BusinessMagazin

Tag: mobila

  • Shakira, mărturisiri emoţionante “Am pierdut maşina, mobila din casă. Atunci, mi-am promis că trebuie să reuşesc în viaţă”

    “Când aveam opt ani, tatăl meu şi-a pierdut afacerea şi ne-am chinuit, mulţi ani… Am pierdut maşina, mobila din casă şi îmi amintesc ziua în care am ajuns acasă şi casa era goală, pentru că tata a fost nevoit să îşi plătească dările.
     
    A fost şocant pentru mine, foarte frustrant. Am fost supărată pe părinţii mei pentru că nu înţelegeam cum au ajuns în situaţia asta. Nu puteam pricepe. Atunci, mama şi tata m-au dus în parc, unde mi-au arătat alţi copii de vârsta mea care inhalau aurolac. Erau orfani, nu avea cine să le poarte de grijă, erau abandonaţi.
     

  • Drama unui producător de mobilă din Baia Mare: “Toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie. Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei“

    “Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei. Mai bine stau acasă pe un şomaj de 250 de lei şi pe banii părinţilor. Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare. Din cei care vor să îşi continue studiile, toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie, că noi nu putem oferi salarii de 3.000-4.000 lei. Industria mobilei este pe butuci, nu pentru că nu am avea comenzi, ci pentru că nu avem oameni calificaţi“, a declarat pentru ZF Vasile Deac, administratorul companeiei Fagetul Deac, prezent la târgul de mobilă BIFE-SIM 2017.

    Fabrica de mobilă Fagetul Deac produce circa 6-8 camioane de mobilier lunar, respectiv mese, uşi, ferestre, scări interioare dar şi alt tip de mobilier, care ajunge în proproţie de 90% la export în Olanda, Norvegia, Germania, Israel şi Franţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro 

  • Drama unui producător de mobilă din Baia Mare: “Toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie. Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei“

    “Tinerii absolvenţi de liceu nu vor se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei. Mai bine stau acasă pe un şomaj de 250 de lei şi pe banii părinţilor. Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare. Din cei care vor să îşi continue studiile, toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie, că noi nu putem oferi salarii de 3.000-4.000 lei. Industria mobilei este pe butuci, nu pentru că nu am avea comenzi, ci pentru că nu avem oameni calificaţi“, a declarat pentru ZF Vasile Deac, administratorul companeiei Fagetul Deac, prezent la târgul de mobilă BIFE-SIM 2017.

    Fabrica de mobilă Fagetul Deac produce circa 6-8 camioane de mobilier lunar, respectiv mese, uşi, ferestre, scări interioare dar şi alt tip de mobilier, care ajunge în proproţie de 90% la export în Olanda, Norvegia, Germania, Israel şi Franţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro 

  • Un nou operator de telefonie mobilă intră în România şi vrea să CUTREMURE piaţa. Ce oferte aveţi de acum la 2 euro

    Serviciile suplimentare sunt disponibile prin achiziţia unor opţiuni suplimentare, respectiv: un pachet cu 500 de MB de date naţionale costă 5 euro, un pachet cu 60 de minute de apeluri în alte reţele naţionale fixe şi mobile costă 2 euro iar 60 de minute de apeluri către reţele fixe din Europa de Vest şi reţele fixe şi mobile din Canada costă 4 euro. Clienţii au acces doar la reţelele de date 2G şi 3G ale Telekom, nu şi la cea 4G a operatorului.
     
    Abonamentul nu include SMS-uri naţionale, pentru care tariful este de 5 eurocenţi.
     

  • Un nou operator de telefonie mobilă intră în România şi vrea să CUTREMURE piaţa. Ce oferte aveţi de acum la 2 euro

    Serviciile suplimentare sunt disponibile prin achiziţia unor opţiuni suplimentare, respectiv: un pachet cu 500 de MB de date naţionale costă 5 euro, un pachet cu 60 de minute de apeluri în alte reţele naţionale fixe şi mobile costă 2 euro iar 60 de minute de apeluri către reţele fixe din Europa de Vest şi reţele fixe şi mobile din Canada costă 4 euro. Clienţii au acces doar la reţelele de date 2G şi 3G ale Telekom, nu şi la cea 4G a operatorului.
     
    Abonamentul nu include SMS-uri naţionale, pentru care tariful este de 5 eurocenţi.
     

  • Un nou operator de telefonie mobilă intră în România şi vrea să CUTREMURE piaţa. Ce oferte aveţi de acum la 2 euro

    Serviciile suplimentare sunt disponibile prin achiziţia unor opţiuni suplimentare, respectiv: un pachet cu 500 de MB de date naţionale costă 5 euro, un pachet cu 60 de minute de apeluri în alte reţele naţionale fixe şi mobile costă 2 euro iar 60 de minute de apeluri către reţele fixe din Europa de Vest şi reţele fixe şi mobile din Canada costă 4 euro. Clienţii au acces doar la reţelele de date 2G şi 3G ale Telekom, nu şi la cea 4G a operatorului.
     
    Abonamentul nu include SMS-uri naţionale, pentru care tariful este de 5 eurocenţi.
     

  • Aplicaţia care ajută medici români să fie mai eficienţi

    Tinerii medici, la finalul rezidenţiatului, trebuie să facă dovada realizării procedurilor medicale aferente specialităţii pe care şi-au ales-o. Recurgând la sistemul existent, un medic rezident petrece aproape două minute pentru a raporta cinci proceduri standard impuse, de pildă, de un caz precum este un stop cardio-respirator. Aplicaţia îi va permite medicului rezident să efectueze aceeaşi raportare în 40 de secunde, prin simplificarea procesului şi a experienţei pentru utilizator.

    Luând în calcul că un medic rezident de la Unităţile de Primiri Urgenţe (U.P.U.) se confruntă zilnic, în medie, cu 20 de urgenţe, aplicaţia mobilă de raportare şi validare îi pune la dispoziţie în jur de 25 de minute în plus pentru a trata pacienţii în fiecare zi, ceea ce înseamnă aproximativ 15.000 de minute zilnic pentru toate U.P.U.-urile la nivel naţional. Aplicaţia eficientizează procesul de raportare şi optimizează acţiunile utilizatorilor, având, în total, sute de mii de beneficiari – medici şi pacienţi.

    În viitor, aplicaţia va putea fi extinsă pentru a fi utilizată şi de către ceilalţi medici rezidenţi, indiferent de specializarea lor.

    “Noua aplicaţie mobilă vine în sprijinul a 1000 de medici, simplificându-le activitatea şi eficientizând-o, dar acţionează şi pentru beneficiul pacienţilor, deopotrivă, căci doctorii au la dispoziţie mai mult timp pentru a-i trata. În consecinţă, aplicaţia mobilă de raportare şi validare se aliniază cu angajamentul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă de a veni mai aproape de nevoile medicilor şi ale pacienţilor, iar parteneriatul cu QUALITANCE a fost un pas în această direcţie”, declară dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

    Aplicaţia creată de QUALITANCE pentru D.S.U. vine în sprijinul medicilor rezidenţi şi prin creşterea gradului de mobilitate (pot raporta direct de pe telefon, nu mai sunt dependenţi de laptop sau desktop), înlăturarea riscului de a nu raporta toate procedurile, oferind, în acelaşi timp, notificări pentru validarea procedurilor de către medicul responsabil. Astfel, rezidenţii le pot raporta rapid, de oriunde, imediat după execuţie, pot vizualiza istoricul fiecărei proceduri şi pot raporta direct grupuri de proceduri. Totodată, doctorul responsabil pentru validare primeşte o notificare şi poate confirma execuţia imediat.

    Prototipul aplicaţiei mobile a fost demarat în septembrie 2016 în cadrul unui hackathon organizat de Google Developer Group Bucureşti. În cadrul evenimentului, echipa QUALITANCE, formată din Adriana Avram, Şerban Chiricescu şi Andrei Păduraru, a iniţiat crearea acestei aplicaţii, sub îndrumarea unor medici de urgenţă care le-au fost mentori. Prototipul funcţional a fost implementat şi testat în doar 17 ore, în timpul hackathon-ului, şi finalizat ulterior, într-un efort susţinut, de 5 luni, de către QUALITANCE.

    În cadrul parteneriatului cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, QUALITANCE a dezvoltat pro bono aplicaţia mobilă de raportare a procedurilor, destinată medicilor rezidenţi care lucrează în Unităţile de Primiri Urgenţe (U.P.U.). Aceasta se găseşte pe Google Play Store şi pe App Store, fiindu-le disponibilă doar destinatarilor ei.
     

  • Lemet investeşte 1,9 milioane de lei în 2 noi magazine Lem’s

    “Reţeaua de magazine Lem’s a fost întotdeauna unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pentru noi. Am investit multă energie şi pasiune şi vom ajunge, după deschiderea magazinului din Târgovişte, la 77 de magazine Lem’s în toată ţara. Planurile noastre de extindere continuă, cu atingerea celor mai importante magazine din România unde nu suntem încă prezenţi”, a declarat Alexandru Rizea, director general Lemet.

    Ca toate magazinele Lemet care operează sub brandul Lem’s, noul magazin Lem’s Târgovişte, este amenajat la aceleaşi standarde vizuale, de calitate şi uşor recognoscibile Lem’s, care dau impresia de “acasă” oricui le calcă pragul. Clienţii au ocazia să vadă, să încerce şi să atingă zeci de configuraţii de dormitor, living, dining sau bucătărie, precum şi numeroase modele de fotolii, canapele şi scaune şi mese. 

    Investiţie de 0,7 milioane de euro în inima Transilvaniei

    Magazinul Lem’s Târgovişte este cel de-al doilea magazin Lem’s deschis anul acesta, după cel din Satu Mare. Magazinul din inima Transilvaniei are o suprafaţă de 600 de mp, iar în amenajarea acestuia au fost investiţi 0,7 milioane de lei. 

    „De la plan până la deschiderea efectivă a unui magazin Lem’s, este un proces complex care implică găsirea celui mai bun spaţiu, gândirea designului magazinului şi adaptarea acestuia la spaţiul disponibil asfel încât să păstrăm o constantă vizuală pentru brandul Lem’s. Atunci când realizăm amenajarea unui magazin, întotdeauna avem în vedere crearea unor spaţii care să te facă să te simţi acasă şi să te ajute mai bine să îţi dai seama cum i-ar sta mobilierului Lemet la tine în casă”, a declarat şi Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Lem’s, cea mai extinsă reţea de mobilier din România, va ajungea, după deschiderea magazinului din Târgovişte, la 77 de magazine amenajate la aceleaşi standarde vizuale şi de calitate Lem’s, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 72.000 mp.

     

  • Cum au reuşit trei tineri români să facă BANI din lucrurile pe care restul lumii le aruncă la GUNOI

    (Articol publicat iniţial în mai 2016)

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.

  • Cum au reuşit trei tineri români să facă BANI din lucrurile pe care restul lumii le aruncă la GUNOI

    (Articol publicat iniţial în mai 2016)

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.