Ceea ce actuala criză de sănătate scoate în evidenţă nu doar în Bulgaria, cea mai săracă economie din Europa Centrală şi de Est, ci în întreaga regiune, este o lipsă acută de personal medical. Subfinanţarea timp de zeci de ani a sistemelor de sănătate, mirajul sau oportunităţile unei vieţi mai bune în Occident şi circulaţia liberă a forţei de muncă în Uniunea Europeană au creat în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia şi chiar şi în Cehia o hemoragie de medici şi de personal medical instruit care acum a devenit mortală.
După unele estimări, din Bulgaria pleacă între 250 şi 300 de doctori în fiecare an pentru a lucra în străinătate. Deutsche Welle scrie că numărul de doctori care părăsesc Bulgaria anual pentru a lucra în Occident este de 450. Numărul de asistente medicale s-ar situa la 1.000. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, şi-a pierdut cel puţin 7% din doctori şi asistente medicale din cauza migraţiei pentru un salariu mai bun în perioada 2004-2014, potrivit Euronews. Exodurile din toată regiunea au fost exacerbate de ultima criză financiară globală. Din 2007 şi până în 2018, circa 45.000 de medici şi personal medical calificat din Bulgaria şi România au aplicat pentru certificate care le permit să muncească în afara ţării. În aceeaşi perioadă, 14.000 de doctori români şi aproape 50.000 de asistente medicale au lăsat sistemul medical naţional pentru a lucra în altă parte.
Nu doar oportunităţile de muncă mai bune din străinătate îi fac pe doctori să plece. Ei lasă în urmă şi sisteme de sănătate disfuncţionale în care personalul lucrează adesea peste program şi, în multe cazuri, fără echipamente şi provizii medicale de bază. Gergana Georgieva, medic internist în vârstă de 33 de ani, a plecat din Bulgaria în 2012 după ce a absovit facultatea de medicină şi a ales să-şi facă rezidenţiatul în Germania.
„Pe atunci, absolvenţii de facultate trebuia să aştepte şi doi ani pentru a căpăta un post de rezident”, a povestit ea. În Germania a primit 2.500 de euro pe lună în timpul specializării, în timp ce în Bulgaria salariul era de doar 200 de euro pe lună. Din punctde vedere profesional, ea nu are niciun motiv să se întoarcă în ţara natală. În Ungaria, în urmă cu câţiva ani doctorii şi asistentele medicale protestau în stradă faţă de condiţiile în care lucrează şi salariile pe care le primesc.
Acum, în Bulgaria Covid-19 răpune medici – Hubcev, Julian Stamatov, Nelly Pandova, Borislav Ivanov, Iliana Todorova-Ivanova, Dimitrinka Raleva, Ivelin Markov, Musa Vakliuov, Emil Vakliuov, Marin Marinov, Milan Purvanov, Assen Senkov, Petranka Lişkovska. Despre Hubcev, un coleg de-al său a povestit că avea o sănătate de invidiat şi că „putea să se ducă să joace fotbal după ce termina o operaţie de 10 ore”. De la postul naţional de televiziune bulgarii au aflat că doctorul a primit toate tratamentele cunoscute pentru Covid-19 şi că nu se ştie cum a fost infectat. Colegii cred că a fost vorba de un pacient iresponsabil. Hubcev, şeful secţiei de obstetrică şi ginecologie a Spitalului din Universitar din Burgas, a murit pe 17 octombrie. Pe 19 octombrie, Bulgaria a celebrat „Ziua doctorului”. Pierderea unui medic specialist poate fi tragică pentru unele spitale bulgare. Singurul pneumolog din spitalul municipal din micul oraş Aytos, din estul ţării, a fost tratat pentru Covid-19 în propria sa unitate, unde paturile din secţia de infectaţi cu coronavirus erau ocupate la mijlocul lunii octombrie aproape toate. În zilele bune, doctorul avea grijă de ceilalţi pacienţi, scrie The New York Times. Un alt spital de stat, cel din oraşul Goţe Delcev, şi-a pierdut singurul anestezist în septembrie din cauza Covid-19. Secţiile de Covid ale spitalului general din oraşul Dobrici nu aveau la începutul lunii octombrie nici un medic specialist în boli infecţioase sau pneumolog. De pacienţii infectaţi se ocupau gastroenterologii din spital. Printre pacienţii grav bolnavi de Covid se număra o asistentă medicală principală. Procuratura regională din Dobrici a lansat între timp o anchetă privind funcţionarea spitalului în condiţii de pandemie.
În iulie, creşterea numărului de pacienţi cu Covid a adus într-o situaţie absurdă unul dintre spitalele municipale din Plovdiv – „Sf. Mina”: un singur medic şi două asistente îngrijeau persoanele infectate zi şi noapte. Oamenii epuizaţi au cerut ajutor colegilor lor.
„Situaţia critică a apărut după refuzurile în masă şi reticenţa unei mari părţi a personalului de a-şi asuma responsabilitatea”, a explicat atunci conducerea spitalului. Refuzurile au fost motivate prin documentaţie medicală adecvată – vârsta personalului este esenţială pentru munca într-o astfel de structură. Şeful secţiei de cardiologie consideră că medicii refuză să lucreze în secţiile de Covid din cauza „impactului psiho-emoţional negativ, deoarece există teama de contact cu pacienţii cu COVID-19. În plus, personalul nostru este destul de bătrân. Cred că există o psihoză printre medici că această boală îi poate distruge.”
Recent, spitalele din capitala Sofia şi din alte câteva oraşe bulgare au solicitat ajutor deoarece o parte semnificativă din personalul lor medical este suprasolicitată sau infectată cu SARS-CoV-2. În doar o singură zi 45 de medici din Bulgaria s-au infectat. „Majoritatea medicilor care luptă împotriva pandemiei în prima linie sunt suprasolicitaţi, unii sunt bolnavi. Avem nevoie de ajutor”, a declarat ministrul sănătăţii Kostadin Angelov. Aceste comentarii subliniază o realitate înfricoşătoare din sistemele de sănătate din întrega Europă de Est. În Ungaria, Peter Almos, vicepreşedintele Colegiului Medicilor, spune că o problemă majoră este că medicii cu vârste de 40-50 de ani, care au cea mai mare experienţă şi îşi pot pregăti colegii, lipsesc. „Pleacă din ţară şi nu se mai întorc.“ Cei rămaşi sunt tineri neexperimentaţi sau medici şi asistente cu vulnerabilitate ridicată la Covid din cauza vârstei înaintate. Ungaria are mai multe resurse decât Bulgaria, iar guvernul maghiar a comandat 16.000 de ventilatoare pentru respirat. Astfel, despre Ungaria se poate spune că are echipament sufficient pentru a face faţă noului val al pandemiei. Însă cu doar 2.000 de medici pregătiţi pentru terapie intensivă, acolo unde este cea mai mare nevoie de personal în această pandemie, şi cu tot atâtea asistente, sistemul de sănătate al Ungariei nu are personal suficient pentru a opera noul echipament, avertizează Almos. În Ungaria, circa 1.200 de medici îşi iau rezidenţiatul în fiecare an. Însă doar în 2018 circa 900 au emigrat, în condiţiile în care, după cum explică Almos, medicii rezidenţi şi cei specialişti câştigau mai puţin decât casierii de la Tesco, un lanţ de retail. Guvernul bulgar a cerut ajutor de la medicii care practică în afara spitalelor, precum şi studenţilor la medicină. În Cehia, Milan Kubek, preşedintele Colegiului Medicilor, a făcut apel la medicii cehi care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă pentru a-şi ajuta ţara să treacă peste criza din sectorul medical. Cehia este cea mai matură economie din regiune. Colegiul medicilor de acolo a avertizat la începutul lunii octombrie că numărul de doctori şi asistente infectate creşte rapid. Calculele unei echipe formate din mulţi oameni de ştiinţă cehi – printre care epidemiologi, virusologi şi microbiologi – arată că numărul de victime ale pandemiei ar putea urca de la 2.500 pe 27 octombrie la 15.000 până la Crăciun. Ei au lansat un apel la responsabilitate numit „Salvaţi Republica Cehă”. Covid-19 a devenit în Cehia a doua cea mai mare cauză de deces. Colegiul Medicilor a atenţionat că numărul de angajaţi din facilităţile medicale infectaţi ar putea creşte de la 5.500 la mijlocul lunii octombrie la 40.000 în doar o lună.