Începând cu anul acesta, Corina Costache îşi împarte timpul între funcţiunea locală de legal manager şi cea de privacy manager al diviziei de cafea Europa, în cadrul căreia are opt ţări în subordine (Germania, Rusia, Ucraina, Serbia, Polonia, România, Elveţia şi Olanda). „Este o provocare imensă coordonarea mai multor jurisdicţii şi echipe şi plierea unor principii derivate din legislaţii restrictive precum GDPR-ul în afara EEA”, îşi descrie ea responsabilităţile. Din rândul celor mai recente realizări, menţionează coordonarea unui proiect de protecţie a datelor, respectiv integrarea acestei noi funcţiuni în cadrul departamentului pe care îl coordonează, alături de toate celelalte domenii pe care le gestionează: corporate, commercial, regulator, proprietate intelectuală, litigii etc. Corina Costache şi-a început cariera juridică sub îndrumarea mamei ei, de profesie tot avocat. În 2006, şi-a început activitatea în cadrul unei case de avocatură şi a avut primul contact cu consultanţa de business. De-a lungul timpului, a lucrat ca şi consultant în dezvoltare imobiliară, documente expaţi, asistenţă clienţi multinaţionale în diverse proiecte de fuziuni şi achiziţii, conflicte de muncă, relaţia cu autorităţile. Lucrează în cadrul grupului Strauss în departamentul juridic de mai bine de 11 ani. Din rândul proiectelor sale, enumeră achiziţia mărcilor Amigo de către grupul Strauss, în care a coordonat partea juridică. „Pe lângă complexitatea tranzacţiei, aceasta a atras multe domenii: proprietate intelectuală, concurenţă, comercial, corporate, au fost implicate părţi din aproape toată lumea: de la aprobări din Japonia, semnatari din Brazilia, România, Israel, Olanda, la bănci şi avocaţi din Londra.” În ceea ce priveşte experienţa internaţională, spune: „Este o experienţă fantastică atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. Oportunitatea de a vizita mai multe locaţii şi de a întâlni, colabora şi împărtăşi experienţe cu oameni din diferite culturi este de nepreţuit din punctul meu de vedere. Te ajută să vezi lumea cu alţi ochi”.
Tag: Manager
-
Cristian Pocovnicu, Qualitance – „Făcând proiecte de la zero am realizat că avem un hub de inovaţie şi putem să facem lucruri extraordinare” – VIDEO
Cristian Pocovnicu este managing director al diviziei de software services din cadrul Qualitance, având în subordine o echipă de 55 de oameni. De-a lungul celor nouă ani petrecuţi în Qualitance, el a fost mai întâi quality assurance manager, apoi delivery şi people manager; din 2017 ocupă poziţia actuală, având un rol important în proiecte complexe de inovaţie şi transformare digitală. „Odată cu extinderea businessului Qualitance în afara României, am avut oportunitatea să contribui şi să dezvolt proiecte pentru branduri mari precum IKEA, ReadyUP sau Merck. Pe parcursul acestor proiecte, m-am convins şi mai mult că România are o resursă umană extraordinară”, spune Cristian Pocovnicu. „Lucrând îndeaproape cu branduri şi echipe foarte mari, am avut ocazia să observ că experţii noştri sunt la fel de buni ca şi cei din afară, de multe ori chiar mai buni. Lucrul acesta mi-a dat mare încredere că putem construi şi aici.” Nu intenţionează să plece din ţară pentru că este convins că România dispune de toate resursele necesare pentru a deveni un hub internaţional de tehnologie şi inovaţie. „Demonstrăm pe zi ce trece că putem crea atât proprietate intelectuală de calitate, cât şi inovaţie la nivel global. Trebuie doar să încurajăm şi să dezvoltăm şi mai mult mindsetul de start-up şi, bineînţeles, să avem încredere mai mare în propriile noastre demersuri şi valori”, spune el.
Profilul lui Cristian Pocovnicu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, iar el a fost premiat în cadrul galei in care a fost lansat catalogul.
-
100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Dan Puică, CEO BestJobs
Dan Puică a preluat, în primăvara acestui an, conducerea platformei de recrutare online BestJobs de la Călin Fusu, cel care a fondat şi condus compania în ultimii 18 ani. El este responsabil astfel de planurile de dezvoltare a BestJobs, care are în prezent 90 de angajaţi, peste 2,5 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii şi peste 20.000 de joburi active.
„Obiectivul meu principal, oriunde am lucrat, a fost acela de a creşte afaceri şi oameni. Piaţa muncii devine tot mai provocatoare, odată cu transformările tehnologice, dar rolul nostru este de a fi cea mai bună reţea de conectare profesională a talentelor umane şi pentru asta cred ca trebuie să fim realişti şi ambiţioşi în alegerile pe care le facem şi să îmbinăm cu succes adoptarea de noi tehnologii cu atenţia pentru dezvoltarea echipei”, spune Dan Puică.
CEO-ul BestJobs are o experienţă profesională de peste zece ani în roluri de finance şi business management în companii româneşti şi internaţionale. El şi-a început cariera în domeniul financiar imediat după terminarea Facultăţii de Business Administration and Management din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, când s-a alăturat echipei de consultanţă şi audit de la KPMG România. De atunci, a ocupat mai multe poziţii de management în companii din România, iar în ultimii patru ani a făcut parte din Grupul OLX, iniţial în poziţia de finance manager şi ulterior în rolul de business manager al categoriei Imobiliare. Un moment definitoriu pentru el se leagă de momentul în care a luat contact cu domeniul online, acesta fiind definitoriu pentru evoluţia sa profesională. „Practic, afinitatea pentru date şi pentru crearea de strategii, pornind de la aceste date, s-a potrivit foarte bine cu domeniul online, unde, de cele mai multe ori, datele nu sunt exploatate la adevăratul potenţial”, consideră Puică. -
Povestea lui Johan Meyer, executivul care a copilărit în Africa de Sud, iar acum conduce Franklin Templeton Investments România şi Fondului Proprietatea
Johan Meyer coordonează activităţile activităţile Franklin Templeton Investments în România, care are o echipă de 29 de persoane. „Pentru Fondul Proprietatea, rezultatele înseamnă să creăm valoare pentru acţionarii noştri. Nu este întotdeauna o sarcină uşoară şi este complicată şi mai mult de un climat de instabilitate legislativă şi fiscală, dar sunt bucuros să anunţ că eforturile noastre din 2018 au avut rezultate pozitive, în ciuda corecţiei semnificative din piaţă din luna decembrie”, descrie Meyer cele mai recente rezultate. Unele dintre cele mai mari deţineri ale fondului şi-au îmbunătăţit performanţa financiară, care s-a reflectat în preţuri mai mari ale acţiunilor companiilor listate şi evaluări mai bune ale activelor nelistate. „Acţionarii noştri au fost recompensaţi cu 500 milioane lei sub formă de dividende şi 1,37 miliarde lei sub formă de acţiuni răscumpărate, distribuirea totală fiind echivalentul a 18,3% din valoarea activelor nete la 31 decembrie 2018”, explică Meyer.
Legat de evoluţia sa profesională, Johan Meyer spune că decizia de a veni în România a fost cel mai important pas din carieră. „Nu-mi vine să cred că au trecut deja doi ani şi jumătate de când eu şi familia mea ne-am mutat aici. A fost o experienţă incredibil de satisfăcătoare să lucrez alături de toţi colegii mei, încercând să aducem schimbări reale în profitabilitatea companiilor din portofoliul nostru, prin îmbunătăţirea standardelor guvernanţei corporative. Desigur, nu este ceva care a debutat recent, ci este mantra noastră de când Franklin Templeton a preluat managementul fondului.”
Meyer a crescut în Africa de Sud şi a studiat economia la Universitatea din Pretoria, după care s-a alăturat Franklin Templeton în Johannesburg în 2004. Ulterior, în 2011, Franklin Templeton şi-a mutat sediul la Cape Town. S-a mutat în România către sfârşitul anului 2016; anterior venirii sale aici se ocupa mai ales de strategiile Franklin Templeteon pentru pieţele de frontieră şi Africa, descrie el aceste experienţe. În prezent, se dedică activităţilor Franklin Templeton în România: „Aştept cu plăcere să petrec mai mult timp aici”.Profilul lui Johan Meyer a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019.
-
Lucrează în telecom încă din primul an de facultate, iar astăzi antrenează echipe de vânzări şi dezvoltă strategii
Elisabeta Mihăilescu conduce o echipă de opt persoane, având responsabilitatea de a antrena echipa de vânzări şi de a dezvolta strategii care să stimuleze piaţa B2G.
„Misiunea departamentului pe care îl conduc este de a creşte amprenta serviciilor telecom în sectorul public”, explică ea. Elisabeta Mihăilescu lucrează încă din primul an de facultate şi şi-a început activitatea într-o companie de telecom care intrase recent pe piaţa din România. „Orizontul deschis atunci, în 1999, a fost decisiv pentru mine. După mai mulţi ani am ales însă să fac o schimbare şi să activez în domeniul serviciilor medicale”, povesteşte ea.
„Un alt moment cheie al traseului meu profesional a fost acela în care am decis să fac trecerea de la gestionarea portofoliului de clienţi B2B la sectorul B2G. Rigurozitatea segmentului B2G te face să fii întotdeauna foarte bine pregătit şi documentat, te pregăteşte să fii agil şi atent la schimbări.” Nu are experienţă internaţională, însă crede că o astfel de experienţă deschide noi orizonturi şi perspective. „Momentan nu iau în calcul acest lucru, dar pot spune că mi-aş continua, cu siguranţă, cariera în ţară – România are nevoie de oameni bine pregătiţi şi responsabili.” Elisabeta Mihăilescu a absolvit Facultatea de Drept şi este mediator certificat, deţinând totodată numeroase certificări specifice zonei B2B-B2G.
Profilul Elisabetei Mihăilescu a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.
-
E mai greu sau mai uşor să fii acum tânăr manager faţă de acum 14 ani?
În fiecare an, vrem să aducem în prim-plan 100 de tineri manageri care au sub 40 de ani şi care ocupă acum poziţii fie de top, fie de nivelul doi în marile companii din România.
Nu i-am urmărit pe fiecare din cei 1.300 de tineri manageri pe care i-am adunat din 2005 încoace, să vedem ce au făcut şi unde au ajuns din anul în care au intrat în catalog, dar acest lucru va fi un task pentru anii următori.
Oricum, noi credem că am avut mână bună: am fost cea mai bună agenţie de recrutare pentru tineri manageri.
Horaţiu Ţepeş, proprietarul Bilka, poate aţi văzut reclamele de la televizor cu panouri izolante, spune că 100 tineri manageri de top a fost printre primele contacte cu presa de business, care i-au deschis ulterior o poartă.
Nu-mi mai amintesc cine l-a inclus în catalogul din 2014 pe Horaţiu Ţepeş, dar a avut mână bună. De la 100 de milioane de lei, a depăşit acum 500 de milioane de lei, iar fondurile de investiţii îi sună la uşă continuu.
Iulian Stanciu, unul dintre acţionarii eMAG, a fost inclus în prima sau a doua ediţie, iar acum are pe mână un miliard de euro.
Poate cea mai fulminantă carieră internaţională a avut-o Călin Drăgan, care în 2005 a fost prezent în prima ediţie a catalogului, fiind primul director general român care conducea Coca-Cola HBC. Acum conduce operaţiunile de distribuţie ale Coca-Cola în Japonia şi are pe mână peste 10 miliarde de dolari.
Pentru cei care acum au ajuns în vârf, aceştia au fost cei mai buni ani, în care au dat tot ce a fost mai bun din ei.
Întrebarea este dacă acum este mai greu sau mai uşor să fii tânăr manager faţă de acum 14 ani.
Atunci lupta era cum să gestionezi creşterea afacerilor, cum să iei cât mai mult din piaţă, cum să cucereşti lumea.
Acum, când businessurile s-au aşezat, când companiile ştiu ce au de făcut, când organigramele se birocratizează, a fi tânăr manager poate să fie ceva plictisitor.
În urmă cu un deceniu, creşterile erau cu două cifre. Nimeni nu se uita la cheltuieli, ci toată lumea avea în faţa ochilor numai venituri.
În prezent, când creşterile sunt de o cifră, discuţiile se poartă cel mai mult în jurul cheltuielilor, în jurul eficienţei operaţionale, în jurul automatizărilor care să înlocuiască operaţiunile repetitive şi, de ce nu, chiar oamenii, care costă din ce în ce mai mult.
Ciprian Negură, director advisory în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG, spune că în viitor principala calitate a unui manager trebuie să fie agilitatea, respectiv să facă faţă schimbărilor care vin de nicăieri, şi nu neapărat de la competiţie.
Există deja roboţi care iau decizii pentru noi şi vom avea CEO roboţi, mai mult ca sigur, spune el.
În zece ani s-au schimbat multe în management, au venit alte generaţii, care au alte aşteptări şi alte pretenţii. În urmă cu un deceniu, determinarea şi energia erau principalele calităţi pe care trebuia să le aibă un manager. În zilele noastre, ca să fii un şef bun şi să ai rezultate trebuie să găseşti alte modalităţi de motivare a echipelor, trebuie să fii un leadership care să ceară părerea tuturor, şi mai puţin să aibă el o idee şi să meargă cu ea înainte, indiferent de consecinţe.
Florin Rădulescu, partener la firma de training Ascendis, a spus la ZF Live: Când accepţi un rol de manager nu te mai poţi comporta aşa cum îţi vine, trebuie să ai grijă cum îşi tratezi oamenii, pentru că apostrofarea în public trebuie eliminată.
Siguranţa psihologică a angajaţilor este un termen care începe să câştige teren în birouri şi se va ţine cont de ea din ce în ce mai mult.
Rezultate trebuie obţinute în continuare, dar trebuie să fie sustenabile din punct de vedere psihologic.
Deschiderea pieţei muncii şi a uşilor de la birouri din multinaţionale le dă posibilitatea managerilor români să obţină poziţii în afară, care reprezintă „aur” într-un CV.
Pe de altă parte, viaţa actuală ne arată că sunt mulţi tineri manageri care, de la un punct încolo, nu mai vor să promoveze, să ajungă în top, ci preferă să pună punct şi să-şi facă propriul business, din care câştigă chiar mai puţin decât aveau salariul într-o multinaţională.
Dacă Iulian Stanciu îşi propusese acum 14 ani să facă din eMAG cel mai mare retailer online din România, pe o piaţă care i se deschidea în faţa ochilor, acum tinerii manageri care vor să devină antreprenori visează la afaceri mult mai mici, de suflet, care să le aducă mai multe satisfacţii personale decât bani.
Fiecare generaţie din cele 14 pe care le-am adunat a avut şi are propriile vise.
Noi, BUSINESS Magazin, sperăm să putem trage linie la un moment dat şi să vedem unde au ajuns. -
Cine este prima femeie aleasă la conducerea operaţiunilor Coca-Cola România
„La birou, sunt un manager care zâmbeşte larg: nu m-am identificat niciodată cu imaginea aceea a şefului sobru şi inaccesibil. Îmi iau satisfacţia din fiecare «what if…?» pus în practică alături de o echipă la fel de curioasă ca mine, indiferent dacă această întrebare se transformă într-un succes sau rămâne o lecţie pentru viitor”, îşi descrie Nicoleta Eftimiu activitatea profesională de zi cu zi. Ea are o experienţă de peste 16 ani în cadrul companiei, dar spune că dacă adaugă acestora anii în care a lucrat indirect pentru Coca-Cola, în advertising, sunt mai bine de 20 de ani. „Am crescut cu respect faţă de munca bine făcută. Nu-mi imaginam în adolescenţă, în liceu, cum e să lucrezi într-o multinaţională, aşa că visele mele profesionale au trecut prin diverse etape”, adaugă ea.
Executivul povesteşte că se simte norocoasă pentru că a avut ocazia să facă sport din adolescenţă – a practicat voleiul – iar acesta nu doar că a învăţat-o cât de importantă este echipa alături de care lupţi pentru reuşită, dar a şi ajutat-o să îşi păstreze agilitatea de-a lungul timpului. „Ani mai târziu, terenul meu devenise marketingul – un teren de joc care mă fascinează şi astăzi – iar echipa era cea a unei agenţii din Bucureşti, unde am fost account director având drept client compania pe care o conduc în prezent. Învăţ în permanenţă, inclusiv – sau mai ales – de la colegii din generaţii mai tinere. Încrederea şi curajul pe care le arată sunt cu adevărat inspiraţionale.”
A fost, pe rând, brand manager la nivel local şi regional pentru categoriile de băuturi necarbonatate, respectiv cele carbonatate, apoi director de marketing, poziţie din care a ajuns să conducă compania în calitate de country manager, în urmă cu doi ani, când l-a înlocuit pe Petre Şandru, numit country manager la Coca-Cola Irlanda. Este prima femeie aleasă în această funcţie şi spune că acest lucru a reprezentat „una dintre multele confirmări ale faptului că mă aflu în compania potrivită, unde performanţa nu e evaluată în funcţie de gen”.
Pentru cariera ei, acest pas i-a crescut şi nivelul de încredere la începutul unui drum încărcat cu multă responsabilitate – faţă de echipă, consumatori şi faţă de cei care au învestit-o cu această încredere.„Atunci când te dezvolţi într-o echipă şi ajungi în cea mai înaltă poziţie, emoţional, îţi doreşti să nu se schimbe nimic. Raţional, însă, ştii că multe lucruri se vor schimba. Intervine deci un proces de aşezare a lucrurilor, în care sprijinul şi profesionalismul echipei sunt esenţiale”, spune Eftimiu.
Care sunt însă atribuţiile cu care vine însoţită o astfel de funcţie? „În compania Coca-Cola, un country manager coordonează adaptarea şi implementarea strategiei la nivelul operaţiunilor locale. Din această poziţie, răspunde pentru evoluţia anuală a companiei şi de anumite programe specifice, însă activitatea sa se concentrează mai mult către o zonă de strategie macro”, descrie Nicoleta Eftimiu rolul pe care îl are în fruntea companiei Coca-Cola România. Ea adaugă că, atunci când a preluat această funcţie, şi-a propus să ridice ştacheta pe toate palierele strategice ale companiei – marketing, managementul mărcilor, strategia de ambalare, comunicarea către consumatori – cu orientare pe inovaţie şi pe consolidarea echipei: „Cred că am demonstrat, în ultimii ani, că România este un jucător important în regiune, cu un potenţial imens”.
Anul trecut, sistemul Coca-Cola România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,62 miliarde de lei şi un profit de circa 375 de milioane de lei. „Suntem pe un trend crescător, iar planul nostru este să ne menţinem pe acest val, în paralel cu dezvoltarea unui business responsabil, cu atenţie către consumator. E o strategie discutată de mulţi, implementată de mai puţini”, spune Nicoleta Eftimiu. Potrivit ei, anul trecut a fost din nou unul performant pentru întregul sistem Coca-Cola, care include companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România – partenerul local pentru îmbutelierea brandurilor companiei. „Coca-Cola România este subsidiară a The Coca-Cola Company şi responsabilă de implementarea strategiilor de marketing şi ambalare, de managementul mărcilor, de promovarea produselor către consumatori şi cercetare de piaţă, iar Coca-Cola HBC România este filială a Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Aici se cumpără ingredientele, se asigură îmbutelierea, distribuţia, vânzarea şi marketingul operaţional al produselor”, explică Eftimiu.
Potrivit ZF, Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări. Coca-Cola HBC România a vândut anul trecut peste 1,094 miliarde de litri (192 mil. unit cases), în creştere cu aproape 9% faţă de anul precedent, şi deţine trei fabrici în România: la Ploieşti, Timişoara şi Poiana Negrii. În fabrica de la Poiana Negrii, noua linie de producţie, deschisă anul acesta, are o capacitate maximă de producţie de 1,3 milioane de litri de apă pe zi. În prezent, aici există trei linii de producţie – două pentru ambalaje PET şi una pentru ambalaje reutilizabile din sticlă (0,33 litri şi 0,75 litri) – şi sunt îmbuteliate brandurile Dorna – Izvorul Alb (apă plată), Dorna (apă carbogazoasă) şi Poiana Negri (apă carbogazoasă). Coca‑Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca‑Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi.
Coca-Cola este prezentă în peste 200 de ţări cu mai mult de 500 de mărci de băuturi răcoritoare. Alături de mărcile Coca-Cola, portofoliul companiei include şi alte branduri recunoscute la nivel global, precum băuturile pe bază de plante AdeZ, ceaiul verde Ayataka, apele Dasani, sucurile şi nectarurile Del Valle, Fanta, cafeaua Georgia, ceaiurile şi cafelele Gold Peak, Honest Tea, smoothie-urile şi sucurile innocent, sucurile Minute Maid, băuturile pentru sportivi Powerade, sucurile Simply, smartwater, Sprite, vitaminwater şi apa de cocos Zico. Împreună cu partenerii de îmbuteliere, echipa însumează peste 700.000 de angajaţi din comunităţilor locale din întreaga lume. În total, din 1991 până în prezent, sistemul Coca-Cola a realizat investiţii cumulate în valoare de peste 210 milioane de euro pe piaţa locală.
Executivul Coca-Cola România nu precizează valoarea investiţiilor realizate anual de companie, însă spune că, pe lângă fondurile direcţionate în cercetare, businessul investeşte constant în inovaţie: „Consumatorii noştri au nevoie de opţiuni, potrivite cu stilul lor de viaţă, de aceea venim mereu cu îmbunătăţiri ale produselor consacrate sau cu extinderea portofoliului. Investim în produse şi ambalaje care să răspundă unor nevoi încă neformulate, înainte ca ele să devină o solicitare explicită”.
În România, portofoliul companiei numără peste zece branduri de băuturi din game precum ape minerale, băuturi răcoritoare carbonatate şi necarbonatate, ceaiuri reci, băuturi energizante şi băuturi pe bază de plante. „Ne-am propus să devenim o companie pentru toţi. Suntem prezenţi cu cel puţin un brand pe toate segmenele, indiferent că vorbim despre băuturi carbogazoase, ceai sau băuturi pe bază de plante, apă plată sau minerală, băuturi energizante”, spune ea.
Potrivit Nicoletei Eftimiu, unul dintre obiectivele companiei este de a le oferi consumatorilor băutura potrivită oricăror gusturi şi stiluri de viaţă, în ambalaje cât mai diverse şi mai convenabile. Ea spune că, atunci când vine vorba de extindere, „Sky is the limit” (cerul este limita – n. red.): „Obiceiurile şi preferinţele consumatorilor sunt într-o continuă evoluţie, iar provocarea de a ţine pasul cu ele ne inspiră să inovăm”.
„Aşa s-a întâmplat şi cu noua gamă premium, Coca-Cola Specialty – o inovaţie de produs în sticle retro, lansată în România în premieră globală. E o performanţă care ne-a adus multă satisfacţie, pentru că ne-am reconfirmat poziţia de hub de inovaţie regional al Coca-Cola. Este şi un produs drag nouă, echipei, pentru că a fost creat pe gustul retro al publicului local. Noi, românii, suntem fascinaţi de toate trendurile noi, dar păstrăm şi o doză de nostalgie pentru trecut”, povesteşte ea.Faţă de celelalte pieţe europene, Nicoleta Eftimiu spune că piaţa de băuturi nonalcoolice din România creşte constant şi că la nivelul grupului Coca-Cola, piaţa locală a înregistrat, în ultimii trei ani, cea mai bună performanţă dintre ţările din Europa Centrală şi de Est. În ultimii ani, ea remarcă o creştere evidentă a numărului consumatorilor care se informează cu privire la conţinutul caloric al alimentelor pe care le consumă, „de aceea, suntem pregătiţi cu opţiuni pentru cei care doresc să-şi micşoreze consumul de zahăr. Portofoliul nostru este din ce în ce mai ofertant din acest punct de vedere, oferind o varietate tot mai largă de gusturi si arome noi, precum şi opţiuni cu conţinut redus sau fără calorii”, precizează Eftimiu.
În 2018, 42% din bugetul de marketing al companiei a fost direcţionat către susţinerea băuturilor cu mai puţin sau cu zero zahăr (Coca-Cola Zero Zahăr, Sprite, Fuzetea, AdeZ, Dorna, Poiana Negri). „Am investit în promovarea unor noi produse fără zahăr sau cu conţinut caloric redus, pe care le considerăm inovaţii sugerate de obiceiurile de consum actuale.” Executivul Coca-Cola România subliniază că, în prezent, băuturile cu conţinut redus sau fără calorii reprezintă 34% din totalul volumelor companiei, luând în considerare portofoliul complet. Dintre acestea, menţionează gama Coca-Cola Zero Zahăr, cu două arome noi lansate anul trecut; băutura energizantă Coca-Cola Energy, precum şi produsele din portofoliul brandului Fanta. „În 2018 a fost lansat Fuzetea, o variantă de ice tea cu 30% mai puţin zahăr decât majoritatea băuturilor din această categorie. Un alt exemplu este Sprite, care are cu 75% mai puţine zaharuri în urma reformulării din 2017”, adaugă Eftimiu. Motivaţi tot de preferinţa în creştere a consumatorilor pentru băuturile cu ingrediente naturale, reprezentanţii companiei au introdus şi o nouă categorie: AdeZ, un brand de băuturi pe bază de plante.
„Din responsabilitatea faţă de comunităţile în care acţionăm şi din atenţia la gusturile consumatorilor vin şi explicaţiile pentru varietatea mare de produse pe care le lansăm, pentru acţiunile concrete în direcţia colectării selective şi a reciclării, dar şi pentru creşterea businessului”, susţine executivul companiei.
În ceea ce priveşte rolul companiei Coca-Cola în dezvoltarea economiei româneşti, Nicoleta Eftimiu spune, citând datele studiului „Impactul socio-economic al sistemului Coca-Cola în România”, realizat de compania de consultanţă strategică Steward Redqueen în colaborare cu profesorul Ethan B. Kapstein, că aceasta vine cu o contribuţie relevantă la nivel naţional. „Valoarea adăugată economiei, direct sau indirect, ajunge la 448 milioane de euro, adică 0,3% din PIB. Contribuim substanţial la creşterea economică, la bugetul de stat, iar fiecare loc de muncă la Coca-Cola generează indirect alte 12 locuri de muncă în restul economiei. Împreună, aducem o contribuţie de 241 milioane de euro la bugetul de stat şi susţinem 19.900 de locuri de muncă.”
De asemenea, spune ea, dincolo de activitatea propriu-zisă, compania investeşte în programe care susţin trei piloni principali: protecţia mediului şi managementul ambalajelor, protejarea resurselor de apă din natură, consolidarea comunităţilor prin programe de educare şi dezvoltare profesională dedicate femeilor şi tinerilor. Astfel, în cei peste 25 de ani de activitate în piaţa locală, Coca-Cola a investit între 700.000 de euro şi 1 milion de euro pentru programe de protejare a mediului sau implementarea unor proiecte alături de comunităţile locale, destinate dezvoltării profesionale a tinerilor şi femeilor. O altă campanie importantă pentru reprezentanţii companiei este un proiect dezvoltat prin brandul Dorna, care, de şase ani, cu ajutorul asociaţiei Salvaţi Copiii România, dotează maternităţile din ţară cu aparatura necesară îngrijirii bebeluşilor născuţi prematur. Unul dintre cel mai recent demarate proiecte este un program de educare în privinţa colectării selective şi a reciclării, numit Azi pentru Mâine, dezvoltat alături de Asociaţia CSR Nest.
Nicoleta Eftimiu consideră că dincolo de funcţiile câştigate şi de obiectivele atinse sau depăşite, o reuşită importantă în cariera sa a fost faptul că şi-a păstrat curiozitatea şi dorinţa de a învăţa în permanenţă. „E o premisă pentru a continua să cresc într-un domeniu profesional care, deşi nu mai este nou pentru mine, îmi dezvăluie constant perspective diferite, oportunităţi noi. Îmi place să mă gândesc mai degrabă la ce pot face în continuare, la cum pot folosi lucrurile pe care le aflu şi le experimentez pentru a evolua.”
Cât despre greşeli, spune ea, „vreau să cred că le-am admis de fiecare dată faţă de mine şi, dacă a fost cazul, faţă de cei implicaţi. Sunt un om care abordează constructiv inclusiv momentele dificile”.
Executivul Coca-Cola România oferă şi un sfat pentru managerii sau antreprenorii aflaţi la începutul parcursului profesional: „La începutul oricărui drum, e important să crezi în tine, atunci când aproape nimeni nu o face. Să nu te descurajezi uşor, chiar dacă rezultatele nu sunt din prima cele aşteptate. Să-ţi păstrezi mintea deschisă, curiozitatea, să te înconjori de oameni care te ajută să construieşti. Şi, ca un antrenament zilnic, să încerci mereu lucruri noi, din afara zonei de confort, indiferent că e vorba despre un sport sau un nou fel de mâncare”. -
Atradius România anunţă numirea lui Cristian Tusan în poziţia de Country Manager
Atradius Credito y Caucion de Seguros y Reaseguros S.A., anunţă numirea lui Cristian Tusan în funcţia de Country Manager Atradius România, începând cu luna decembrie 2018.
Cristian Tusan face parte din echipa Atradius încă de la lansarea companiei pe piaţa românească, în anul 2017. Numirea vine ca urmare a dezvoltării şi creşterii activităţii Atradius în România şi reprezintă o recunoaştere a succesului de până acum şi a profesionalismului dovedit.
“Cristian are o experienţă de 9 ani în domeniul asigurărilor comerciale, demonstrând cunoaşterea profundă a pieţei româneşti si un mod de gândire vizionar, care se potriveşte perfect planurilor noastre de dezvoltare în România”, a declarat Franz Maier, director executiv al Atradius Southeast Europa.
“Atradius protejează companiile de efectele întârzierii incasarii sau neplata creantelor comerciale , compania noastră fiind un partener nu doar un simplu furnizor de servicii financiare.
Piata româneasca are un potenţial important pentru această industrie , suntem alături de clienţii noştri pentru a le asigura dezvoltarea si succesul în afaceri ”, a declarat Cristian Tusan, noul Country Manager al Atradius România.
În 2019, Atradius estimează creşterea veniturilor din asigurări cu peste 20 %, prin extinderea portofoliului ,urmareste consolidarea poziţiei de pe piaţa românească, iar pe termen mediu de aliniere la nivelul detinut pe plan global .
Despre Atradius
Atradius este un furnizor global de servicii de asigurare a creditelor, de garantare şi de colectare, cu o prezenţă strategică în 54 de ţări. Produsele de asigurare a creditului comercial, obligaţiuni şi colectare oferite de Atradius protejează companiile din întreaga lume împotriva riscurilor implicite legate de vânzarea de bunuri şi servicii prin credit comercial .
Atradius este membru al Grupo Catalana Occidente (GCO.MC), unul dintre cei mai mari asiguratori din Spania şi unul din liderii asigurătorilor de credit comerciali globali.
Puteţi găsi mai multe informaţii online la adresa https://group.atradius.com/
-
Cine este omul de afaceri care a dezvoltat în Capitală „mallul corporatiştilor”
„În anul 1997, pe la 27 de ani, am devenit country manager pentru Strabag Development. Eu am făcut proiectul pentru Promenada Mall. Terenul a fost achiziţionat înainte de criză, cred că în 2006. Eu am deschis toată zona. Istoria începe de fapt în 2003 – 2004, când am făcut prima clădire de birouri care s-a numit Oracle Tower lângă gura de metrou când nu era nimic acolo. M-am luptat cu austriecii la vremea respectivă pentru că toată lumea voia Piaţa Victoriei şi eu am spus că aici s-a terminat, Piaţa Victoriei va fi moartă, trebuie să trecem la următoarea zonă. Am zis de Aviatorilor, asta este toată o zonă industrială, aici vom schimba tot”, a povestit Cătălin Scripcaru, în prezent partener Neo, o divizie a dezvoltatorului imobiliar One United. El era însă în 2004 country manager la Strabag, cel mai mare constructor român din partea unui dezvoltator austriac la vremea aceea.
Înainte de a se realiza conceptul Promenada Mall, Oracle Tower a fost o construcţie de succes, care a dat startul proiectelor următoare precum Promenada şi Sky Tower, care a ramas în prezent una dintre cele mai înalte clădiri din România.„Oracle a fost chiriaşul pe care l-am convins să nu se mute în America şi să vină în România, datorită proiectului Oracle Tower. Apoi am vrut să fac un landmark şi după ce am primit credit de la acţionarii Strabag, 27 de milioane de euro numai pentru achiziţionarea terenului, am reuşit să construim Sky Tower, unul dintre cele mai mari clădiri din România”, a spus Cătălin Scripcaru. Bucureştiul este în primul rând destructurat, iar corporaţiile au ales nordul datorită faptului că toată zona rezidenţială bună era în zona de nord, dar Bucureştiul are nevoie de poluri şi au început deja să se deschidă, a menţionat Scripcaru. -
Dedicat consultanţei
Cum aţi descrie evoluţia dvs. profesională după apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP?
Anul 2015 a reprezentat un moment important în cariera mea profesională întrucât am preluat conducerea diviziei de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul EY România. A conduce o echipă de peste 200 de profesionişti presupune asumarea unei serii de noi provocări şi, în acelaşi timp, deschiderea către alte oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională.
Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
Apariţia mea în topul celor 100 tineri manageri a fost percepută ca o recunoaştere a contribuţiei mele şi a echipei EY la dezvoltarea mediului de afaceri din România.
Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din businessul românesc din ultimii ani (cei de după apariţia în catalog)?
Greu de identificat un singur moment general valabil pentru mai multe segmente de business, dar dacă iau primul lucru care îmi trece acum prin minte, probabil ar fi momentul OUG 114. Desigur, nu pentru motive lăudabile, ci pentru un sentiment brusc, neplăcut şi profund de nesiguranţă şi de impredictibilitate provocat în mediul de afaceri de această ordonanţă. Şi nu mă refer aici doar la sectoarele din economie direct afectate, ci la sentimentul general. De la acel moment lucrurile s-au mai îmbunătăţit, dar repararea prejudiciului intangibil de încredere cauzat între mediul de afaceri şi guvern va mai dura.
Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
Cred că sunt mai multe asemănări decât se crede, în general, între generaţia nouă şi generaţiile anterioare de manageri. Ambiţia de a reuşi, drive-ul, perseverenţa şi flexibilitatea sunt printre caracteristicile universale ale unui manager de succes. Iar generaţia nouă, cu siguranţă, nu face excepţie de la aceste aspecte. În plus, aş spune că uneori tinerii manageri par chiar mai bine adaptaţi lumii noastre în continuă schimbare, care se mişcă din ce în ce mai rapid. E o trăsătură extrem de importantă pentru a naviga cu succes riscurile şi oportunităţile din lumea de afaceri de azi.În ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri manageri de top, care va fi disponibilă începând cu 1 iulie, continuăm demersul de a-i aduce în prim-plan pe tinerii câştigători ai competiţiei bazate pe curaj, dedicare şi muncă susţinută.
