schimbul reformelor un nou program de finanţare în valoare de 53,5 miliarde de euro pentru acoperirea datoriilor scadente până în 2018, o revizuire a ţintei excedentului bugetar primar în conformitate cu înrăutăţirea situaţiei economice şi o reprofilare a datoriilor pe termen lung.

    Programul de reforme trebuie aprobat vineri de Parlamentul elen.

    Propunerile urmează să fie analizate vineri de creditori, UE, BCE şi FMI, şi supuse sâmbătă miniştrilor de Finanţe din zona euro.

    Duminică, liderii din statele membre UE se vor reuni la Bruxelles pentru a discuta pe tema Greciei.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către BCE. Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni.

    În lipsa acordului, statul elen riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro.

  • Costurile de împrumut ale Italiei, Spaniei şi Portugaliei cresc puternic din cauza Greciei

    Randamentele obligaţiunilor guvernamentale pe termen de 10 ani ale celor trei state a urcat semnificativ, mărind diferenţa faţă de randamentul obligaţiunilor germane considerate de referinţă, într-un prim semn clar de contagiune după criza financiară europeană din 2011-2012.

    Diferenţa dintre costul de împrumut al Spaniei şi cel al Germaniei a urcat la cel mai ridicat nivel din aproape un an.

    O ieşire a Greciei din zona euro ar spori riscul ca şi alte state puternic îndatorate să îi urmeze exemplul.

    Analiştii consideră că reacţia pieţei ar putea deveni mai pronunţată pe parcursul săptămânii. Banca Centrală Europeană (BCE) va analiza miercuri programul de finanţare de urgenţă a băncilor elene.

    În lipsa fondurilor de susţinere din partea creditorilor internaţionali, autorităţile elene nu vor putea să plătească marţi o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI.

    “Piaţa ia în calcul o probabilitate mai mare ca aceste evenimente să declanşeze ieşirea Greciei din zona euro”, a declarat Michael Michaelides, analist la RBS, adăugând că investitorii consideră că referendumul de duminică din Grecia va fi de fapt un vot referitor la apartenenţa la zona euro.

    Randamentele obligaţiunilor elene au urcat cu circa 10 puncte procentuale, potrivit platformei de tranzacţionare Tradeweb. Analiştii au avertizat însă că măsurile de control al capitalului vor restricţiona probabil tranzacţiile efectuate de băncile elene, care deţin majoritatea datoriilor guvernamentale.

    Bursa din Atena este închisă luni, în timp ce băncile îşi vor relua activităţile abia săptămâna viitoare, după referendum.

    Preţurile de pe Tradeweb arată că randamentul obligaţiunilor elene pe termen de doi ani a urcat cu peste 12 puncte procentuale, la circa 33%, în timp ce randamentul obligaţiunilor cu maturitate de 10 ani a avansat cu 3 puncte procentuale, la 14,15%.

    Randamentul obligaţiunilor germane de referinţă, cu scadenţa de 10 ani, a scăzut cu circa 0,14 puncte procentuale, la 0,78%, după ce a atins la începutul tranzacţiilor de luni un minim al ultimei luni, de 0,71%.

    Randamentele obligaţiunilor cu maturităţi de 10 ani ale Portugaliei, Italiei şi Spaniei au avansat cu aproximativ 0,2 puncte procentuale, la 3%, 2,35%, respectiv 2,31%.

    Indicii principalelor burse europene, precum şi euro evoluează în scădere.

  • Apple va emite în iunie primele obligaţiuni în yeni ale companiei

    Compania va folosi fondurile obţinute pentru recompensarea acţionarilor şi posibil pentru extinderea operaţiunilor de pe piaţa japoneză, a spus o persoană apropiată situaţiei. Valoarea totală şi preţul emisiunii nu au fost stabilite şi ar putea fi modificate în funcţie de cerere.

    Un purtător de cuvânt al Apple a refuzat să comenteze.

    Randamentele şi costurile de emitere a obligaţiunilor japoneze sunt printre cele mai scăzute din lume, datorită programului autorităţilor de suplimentare a lichidităţilor, în vederea susţinerii economiei.

    Emitenţii străini de obligaţiuni în yeni vor de regulă să îşi diversifice sursele de finanţare, chiar dacă vânzările unor astfel de titluri sunt însoţite de riscul valutar.

    Yenul a atins marţi cel mai redus nivel din ultimii opt ani în raport cu dolarul.

    Investitorii în obligaţiuni consideră că emisiunea în yeni a Apple va atrage un interes puternic din partea investitorilor japonezi, dacă va oferi un randament atractiv.

  • Oficial BCE: Rapiditatea vânzărilor de obligaţiuni europene din ultima perioadă este îngrijorătoare

    BCE, care cumpără lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro, în cadrul programului de suplimentare a lichidităţilor în valoare totală de 1.100 de miliarde de euro, va suplimenta uşor achiziţiile în lunile mai şi iunie, din cauza lichidităţii scăzute a pieţei din iulie şi august, a spus Coeure, citat de Reuters.

    Oficialul BCE a precizat că această suplimentare nu are nicio legătură cu volatilitatea pieţei.

    “Nu cred că scăderea recentă a preţurilor obligaţiunilor din Germania şi din alte ţări este un motiv de îngrijorare, reflectând până acum o corecţie a pieţei. Mai îngrijorătoare este rapiditatea acestei schimbări”, a spus Coeure.

    În urma declaraţiilor, euro s-a depreciat, revenind sub nivelul de 1,12 dolari pe unitate pentru prima oară într-o săptămână, iar acţiunile şi obligaţiunile europene au crescut.

    Indicele FTSEurofirst 300 a crescut cu 1,2%, DAX al bursei din Frankfurt cu 1,9%, iar CAC 40 al bursei din Paris cu 2%. Indicele londonez FTSE 100 a avansat cu 0,4%.

    Randamentele obligaţiunilor, a căror evoluţie este opusă preţurilor acestora, au scăzut la rândul lor. Astfel, randamentul obligaţiunilor germane pe termen de 10 ani a scăzut cu 0,07 puncte procentuale, iar randamentele obligaţiunilor similare ale Italiei şi Spaniei cu câte 0,09 puncte procentuale.

  • Transgaz ar putea vinde obligaţiuni de 500 milioane lei pentru a construi un gazoduct spre Ungaria

    Transgaz va solicita în iulie finanţare din partea Uniunii Europene, pentru susţinerea proiectului de 560 de milioane de euro numit BRUA, care va conecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, a afirmat Văduva într-un interviu acordat Bloomberg.

    Dacă fondurile UE vor fi aprobate, Transgaz va trebui să acopere jumătate din costul proiectului din resurse proprii.

    “În cazul în care va fi aprobată cofinanţarea europeană, atunci va trebui probabil să pregătim propria finanţare, cu 12 luni înainte de construcţie, aşa că am putea emite obligaţiuni în toamnă, pentru a folosi banii în martie”, a arătat Văduva.

    Transgaz ar extinde ulterior conducta de gaze până la Marea Neagră, costul proiectului urmând să crească astfel la 1,1 miliarde de euro, a precizat Văduva.

    România anticipează că activităţile de explorare din Marea Neagră ale Exxon Mobil şi OMV Petrom ar putea duce la descoperirea unor noi rezerve de gaze.

    Gazoductul BRUA, cu o lungime de 550 de kilometri, ar conecta oraşul Giurgiu de localitatea Csanadpalota din Ungaria şi ar trebui să fie finalizat în 2019. Tronsonul până la Marea Neagră ar adăuga alţi 300 de kilometri la conductă.

    Transgaz urmează să solicite acordul acţionarilor, a doua oară în acest an, pentru vânzarea de obligaţiuni, la o adunare din 15 iunie, după ce Ministerul Economiei, principalul acţionar al companiei, a respins planul iniţial pe 28 aprilie, solicitând o analiza mai aprofundată, a spus şeful Transgaz.

    Ministerul Economiei deţine 58,51% din acţiunile Transgaz.

  • Banca Angliei corectează datele privind achiziţiile de obligaţiuni ale străinilor

    Cumpărătorii străini au investit în martie 14,8 miliarde de lire sterline în obligaţiuni britanice, potrivit băncii centrale, cu 13,4 miliarde de lire sub nivelul anunţat pe 1 mai, transmite Bloomberg.

    Banca Angliei a explicat că o eroare umană, privind statisticile lunii februarie, au făcut ca datele din martie să indice un nivel record al achiziţiilor de obligaţiuni de către investitorii internaţionali.

    Corecţia, efectuată de banca centrală în ajunul alegerilor parlamentare de joi, modifică date care au determinat presa să relateze că investitorii internaţionali trec cu vederea probabilitatea ridicată a unui rezultat neconcludent al scrutinului.

    Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, şi colegii săi s-au abţinut de la comentarii publice înainte de alegeri, limitând orice declaraţii legate de datele publicate de instituţie.

    “Datele schimbă puţin imaginea. Este un fapt stânjenitor. Statisticile sunt revizuite mereu, iar datele respective nu sunt cruciale pentru alegeri, aşa că pare a fi doar o greşeală jenantă”, a spus David Keeble, director la Credit Agricole în New York.

    În februarie, investitorii internaţionali au cumpărat obligaţiuni britanice în valoare de 5,8 miliarde de lire în loc să vândă obligaţiuni de 7,6 miliarde de lire, aşa cum anunţase iniţial banca centrală. În consecinţă, datele din martie, privind achiziţii de obligaţiuni de 28,2 miliarde de lire, au fost eronate.

  • Finanţele ar putea lansa în iunie obligaţiuni pentru populaţie, pentru prima dată din 2005

    Şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, a declarat marţi, la BVB, că Finanţele încearcă să lanseze emisiunea în prima jumătate a anului şi să găsească un moment de piaţă favorabil.

    Titlurile vor fi promovate printr-un program de marketing care va include prezentări în oraşele mari, la Ministerul Finanţelor şi Bursă.

    Emisiunea va fi intermediată de un consorţiu de bănci format din BCR, BRD şi Raiffeisen.

    Băncile au fost selectate printre altele în funcţie de reţeaua de distribuţie şi puterea de vânzare, potrivit lui Nanu.

    Un titlu de stat va costa 1.000 de lei. Bondurile vor avea o valoare de cel puţin 100 de milioane de lei, o maturitate de până în trei ani şi dobânda din piaţă, în prezent de circa 2% pe an.

    Finanţele nu au mai emis titluri de stat pentru populaţie din 2005, când utiliza rata inflaţiei ca referinţă pentru randament, la care se adăuga o marjă fixă.

  • Costul de finanţare al Greciei a scăzut înaintea întâlnirii de la Riga

    Randamentul obligaţiunilor elene pe doi ani a scăzut pe pieţele financiare internaţionale cu 110 puncte de bază, la 23,63%, în timp ce costul finanţărilor pe 10 ani s-a redus cu 83 puncte de bază la 12,04%, transmite MarketWatch.

    În jurul orei 13:30, principalul indice al bursei de la Atena era în urcare cu 3,24%.

    Miniştri Finanţelor din zona euro se întâlnesc vineri la Riga pentru a discuta situaţia Greciei, ţară care în scurt timp ar putea să rămână fără lichidităţi pentru plata obligaţiilor financiare.

    Statul elen mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro încheiat în 2010 cu FMI, UE şi BCE, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Miniştrii din zona euro au cerut de mai multe ori guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă la Bruxelles, argumentând că măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

  • Elveţia, prima ţară care vinde obligaţiuni pe 10 ani la un randament negativ

    O serie de ţări europene au vândut, în ultima perioadă, titluri de stat cu randamente mai mici de 0% pe an, ceea ce înseamnă că investitorii au plătit pentru privilegiul de a cumpăra datoriile guvernamentale, însă maturităţile nu au depăşit până acum o perioadă de cinci ani, potrivit Wall Street Journal.

    Un randament atât de scăzut obţinut în cadrul unei licitaţii “ilustrează lumea în care trăim”, a spus Jan von Gerich, strategist şef al băncii suedeze Nordea Bank, cu referire la scăderea abruptă a costurilor de finanţare ale statelor din Europa pe fondul măsurilor de relaxare monetară implementate de Banca Centrală Europeană (BCE).

    La precedenta licitaţie de obligaţiuni pe 10 ani, din ianuarie, Elveţia a oferit investitorilor un randament de 0,011% pe an.

    “Combinaţia dintre îngrijorările privind deflaţia şi acţiunile agresive ale băncilor centrale a făcut ca investitorii să accepte realitatea randamentelor negative pentru obligaţiuni. Un randament negativ în cadrul unei licitaţii de stat semnalează lipsa de încredere în rândul investitorilor privind creşterea economiei pe termen scurt”, a declarat Jeffrey Sica, ofiţer şef de investiţii la fondul de investiţii american Circle Squared Alternative Investments.

    În ianuarie, banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul minim de 1,2 franci/euro, măsură adoptată în luna septembrie 2011, şi a redus rata pentru facilitatea de depozit la minus 0,75%. Obligaţiunile emise de Elveţia vor rămâne o investiţie atractivă atât timp cât randamentele nu scad sub acest nivel.