BusinessMagazin

Tag: medicina

  • O româncă a inventat băutura care poate înlocui cafeaua

    Ioana Cozma, studentă în anul IV în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Tehologia Alimentelor a USAMV Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că a folosit pentru producerea noii băuturi ghindă din stejar roşu, recoltată toamna trecută.

    „Eu nu sunt consumatoare de cafea şi ne-am gândit să obţinem o băutură similară cafelei, boabele de cafea fiind înlocuite cu ghindă. Procesul de obţinere a noii băuturi presupune uscarea ghindei, decojirea, prăjirea la temperaturi în jur de 200 de grade şi măcinarea, care duce la obţinerea pudrei de ghindă. În urma unei analize senzoriale a rezultat că cea mai bună ghindă este cea prăjită la 200 de grade timp de 20 de minute aceasta având un gust şi o aromă similare cafelei. Pudra rezultată în urma măcinării se pune la expresor în care este apă, se pune la foc şi rezultă băutura. Această băutură nu conţine cafeină, însă poate înlocui cafeaua, având proprietăţi energizante ca ale cafelei, este bogată în vitamina A şi E dar şi în antioxidanţi puternici”, a spus studenta.

    Ioana Cozma lucrează la această invenţie din toamna anului trecut, studiul constituind lucrarea sa de licenţă.

  • (P) Bursele Telekom susţin anual zece studenţi de excepţie pentru o carieră de succes

    Unul dintre cele mai longevive programe de susţinerea educaţiei şi a performanţei, „Bursele Telekom”, a ajuns în 2016 la a şaptea ediţie. În fiecare anTelekom Romania aacordat burse unui număr de zece studenţi cu rezultate şcolare foarte bune şi obiective de carieră bine stabilite şi care, în plus, s-au remarcat prin proiecte extracurriculare şi activităţi de voluntariat. Peste 100 de studenţi au beneficiat până în prezent de burse de excelenţă prin programele derulate de Telekom Romania.

    În 2016 programul „Bursele Telekom” a fost deschis studenţilor din anul I la universităţile de stat, indiferent de profilul acestora. Din cele 360 de înscrieri, juriul a selectat 20 de finalişti, dintre care au fost aleşi zece câştigători.

    Cei zece câştigători ai ediţiei 2016 sunt studenţi ai universităţilor din Bucureşti, Iaşi şi Cluj- Napoca. Fiecare studentprimeşte din partea Telekom Romania o bursă anuală în valoare totală de 11.250 de lei, pe durata anului universitar 2016-2017.
    Fie că se pregătesc să devină medici, profesori sau cercetători, tinerii bursieri ne vorbesc despre parcursul lor educaţional, despre valorile care îi animă şi despre visul pe care speră să-l transforme într-o carieră de succes.

    Mihaela – Alexandra Roman este pasionată de medicină încă din anii copilăriei, atunci când o însoţea pe mama sa în cabinetul medical în care aceasta profesa. Pasiunea s-a transformat în destin, iar acum studiază medicina, convinsă de faptul că poate face performanţă pentru a-i putea  ajuta pe oameni. Pentru aceasta are nevoie de sprijin în demersul asumat,pentru a putea participa la conferinţe şi congrese care presupun o taxă de participare cedepăşeşte bugetul de care Alexandra dispune. De asemenea, bursa de la Telekom o va ajuta să împlinească un proiect convergent, ”Happy steps”, care constă în organizarea unor cursuri gratuite de dans pentru copiii bolnavilor de cancer de la Hospice Romania.

    Mihai Gherman a fost pasionat din copilărie de universul ştiinţific. Era atras de felul în care funcţionează lucrurile din jurul său. Informatica a devenit un ingredient zilnic al vieţii sale. În timp, apetitul nestăvilit pentru cunoaştere a început să se manifeste în special în direcţia tainelor corpului uman. Prin urmare, a început să studieze medicina şi să înţeleagă faptul că dorinţa sa este aceea de a-şi folosi cunoştinţele în folosul sănătăţii oamenilor. Întâlnirea dintre informatică şi medicină s-a manifestat sub cupola unor teme precum deep-learning şi cea a reţelelor neuronale virtuale. Bursa Telekom îl va ajuta să aprofundeze aceste teme oferindu-i accesul de care are nevoie la surse suplimentare de informaţie, precum cărţi de specialitate şi abonamente la reviste de cerecetare.

    Visul Cristianei Maria Popescu, olimpică medaliată cu aur la matematică, este de a avea un impact în societatea românească. Pas cu pas a contribuit la progres. A salvat în 19 ani peste cincizeci de animale ale străzii. Şi-a deschis inima si curtea pentru pisicile şi câinii înfometaţi, abandonaţi şi răniţi, oferindu-le o viaţă fără griji. Cristiana aspiră la o carieră în neurologie şi îşi doreşte să descopere tratamente eficiente pentru accidentul vascular cerebral, boala care i-a răpit tatăl. Bursa Telekom îi oferă acces la resurse de studiu si sprijin în proiectul de a înfiinţa un ONG.

    Bogdan – Viorel Vîlceleanu aspiră la o carieră în cercetarea biomedicală, o specializare ce necesită acces necontenit la cele mai recente informaţii din domeniu. Ţelul lui Bogdan poate fi îndeplinit prin acces la materiale didactice corespunzătoare, precum manuale şi atlase specifice, acces la reviste şi platforme digitale de învăţare ale unor universităţi internaţionale de prestigiu, participarea la numeroase congrese de specialitate din ţară şi nu numai.

    Sergiu – Andrei Dinu este un student special, cu rezultate extraordinare la nivel naţional şi internaţional în informatică, matematică, fizică şi şah. Sergiu îşi doreşte să-şi continue activitatea academică în ţara sa natală, scopul său fiind acela de a deveni un ambasador al excelenţei academice din România. Bursa Telekom îl va aduce mai aproape de împlinirea propriei chemării, aceea de a transforma performanţa academică în condiţie de posibilitate a unei vieţi mai bune pentru comunitatea în care trăieşte.

  • Doctorul din buzunar revoluţionează medicina

    Pentru Babylon nu este greu să diagnosticheze cu precizie, spre exemplu, o indigestie. La fel de uşor poate da şi recomandări de tratament. Pe Madhumita Murgia, corespondent pe tehnologie al Financial Times, sistemul Babylon l-a scutit de un drum scump la medic când s-a confruntat cu o astfel de problemă. Dignosticul şi tratamentul, care a dat rezultate, i-au venit printr-o aplicaţie de smartphone de la un robot-consilier medical – Babylon. Sistemul nu se vrea doar o culegere de simptome şi de boli. Firma londoneză, cu 100 de cercetători specializaţi în inteligenţă artificială, încearcă să creeze cel mai mare depozit de informaţii medicale, un doctor suprauman care poate tria, diagnostica şi chiar vindeca prin intermediul telefonului mobul. Compania speră că noua versiune a aplicaţiei sale, care va fi lansată în aprilie, va fi primul robot certificat clinic de Agenţia de Reglementare a Medicamentelor din Marea Britanie pentru furnizarea de diagnostice medicale. „Verdictul” dat de Babylon în ce priveşte starea de sănătate a jurnalistului a avut la bază miliarde de informaţii colectate prin mii de consultaţii-test care au avut loc în fiecare zi de la lansare. Compania susţine că are o rată de acurateţe de 92%. Spre comparaţie, un medic efectuează în medie 7.000 de consultaţii pe an.

    „Nu cred că o să fie la fel de bun ca un medic”, spune Ali Parsa, fondatorul Babylon. „Va fi de 10 ori mai precis decât un medic. Niciun creier uman nu va putea face aşa ceva.”

    Doctorul-robot al lui Parsa este doar unul din mulţimea de instrumente puternice care au transformat smartphone-urile în clinci medicale mobile care pot fi accesate oricine are conexiune la internet. Aceste instrumente sunt cu mult mai sofisticate decât dispozitivele wireless din generaţia Fitbit, care ajută la numărarea paşilor, la calcularea caloriilor arse şi la monitorizarea somnului. Revoluţia digitală este în plină desfăşurare: anul trecut Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a SUA (FDA) a aprobat 36 de aplicaţii şi dispozitive din domeniul sănătaţii, de la monitoare pentru plămâni la teste pentru glucoza din sânge, care furnizează sfaturi medicale consumatorilor. În 2015, autorităţile britanice au promis că va testa în următorii cinci ani aceste inovaţii cu circa şase milioane de pacienţi reali.

    Anul acesta, medicii vor folosi experimental smartphone-urile pentru examinări tradiţionale ale organelor umane, pentru efectuarea de ecografii cu ultrasunete, pentru măsurarea ritmului inimii, a presiunii sângelui şi a nivelului de glucoză, teste privind funcţionarea ficatului şi rinichilor şi chiar pentru secvenţionarea ADN‑ului. Toate acestea vor fi făcute prin dispozitive miniaturale conectate la telefon. Transformarea graduală a smartphone-ului într-un medic va revoluţiona industria serviciilor de sănătate.

    „În cinci ani, smartphone-urile sau orice alt dispozitiv vom folosi pentru a avea acces la informaţie va lua povara de pe numărul limitat de specialişti umani pe care-i avem”, spune Keith McNeil, director de informaţii la NHS, serviciul naţional de sănătate din Marea Britanie. „Oamenii vor primi o triere inteligentă, personalizată, pe telefoanele lor, sau vor putea să se îngrijească singuri în cazurile cu afecţiuni cronice, cum ar fi diabetul, prin monitorizare acasă.”

    Sistemele de sănătate sunt adesea copleşite de numărul mare de clienţi şi prin urmare oamenii nu pot primi consultaţii la timp. În Marea Britanie, unu din opt diagnostice este eronat. Erorile medicale ucid 1.000 de persoane pe lună în regat şi reprezintă a treia cauză de deces în SUA, potrivit unui studiu din 2016 publicat de British Medical Journal.

    „Se simt schimbări importante în cerere, atât în ceea ce priveşte numărul persoanelor, în condiţiile în care trăim mai mult, cât şi în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei în întreaga lume”, explică McNeil.

    „Oamenii îmbătrânesc cu multe afecţiuni cronice şi de aceea este nevoie de o nouă paradigmă în ceea ce priveşte tratamentul acasă, în afara spitalului sau a clinicii.”

    În acest sistem de servicii medicale pe care smartphone-ul îl face posibil, pacientul va fi custodele propriei sănătăţi. Telefonul va fi o bază de date medicale, care va avea informaţii despre dietă sau despre activitatea fizică. Va ţine evidenţa stilului de viaţă, a mediilor în care îşi petrece timpul proprietarul şi astfel va putea crea un strat adiţional de context pentru diagnosticul medical.

    Dacă organismul se comportă atipic, o aplicaţie, aparţinând ori unui furnizor de servicii medicale privat, ori unuia de stat, va scoate acest lucru în evidenţă şi va efectua primul pas în procesul de triere: un ghiont pentru adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos sau diagnosticarea unor probleme precum entorsele, arsurile stomacale sau gripa. În unele cazuri, aplicaţia poate îndruma utilizatorul spre un medic de familie sau spre un specialist, scutind bolnavul de un drum la spitalul de urgenţă. Datele vor fi păstrate, integrate şi analizate de maşinării care învaţă, permiţând medicilor umani să identifice tendinţe şi interacţiuni la nivelul populaţiei şi, în cele din urmă, să găsească Sfântul Graal al serviciilor de sănătate: prezicerea şi prevenirea bolilor înainte ca aceastea să apară. Această explozie de date ridică probleme mari privind intimitatea şi siguranţa, iar inventatorii va trebui să găsească soluţii.

  • Cele mai rare boli din lume. Au şocat până şi medicii! Una dintre ele este ”Sindromul Vampirului”

    Schimbările climatice, poluarea, stilul de viaţă, toate ne afectează sănătatea şi pot duce la dezvoltarea multor boli periculoase. Medicina a cunoscut, de-a lungul timpului, multe vindecări miraculoase, dar şi tot atâtea cazuri de afecţiuni extrem de greu de vindecat.

    Acestea sunt, în general, boli extrem de puţin cunoscute care, uneori, afectează doar câteva persoane de pe Glob. Fotografiile următoare ilustrează zece dintre afecţiunile cele mai rare din lume.

    Vezi aici Top 10 cele mai rare boli din lume. Una dintre ele este ”Sindromul Vampirului”

     

  • Iată de ce nu e bine să îţi speli cana de cafea!

    Dacă unul dintre primele lucruri pe care le faci dimineaţa este să îţi speli cana de cafea, poţi apăsa liniştită butonul de „snooze” şi să te bucuri de câteva minute suplimentare de somn. În ciuda aspectului dizgraţios pe care aceasta îl poate căpăta, nu este imperios necesar să îţi speli cana de cafea în fiecare zi.

    Poate că lenea este considerată un păcat, însă posibilitatea de a te îmbolnăvi din această cauză este infimă, spun specialiştii în medicină. De ce? Ne explică profesorul Jeffrey Starke, medic pediatru al Facultăţii de Medicină Baylor College.

    Într-un interviu acordat publicaţiei The Wall Street Journal, specialistul în pediatrie ne asigură că nu ne punem sănătatea în pericol dacă alegem să turnam cafea proaspătă peste resturile de ieri. De ce? Cu toate că prezenţa bacteriilor este posibilă într-o cană nespălată de cafea, acestea nu reprezintă un risc pentru sănătate, deoarece fac parte din propria floră microbiană. Chiar dacă sistemul tău imunitar nu se află în cea mai bună condiţie, acest tip de bacterii nu te expun unui risc crescut de îmbolnăvire: „Foarte puţini agenţi patogeni reuşesc să supravieţuiască mai mult de o oră pe suprafaţa unui obiect inert”, explică Starke.

    Dimpotrivă, s-ar putea ca însuşi obiceiul de a-ţi curăţa zilnic cana de cafea să te îmbolnăvească, în special dacă foloseşti un burete vechi sau împarţi acelaşi burete cu colegii de la birou: „Buretele din sala de mese este obiectul care adună, probabil, cel mai mare număr de bacterii din întreg biroul”, explică Starke. Deşi indispensabil, buretele pentru vase este populat de o mulţime de bacterii nocive, ceea ce îl transformă în cel mai periculos obiect din bucătărie: „Dacă îţi speli cana de cafea cu acest burete, ar fi bine să îl pui pentru câteva minute în cuptorul cu microunde pentru a omorî germenii”, continuă el.

    Desigur, nu este chiar atât de simplu să renunţi complet la obiceiul de a-ţi spăla cana de cafea. Dacă împarţi aceeaşi cană cu alte persoane sau preferi sa bei café au lait, grăsimile conţinute de laptele pe care îl torni în cafea creează condiţiile propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Aşadar, îţi poţi permite să fii mai indulgentă cu tine doar în cazul în care preferi cafeaua neagră, scrie jurnalmm

  • Iată de ce nu e bine să îţi speli cana de cafea!

    Dacă unul dintre primele lucruri pe care le faci dimineaţa este să îţi speli cana de cafea, poţi apăsa liniştită butonul de „snooze” şi să te bucuri de câteva minute suplimentare de somn. În ciuda aspectului dizgraţios pe care aceasta îl poate căpăta, nu este imperios necesar să îţi speli cana de cafea în fiecare zi.

    Poate că lenea este considerată un păcat, însă posibilitatea de a te îmbolnăvi din această cauză este infimă, spun specialiştii în medicină. De ce? Ne explică profesorul Jeffrey Starke, medic pediatru al Facultăţii de Medicină Baylor College.

    Într-un interviu acordat publicaţiei The Wall Street Journal, specialistul în pediatrie ne asigură că nu ne punem sănătatea în pericol dacă alegem să turnam cafea proaspătă peste resturile de ieri. De ce? Cu toate că prezenţa bacteriilor este posibilă într-o cană nespălată de cafea, acestea nu reprezintă un risc pentru sănătate, deoarece fac parte din propria floră microbiană. Chiar dacă sistemul tău imunitar nu se află în cea mai bună condiţie, acest tip de bacterii nu te expun unui risc crescut de îmbolnăvire: „Foarte puţini agenţi patogeni reuşesc să supravieţuiască mai mult de o oră pe suprafaţa unui obiect inert”, explică Starke.

    Dimpotrivă, s-ar putea ca însuşi obiceiul de a-ţi curăţa zilnic cana de cafea să te îmbolnăvească, în special dacă foloseşti un burete vechi sau împarţi acelaşi burete cu colegii de la birou: „Buretele din sala de mese este obiectul care adună, probabil, cel mai mare număr de bacterii din întreg biroul”, explică Starke. Deşi indispensabil, buretele pentru vase este populat de o mulţime de bacterii nocive, ceea ce îl transformă în cel mai periculos obiect din bucătărie: „Dacă îţi speli cana de cafea cu acest burete, ar fi bine să îl pui pentru câteva minute în cuptorul cu microunde pentru a omorî germenii”, continuă el.

    Desigur, nu este chiar atât de simplu să renunţi complet la obiceiul de a-ţi spăla cana de cafea. Dacă împarţi aceeaşi cană cu alte persoane sau preferi sa bei café au lait, grăsimile conţinute de laptele pe care îl torni în cafea creează condiţiile propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Aşadar, îţi poţi permite să fii mai indulgentă cu tine doar în cazul în care preferi cafeaua neagră, scrie jurnalmm

  • Cine este femeia care a reuşit să “îngroape” într-un singur an o companie de 9 miliarde de dolari

    Elizabeth Holmes, CEO al Theranos, a anunţat printr-o scrisoare deschisă că va închide toate centrele şi laboratoarele companiei. Mişcarea va afecta, potrivit acesteia, peste 340 de oameni.

    Mişcarea reprezintă ieşirea Theranos de pe piaţa testelor de sânge şi reorientarea companiei către zona de procesare a datelor medicale. În urmă cu un an, Holmes cerea aprobarea FDA pentru un proces de testare a sângelui ce ar fi trebuit să revoluţioneze medicina.

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

  • Planurile femeii care a reuşit să piardă într-un singur an o avere de 9 miliarde de dolari

    Elizabeth Holmes, CEO al Theranos, a anunţat printr-o scrisoare deschisă că va închide toate centrele şi laboratoarele companiei. Mişcarea va afecta, potrivit acesteia, peste 340 de oameni.

    Mişcarea reprezintă ieşirea Theranos de pe piaţa testelor de sânge şi reorientarea companiei către zona de procesare a datelor medicale. În urmă cu un an, Holmes cerea aprobarea FDA pentru un proces de testare a sângelui ce ar fi trebuit să revoluţioneze medicina.

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

  • O romancă – cel mai bun chirurg dermatolog din lume

    Alina Frăţilă este prima femeie preşedinte din istoria Societăţii Internaţionale de Chirurgie Dermatologică. Patru academii medicale din SUA si Germania o numara printre membrii sai, fiind invitata sa sustina prezentari de-a lungul timpului la peste 300 de conferinte nationale si internationale. In 2007 a primit Premiul German pentru Inovatie, devenind cu un an inainte cetatean de onoare al orasului ei natal, Otelu-Rosu. Periodic, Alina Fratila se intoarce in Romania unde este profesor asociat la disciplina de dermatologie din cadrul U.M.F. Bucuresti.

    Vlad Mixich: Ati absolvit Facultatea de Medicina din Timisoara, urmand apoi un traseu profesional impresionant. Ati fost mai degraba o studenta silitoare sau o studenta foarte pasionata de medicina?

    Alina Fratila: Fiind nascuta intr-o familie cu foarte multi medici, medicina in general este o pasiune. In timpul studentiei la Timisoara, datorita talentului didactic al profesorului Pius Brinzeu, pot spune ca am facut o adevarata pasiune pentru specialitatile chirurgicale. Insa pentru a fi luata in serios ca femeie, in specialitatea de chirurgie, trebuie sa fii de doua ori mai silitoare decat un barbat, ceea ce am si facut cu mare placere.

    Nationalitatea mea nu a contat

    V.M.: Ce efect are asupra relatiei cu pacientii faptul ca sunteti romanca? Nationalitatea a fost un avantaj sau un dezavantaj pentru cariera dumneavoastra?

     

    Alina Fratila: Nationalitatea nu a fost niciodata o tema de discutie, nici nu m-a avantajat, dar nici nu m-a dezavantajat. De fapt, nu am simtit niciodata ca as fi fost tratata ca o straina. Din contra, cand am primit primul meu post de medic in sectia de chirurgie a unui spital din Bavaria, iar seful m-a asistat la o operatie de hernie, mi-a spus: „nici nu am ce sa va mai invat, aveti o educatie chirurgicala deosebita”.

    V.M.: Stiu ca sunteti la curent cu situatia tinerilor medici din Romania. Salarii mizerabile, spitale mizerabile, perspective asemenea. Foarte multi viseaza sa emigreze. Ce ii sfatuiti?

    Alina Fratila: Daca as trai acum in Romania, as incerca sa ma specializez in strainatate. Asa am facut si eu acum 20 de ani, participand la multe cursuri in SUA. Apoi m-as reintoarce in tara pentru a contribui la dezvoltarea si modernizarea invatamantului medical romanesc. Satisfactiile vor fi mult mai mari si, desigur, si aprecierea din partea pacientilor va creste exponential.

    V.M.: Ati primit recent un important premiu german pentru inovatie. Despre ce este vorba?

    Alina Fratila: Este vorba despre un premiu pentru o lucrare stiintifica care descrie operatia de lifting de pleoape (blefaroplastie) cu ajutorul bisturiului cu lumina, “UltraPulse CO2 Laser”, care este mult mai putin dureroasa. Hematoamele, edemul si durerile sunt mult reduse si, prin urmare, pacientul se poate reintegra rapid in viata cotidiana.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

  • O romancă – cel mai bun chirurg dermatolog din lume

    Alina Frăţilă este prima femeie preşedinte din istoria Societăţii Internaţionale de Chirurgie Dermatologică. Patru academii medicale din SUA si Germania o numara printre membrii sai, fiind invitata sa sustina prezentari de-a lungul timpului la peste 300 de conferinte nationale si internationale. In 2007 a primit Premiul German pentru Inovatie, devenind cu un an inainte cetatean de onoare al orasului ei natal, Otelu-Rosu. Periodic, Alina Fratila se intoarce in Romania unde este profesor asociat la disciplina de dermatologie din cadrul U.M.F. Bucuresti.

    Vlad Mixich: Ati absolvit Facultatea de Medicina din Timisoara, urmand apoi un traseu profesional impresionant. Ati fost mai degraba o studenta silitoare sau o studenta foarte pasionata de medicina?

    Alina Fratila: Fiind nascuta intr-o familie cu foarte multi medici, medicina in general este o pasiune. In timpul studentiei la Timisoara, datorita talentului didactic al profesorului Pius Brinzeu, pot spune ca am facut o adevarata pasiune pentru specialitatile chirurgicale. Insa pentru a fi luata in serios ca femeie, in specialitatea de chirurgie, trebuie sa fii de doua ori mai silitoare decat un barbat, ceea ce am si facut cu mare placere.

    Nationalitatea mea nu a contat

    V.M.: Ce efect are asupra relatiei cu pacientii faptul ca sunteti romanca? Nationalitatea a fost un avantaj sau un dezavantaj pentru cariera dumneavoastra?

     

    Alina Fratila: Nationalitatea nu a fost niciodata o tema de discutie, nici nu m-a avantajat, dar nici nu m-a dezavantajat. De fapt, nu am simtit niciodata ca as fi fost tratata ca o straina. Din contra, cand am primit primul meu post de medic in sectia de chirurgie a unui spital din Bavaria, iar seful m-a asistat la o operatie de hernie, mi-a spus: „nici nu am ce sa va mai invat, aveti o educatie chirurgicala deosebita”.

    V.M.: Stiu ca sunteti la curent cu situatia tinerilor medici din Romania. Salarii mizerabile, spitale mizerabile, perspective asemenea. Foarte multi viseaza sa emigreze. Ce ii sfatuiti?

    Alina Fratila: Daca as trai acum in Romania, as incerca sa ma specializez in strainatate. Asa am facut si eu acum 20 de ani, participand la multe cursuri in SUA. Apoi m-as reintoarce in tara pentru a contribui la dezvoltarea si modernizarea invatamantului medical romanesc. Satisfactiile vor fi mult mai mari si, desigur, si aprecierea din partea pacientilor va creste exponential.

    V.M.: Ati primit recent un important premiu german pentru inovatie. Despre ce este vorba?

    Alina Fratila: Este vorba despre un premiu pentru o lucrare stiintifica care descrie operatia de lifting de pleoape (blefaroplastie) cu ajutorul bisturiului cu lumina, “UltraPulse CO2 Laser”, care este mult mai putin dureroasa. Hematoamele, edemul si durerile sunt mult reduse si, prin urmare, pacientul se poate reintegra rapid in viata cotidiana.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro