BusinessMagazin

Tag: lider

  • Cine a condus topul constructorilor în ultimul deceniu? O companie străină s-a menţinut la vârf 7 ani, însă liderul cu capital românesc a fost de cele mai multe ori altul de la an la an

    În şapte din ultimii zece ani, austriecii de la Strabag au dominat topul constructorilor prezenţi în România, cu afaceri care nu mereu au depăşit miliardul de lei, ba chiar uneori s-au îndepărtat considerabil de această bornă, arătând dinamica pieţei construcţiilor din perioada 2011-2020.

    Pe de altă parte, datele centralizate de ZF din anuarele Cei mai mari jucători din economie, realizate anual de Ziarul Financiar, arată că, în contrast, constructorii-lider cu capital românesc au alternat în ultimul deceniu, clasamentul acestora fiind unul mult mai fluctuant.

    Într-un singur an din ultimii zece, liderul absolut a fost şi cel autohton, şi anume în 2018, când Bog’Art şi-a adjudecat prima poziţie în top, cu afaceri care s-au apropiat considerabil de un miliard de lei, oprindu-se totuşi la 926 de milioane de lei.

    Anul 2020 a adus „la cârma” constructorilor români pentru prima dată o companie controlată de familia Umbrărescu – Spedition UMB, cu afaceri de 1.025 de milioane de lei, care depăşesc recordul anterior raportat de un constructor local în ultimii zece ani, de 1.002 milioane de lei, rezultatul Hidroconstrucţia în 2011.

    Strabag a fost un ocupant fidel al locului întâi în clasamentul constructorilor cu activitate în România în perioada 2011-2017, dar ceea ce atrage atenţia este faptul că cifra de afaceri care l-a adus în această poziţie a fluctuat foarte mult. Astfel, dacă în 2012 Strabag devenea lider cu un business de 1,4 miliarde de lei, cinci ani mai târziu nu părăsea această poziţie, deşi rezultatul era de doar 623 de milioane de lei, aşadar mai puţin de jumătate.

    Aceste topuri reflectă efervescenţa construcţiilor şi evoluţia lor de la un an la altul, amploarea investiţiilor şi apetitul dezvoltatorilor pentru proiecte noi. Din acest punct de vedere, anul 2020 a fost unul bun, deşi a fost marcat de pandemia de Covid-19. Aşa se explică faptul că italienii de la Astaldi s-au menţinut, pentru al doilea an la rând, în fruntea constructorilor, businessul depăşind pragul de un miliard de lei, până la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Ultima dată când liderul a sărit de acest nivel a fost în 2015, când Strabag raporta afaceri de aproape 1,1 miliarde de lei.

    Hidroconstrucţia, Straco Grup, Bog’Art, CON-A, Construcţii Erbaşu sunt companiile româneşti care s-au perindat la vârful clasamentului constructorilor locali în ultimii zece ani, raportând afaceri de la 501 milioane de lei (Bog’Art în 2016) la peste un miliard de lei (Hidroconstrucţia în 2011 şi Spedition UMB în 2020).

    Ce arată această volatilitate a topului constructorilor români? Dependenţa lor de contractele de achiziţii publice, contracte încheiate cu statul, care nu în fiecare an are aceeaşi disponibilitate pentru investiţii, culoarea politică de la guvernare influenţând evoluţia întregului sector.

    „Cifrele anului 2021 vor fi apropiate celor din 2020, iar anii următori ne vor aduce creşteri semnificative în cazul în care anul 2021 chiar va fi unul de relansare a investiţiilor în România”, spune Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, compania care a ocupat locul întâi între constructorii locali în anul 2019.

    Straco Grup, de pildă, compania care a stat pe primul loc doi ani la rând, în 2012 şi 2013, a ajuns, de la 873 de milioane de lei din 2012, la numai 47 de milioane de lei în 2020, iar numărul de angajaţi a ajuns la minimul istoric, adică 60, după ce, în cel mai bun an din existenţa companiei în ceea ce priveşte personalul, Straco Grup avea peste 1.000 de oameni.

    „Compania s-a dezvoltat crescând cifra de afaceri an de an, de la înfiinţare până la nivelul anului 2019, când o serie de contracte aflate în derulare cu beneficiarii – consilii locale, consilii judeţene, PMB (Pri­măria Municipiului Bucureşti – n. red.) – au fost limitate/suspendate ca urmare a votării cu întârziere a Legii bugetului 2019”, spuneau recent reprezentanţii Straco pentru ZF.

    Anul 2020 a venit să agraveze şi mai mult lucrurile, pe fondul pandemiei de COVID-19, majoritatea contractelor fiind suspendate. Straco se află acum în reorganizare judiciară. Printre cele mai importante proiecte din portofoliul Straco Grup se numără varianta de ocolire Deva – Orăştie, proiec­tarea şi execuţia unui lot din autostrada Orăştie – Sibiu, lucrări de amenajare a râului Dâmboviţa, modernizarea drumului naţional 73, între Piteşti şi Braşov şi altele.

    În 2011, Hidroconstrucţia figura pe primul loc în ierarhia celor mai mari constructori cu acţionariat românesc în funcţie de cifra de afaceri, cu peste 1 miliard de lei, dar ulterior rulajul a început să scadă. Mai mult, în anul 2000 Hidroconstrucţia se număra printre cele mai mari 50 de companii din România din perspectiva cifrei de afaceri, potrivit informaţiilor ZF.

    De-a lungul timpului, compania a terminat baraje, centrale hidroelectrice (precum amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier 1 şi 2 sau barajul Vidraru), dar şi peste 500 de kilometri de drumuri, poduri, proiecte de infrastructură de mediu, lucrări de construcţii civile şi industriale. Când proiectele publice au întârziat să mai apară, businessul a scăzut.

    O excepţie este Bog’Art, care abia acum dezvoltă un de­partament nou în cadrul organizaţiei, pen­tru servicii de construcţii în sectorul de infrastructură rutieră, până acum concentrându-se îndeosebi pe investiţii private. Printre proiectele pe care Bog’Art le are în portofoliu se regăsesc clădirea de birouri Global­worth Square din Capitală, magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Bucureşti, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge, cumpărat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square, dez­voltate de Vastint (parte a Ikea) şi birourile Expo Business Park, dezvoltate de Portland Trust. Totuşi, pe segmentul public, Bog’Art a lucrat la aero­portul internaţional Braşov şi aeroportul Băneasa.

  • Schimbare uriaşă făcută de Lidl în România. De peste 10 ani nimeni nu a mai reuşit să facă aşa ceva în ţara noastră

    Discounterul german Lidl a devenit liderul comerţului alimentar din România la zece ani de la intrarea oficială pe piaţă prin preluarea Plus Discount. Nemţii au terminat anul trecut cu afaceri de 12,86 mld. lei, după o creştere de 32% în 2020, anul pandemiei.

    Astfel, compania a devenit numărul unu în piaţa de profil depăşind Kaufland, companie-soră, parte a aceluiaşi grup Schwartz. Kaufland a încheiat anul trecut cu afaceri de 12,83 mld. lei, plus 7,4%.

    Astfel, pe piaţa de comerţ alimentar are loc o schimbare de lider după un deceniu, un alt retailer german devenind numărul unu. De altfel, şi înainte de Kaufland, lider a fost grupul Metro Cash&Carry din aceeaşi ţară.

    Lidl a venit în România în 2011 oficial preluând 107 de magazine Plus Discount, pentru ca apoi să se extindă de la zero până la circa 300 de unităţi în prezent. Planurile companiei nu se opresc aici.

    Lidl a obţinut anul trecut un profit net de 750 mil. lei, plus 52%.

     

  • Cel mai puternic partid din Germania şi-a ales candidatul pentru funcţia de cancelar: Cine este Armin Laschet, politicianul care poate deveni succesorul Angelei Merkel şi, implicit, liderul Uniunii Europene

    Armin Laschet a câştigat susţinerea Consiliului Naţional al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), cea mai mare forţă politică din Germania, într-un vot care a expus fisurile din cadrul partidului cu cinci luni înaintea alegerilor naţionale, scrie Financial Times.

    Treizeci şi unu din cei 46 de membri ai comitetului executiv al CDU l-au susţinut pe Laschet, în timp ce rivalul său, Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, a înregistrat doar nouă voturi. De asemenea, au existat şase abţineri.

    Rezultatul înseamnă că Laschet, premierul celui mai populat land federal – Renania de Nord-Westfalia, va fi candidatul dreptei conservatoare în cadrul alegerilor din septembrie, prin care se va alege succesorul Angelei Merkel, care a ocupat timp de 16 ani funcţia de cancelar.

    Söder, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU), partidul-soră al CDU, a declarat că va accepta fără probleme o victorie clară a lui Laschet, însă nu s-a pronunţat în urma votului de luni seara.

    Rezultatul vine în concordanţă cu o lungă tradiţie a germanilor – liderul CDU primeşte şansa de a candida pentru poziţia de cancelar, reprezentând atât CDU cât şi CSU.

    În prezent, CDU îşi asumă un risc prin faptul că şi-a ales propriul său liderul în dezavantajul şefului CSU. Söder îl depăşeşte detaşat pe Laschet în ceea ce priveşte rata de aprobare la nivel naţional şi se bucură de o popularitate mai mare în rândurile CDU.

    Totodată, o bună parte din membrii CDU sunt de părere că ar avea o şansă mai puternică de câştig cu un politician ca Söder, într-un moment în care candidatul Verzilor, Annalena Baerbock, devine tot mai popular în rândurile germanilor.

    Fiu de miner, Laschet a studiat dreptul şi a editat un ziar catolic înainte să fie ales în Bundestag în 1994. Ulterior, a ocupat funcţia de ministru al statului Renania de Nord-Westfalia, unde a devenit premier în urmă cu patru ani.

    Laschet este un aliat ideologic al Angelei Merkel şi a declarat deja că, dacă va fi ales cancelar, va continua politicile ei „de mijloc” din ultimii ani. Însă popularitatea lui Laschet a suferit considerabil în timpul pandemiei, fiind considerat ezitant şi imprevizibil. Prin comparaţie, Söder, care a reuşit să-şi construiască o reputaţie de lider decisiv, a câştigat din ce în ce mai mult aprobarea cetăţenilor germani.

     

  • Cum a reuşit un antreprenor să transforme un blog într-un business de milioane, care are mii de angajaţi

    Pentru mulţi antreprenori şi oameni de afaceri, inclusiv pentru cei din mediul de business local, cărţile de marketing ale scriitorului Brian Halligan au servit drept sursă de inspiraţie în dezvoltarea carierei şi a organizaţiei la cârma căreia se află. Sfaturile sale nu sunt însă doar pe hârtie, şi asta pentru că au fost inspirate din propria experienţă de fondator şi lider al unei companii de succes.

     

    Brian Halligan s-a născut pe 1 septembrie 1967 în Westwood, Massachusetts. El a urmat cursurile Universităţii din Vermont, pe care a absolvit-o cu o diplomă de licenţă în inginerie electrică, şi şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un MBA în cadrul MIT Sloan School of Management.

    Antreprenorul şi-a început cariera în cadrul Parametric Technology Corporation, ajungând ulterior Senior Vice President al Pacific Rim. Deoarece dorea să lucreze pentru o companie mai mică, a renunţat la această poziţie şi s-a alăturat producătorului de software Groove Networks ca vicepreşedinte de vânzări, unde a lucrat timp de patru ani, între 2000 şi 2004, când firma a fost achiziţionată de Microsoft. În iunie 2006, după o perioadă în care a fost partener de investiţii în cadrul Longworth Ventures, el a pus bazele dezvoltatorului şi comercializatorului de produse software pentru marketing, vânzări şi servicii pentru clienţi HubSpot, alături de Dharmesh Shah, pe care îl întâlnise la MIT.

    Anterior, ei lansaseră un blog cu acelaşi nume, pe care l-au folosit ca unealtă de marketing. Între 2014 şi 2016 antreprenorul a fost membru al consiliului de administraţie al Fleetmatics, un furnizor de programe de gestionare a flotei software-as-a-service, achiziţionat ulterior de Verizon pentru 2,4 miliarde de dolari. În paralel cu activitatea antreprenorială şi de business, Halligan este activ şi în zona literară, fiind unul dintre cei mai apreciaţi scriitori de literatură de marketing.

    Prima sa carte, Inbound Marketing, scrisă alături de partenerul său de business, Dharmesh Shah, şi publicată în 2009, a fost tradusă în circa zece limbi şi a fost vândută în peste 40.000 de exemplare. A doua sa carte publicată împreună cu David Meerman Scott este „Marketing Lessons from the Grateful Dead”. El este, de asemenea, speaker la numeroase conferinţe, printre care celebrele TEDx şi, ocazional, lector universitar. În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, HubSpot, cu sediul în Cambridge, Massachusetts, a înregistrat venituri de 674,9 milioane de dolari. Compania are aproape de 3.400 de angajaţi.

  • În ce sectoare din economie sunt brandurile româneşti lider de piaţă

    Zuzu este cel mai vândut brand de pe segmentul de lapte, pe când Borsec este lider pe piaţa de apă minerală carbogazoasă. Fiolele cu 5% acid hialuronic din gama Gerovital H3 Evolution de la Farmec sunt cel mai bine vândute produse antirid de pe piaţă în 2020, iar brandul Măgura este numărul unu în categoria de miniprăjituri ambalate atât din punctul de vedere al bucăţilor vândute, cât şi din punct de vedere valoric. Ce au toate acestea în comun? Sunt branduri româneşti, indiferent că astăzi în spate se găsesc aceiaşi antreprenori fondatori sau grupuri gigantice care le facilitează în continuare dezvoltarea.

    Există multe segmente de piaţă unde brandurile străine, cu bugete de marketing generoase şi cu forţa financiară a unor grupuri străine în spate, sunt lider de piaţă. Există însă şi sectoare unde acestea nu au reuşit să se impună pentru că numele româneşti au fost şi sunt mai puternice.

    Dacia este poate cel mai cunoscut brand românesc, atât local, cât şi internaţional. Deţinută de grupul francez Renault din 1999, această marcă este liderul pieţei auto din România, dar şi din Bulgaria şi Republica Moldova. Ba mai mult, are prezenţă în toată lumea. Aceasta este singura marcă auto românească pe o piaţă unde numele străine sunt poate zeci.

    Similar, în piaţa de bricolaj liderul este Dedeman, o afacere fondată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl. Această companie este totodată cea mai puternică afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri. În retailul şi distribuţia de materiale de construcţii, o industrie de circa 4 mld. euro (circa 20 mld. lei) anual, compania românească se luptă cu nume internaţionale precum Leroy Merlin, Brico Depot sau Hornbach, care împreună au afaceri mai mici decât liderul.

    Pe cele mai multe pieţe, brandurile româneşti se luptă cu nume străine, sonore şi cu renume. Un exemplu concludent în acest sens este Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, ce are în portofoliu brandul cu acelaşi nume, dar şi Gerovital. Pe piaţa locală de produse de îngrijire personală şi machiaj lupta companiei se dă cu giganţi străini. Cu toate acestea, experienţa (câteva zeci de ani de prezenţă pe piaţa) şi portofoliul adaptat obiceiurilor locale de consum fac ca produsele Farmec să fie lider pe anumite segmente. Spre exemplu, fiolele cu 5% acid hialuronic din gama Gerovital H3 Evolution sunt cel mai bine vândute produse antirid de pe piaţă în 2020, spun oficialii companiei.

    Similar, marca de electrocasnice Arctic, ce se află de circa două decenii în portofoliul turcilor de la Arcelik, este lider pe mai multe segmente de piaţă, deşi lupta se dă tot cu nume străine gigantice, printre care şi cu Beko, o altă marcă – de această dată internaţională – din portofoliul aceluiaşi grup.

    Există însă şi câteva pieţe în economia locală – mai puţine, e drept – unde lupta se dă  preponderent între nume româneşti, chiar dacă unele sunt deţinute acum de grupuri străine, iar altele rămân în ograda antreprenorilor care le-au fondat. Electro-IT-ul este o piaţă eminamente românească, Altex şi Flanco fiind cei care domină vânzările de profil, ambele afaceri antreprenoriale. La fel se întâmplă şi pe piaţa de vin, unde numele străine aproape că nu au nicio şansă în faţa celor câteva sute de etichete locale, cele mai puternice ca vânzări fiind brandurile Cramele Recaş, Jidvei şi Cotnari. În retailul farma abia acum îşi face loc un nume străin – Dr. Max – care vine să înlocuiască treptat Sensiblu sau Punkt, mărci româneşti, deşi cu sonoritate internaţională. Celelalte branduri mari din segmentul de farmacii sunt însă locale. Preluarea de către un grup străin a unei afaceri româneşti poate veni la pachet cu schimbări de portofolii şi cu procese de rebranding. Atunci când marca achiziţionată este puternică însă, ea este de regulă păstrată şi dezvoltată în continuare. Zuzu, La Dorna şi Napolact – cele mai vândute trei mărci de pe piaţa de lapte – sunt toate autohtone, dar deţinute de străini.

    Nu există o reţetă standard când vine vorba de strategii de brand, dar de cele mai multe ori forţa unei mărci, afinitatea consumatorului faţă de ea, istoria, precum şi o serie de alte elemente cântăresc în luarea oricărei decizii.

  • Primul lider al unei ţări care moare de COVID-19, la doar 52 de ani. Întreaga ţară este în doliu

    Premierul regatului african Eswatini, Ambrose Mandvulo Dlamini, a murit duminică într-un spital din Africa de Sud, a anunţat în cursul serii guvernul acestei ţări, fosta Swaziland, într-un comunicat, fără să precizeze cauzele decesului, transmite AFP.

    Ambrose Mandvulo Dlamini, prim-ministrul ultimei monarhii absolute a continentului, era în vârstă de 52 de ani.

    “Majestatea Sa mi-a cerut să informez naţiunea despre decesul trist şi prematur (al premierului, n.r.), în timp ce era primea îngrijiri într-un spital din Africa de Sud”, a declarat viceprim-ministrul Themba Masuku într-un comunicat.

    El a fost internat într-un spital din Africa de Sud la 1 decembrie, după ce cu două săptămâni înainte fusese diagnosticat pozitiv la COVID-19.

    La 15 noiembrie, el a anunţat că a fost testat pozitiv la coronavirus, adăugând că este “asimptomatic” şi că se simte bine. Până la unda verde a medicilor, el a lucrat de acasă, scrie stirileprotv.ro

  • Cine este AUR, partidul venit de nicăieri, care ar putea intra în Parlament. Cine este George Simion, fondatorul partidului, şi ce spunea în urmă cu câteva zile

    Surpriza alegerilor Parlamentare 2020 ar putea veni de la partidul AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor, un partid venit de nicăieri, care ar putea să intre în Parlament, pe fondul apatiei generale a românilor de a merge la vot. Rezultatele le vom vedea după ora 21:00, când vor fi făcute publice primele exit poll-uri. 

    Partidul, fondat la sfârşitul anului 2019, îi are la conducere pe George Simion şi Claudiu Târziu co-preşedinţi, şi pe Sorin Lavric ca preşedinte al Senatului. 

    Vedeţi mai jos valorile afişate pe site-ul partidului AUR. 

    Invitat la Marius Tucă Show, preşedintele AUR, George Simion în vârstă de 34 de ani, a vorbit despre alegerile din 6 decembrie. El spune că prima lege pe care ar da-o fiind la putere ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori.

    Nu am putut intra la nicio televiziune, am făcut campanie pe net, susţine George Simion

    George Simion: „După campania de la europarlamentare din 2019, am candidat independent, conduc un partid conservator care luptă pentru tradiţii. Suntem pentru libertatea de opţiune, considerăm viaţa sacră de la concepere, dar e alegerea fiecărei persoane dacă a face sau nu avort. În TV de ştiri nu mai există libera exprimare, nu am putut intra la nicio televiziune, am făcut campanie pe net.”

    „Noi suntem legaţi de micul producător, de ţăranul român”

    George Simion: „Există asemănări cu USR pe mesajul antisistem, ei reprezintă zona multiculturală, globalismul, federaţie a statelor, noi avem o orientare către conservatorii şi reformiştii europeni. Noi suntem legaţi de micul producător, de ţăranul român, am fost în 15 pieţe, am arătat un lucru evident – toţi erau în supermarket şi ţăranii erau scoşi din pieţe. Am cunoscut pe preşedinţi prin mişcarea noastră unionistă. Nici eu nu credeam că intru în politică, dar ni s-a luat, plin de dezgust de ce se întâmplă în societate. Toată identitatea noastră naţională e călcată în picioare”.

    Prezenţa până la ora 18:00 este una dintre cele mai slabe din istoira alegerilor din România. Cel mai probabil PNL va câştiga ca şi număr, dar cu un rezultat mai scăzut cât aşteptările, ceea ce va îngreuna situaţia de a constitui un guvern extrem de stabil. 

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 18:00, de 27,70%, adică 4.611.804 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.689.723 de alegători, iar în rural – 2.348.927.

    Un număr de 63.410 alegători au votat cu urna mobilă.În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la această oră este de 26,57%.

    În diaspora, s-au prezentat la urne 221.552 români.La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 18:00 a fost de 34,80%.

     

  • Piaţa globală de smartphone-uri în T3/2020: Samsung rămâne lider autoritar cu 23% din piaţă, Huawei scade cu 23%, iar Xiaomi urcă în faţa Apple, pe locul 3

    Pe fondul pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor de limitare a răspândirii virusului, implementate de autorităţi la nivel global, piaţa globală a telefoanelor inteligente (smartphone) a înregistrat o scădere de 4% anul acesta, faţă de anul trecut, ajungând la circa 348 de milioane de unităţi vândute în T3/2020, de la 352,4 milioane de unităţi vândute în aceeaşi perioadă din 2019, potrivit firmelor de cercetare a pieţei Canalys şi IDC.

    În trimestrul trei al acestui an (T3/2020) vânzările de telefoane inteligente şi-au revenit, cunoscând un avans de 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    În acest context, producătorul sud-coreean Samsung şi-a păstrat poziţia de lider, cu un număr de 80,2 mil. de unităţi vândute pe piaţa globală, în T3/2020, în uşoară creştere de la 78,9 mil. de unităţi vândute în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi o cotă de piaţă de 23%, fiind urmat de gigantul Huawei din China.

    Deşi Huawei ocupă locul doi pe piaţa globală de smartphone-uri, compania a înregistrat o scădere în ceea ce priveşte cota de piaţă, ajungând la 14,9% în trimestrul trei al acestui an, de la 19% în T3/2019. Compania a raportat 51,7 milioane de unităţi vândute în T3/2020, faţă de 66,8 mil. unităţi vândute, în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Apple a fost detronat de pe locul trei de compania chinezească Xiaomi, care deţine în prezent o cotă de piaţă de 13,5%, în creştere cu peste 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania Xiaomi a vândut în T3/2020 47,1 milioane de smartphone-uri, faţă de 32,5 mil. de telefoane vândute în T3/2019.

    „Xiaomi a ajuns la o  cotă de piaţă de 13.5% şi o creştere anuală de 45%. În august 2020, compania s-a clasat pe locul 422 în topul Fortune Global 500, urcând 46 de poziţii faţă de anul anterior. De asemenea, s-a situat pe locul 7 între companiile de internet din clasament. În mai 2020, compania a ajuns încă o dată în topul Forbes Global 2000 şi a urcat pe locul 384”, spun reprezentanţii companiei Xiaomi într-un comunicat de presă.

    Cu o cotă de piaţă de 12,4%, în pofida creşterii uşoare (de 0,1%) pe care a înregistrat-o în T3/2020, Apple ocupă locul patru pe piaţa globală de smartphone-uri. Compania a vândut în T3/2020 circa 43,2 milioane de unităţi, scăzând uşor de la 43,5 milioane de unităţi vândute în aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

     

  • Ştefan Vârgolici, CEO Revo Technologies România: „România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri”

    Rol ocupat în companie: Sunt country manager al Revo Technologies, o companie fintech de top in Europa Centrală şi de Est, specializată în servicii de finanţare de tipul „buy now, pay later” pentru achiziţiile din magazinele online şi offline. 

    Lansată în 2013, compania activează în Polonia, Rusia şi acum România, în peste 7.000 de magazine. Revo a dezvoltat o gamă completă de soluţii financiare IT pentru comercianţi, oferind clienţilor opţiunea de a cumpăra prin intermediul unei finanţări instant în doar câteva secunde.

    Soluţia ajută comercianţii să îşi mărească traficul, conversiile, coşul mediu, cât şi frecvenţa achiziţiilor. În rolul meu de country manager sunt responsabil de lansarea serviciilor companiei pe piaţa din România şi de dezvoltarea reţelei de parteneriate cu retaileri de top. Obiectivul meu principal este creşterea businessului, crearea unei strategii pe termen lung care să asigure succesul cât şi dezvoltarea unei echipe puternice locale.

    Consider că România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri ca Revo, având o creştere puternică pe segmentele de retail şi IT, cât şi datorită nevoii reale a clienţilor pentru servicii financiare alternative la soluţiile bancare tradiţionale. Sunt foarte entuziasmat să fac parte dintr-un business atât de dinamic şi dintr-o echipă aşa puternică. Poziţia actuală îmi oferă tot ce este mai bun din ambele lumi, pot să lucrez într-un mediu de tip start-up, unde am autonomie şi pot să construiesc şi să coordonez compania la nivel local, iar în acelaşi timp fac parte dintr-o organizaţie mai mare în care am ocazia să lucrez cu oameni extrem de bine pregătiţi de la care am ce să învăţ constant.

    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie:  Management consultant – McKinsey and Company, România; cofondator Breakin’ Escape Rooms, Regatul Unit;  sales director – Forward Software, account manager – Romsys, consultant în Parlamentul European.  
    În 2014 am pornit o afacere de escape room pe piaţa din România, iar în 2017 am extins afacerea în Londra, unde în prezent avem una dintre cele mai mari şi populare locaţii din oraş, care a găzduit peste 40.000 de jucători în 2019. Pe lângă activitatea din locaţii am dezvoltat şi linia de business de game development prin intermediul căreia am construit şi am vândut camere de joc şi concepte dezvoltate de noi în alte ţări, precum Serbia, Olanda, Germania şi Emiratele Arabe Unite.
     

    Rolul propus pentru anul 2030: CEO al Europe – Revo Technologies şi cofondator al Breakin’ Escape Rooms Global Franchise. Îmi doresc să contribui la dezvoltarea companiei şi să devenim un lider al sectorului fintech în pieţele noastre principale. De asemenea, cu Breakin’ Escape Rooms ne dorim să devenim  o franciză recunoscută şi să ne extindem cu locaţii în cele mai mari oraşe la nivel mondial.
     

    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines – fondatorul UiPath – pentru că a avut ambiţia şi determinarea de a construi ceva de la zero în România şi pentru că a avut tăria de caracter şi curajul să continue atunci când totul părea fără speranţă.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Bogdan Ciobănescu, Chief investment officer / Allianz-Ţiriac Asigurări

    Rol ocupat în companie: Prin rolul de chief investment officer sunt direct responsabil de administrarea activităţilor de investiţii şi cash management din cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, având în gestiune active de peste 1,5 miliarde lei. Pe lângă rolul principal, am avut ocazia să coordonez proiecte strategice de creştere şi eficientizare pentru companie. Ca lider, coordonez direct o echipă de 6 persoane de care mă leagă multe momente frumoase, dar şi pline de încercări. În următorii ani îmi doresc să ajut compania şi clienţii noştri să navigheze cu grijă în apele tulburi din epoca COVID-19 şi post-COVID-19. Totodată, această criză a arătat încă o dată că este necesar ca românii să se aplece mai serios asupra propriei planificări financiare pe termen lung. Prin rolul meu vreau să-i ajut la crearea unui plan B, un plan care să îi sprijine în cele mai dificile momente, indiferent când acestea apar.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Portfolio manager în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, rol din care am acţionat ca expert în aria investiţiilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: În următorii 10 ani mă văd evoluând ca lider şi manager şi totodată mai implicat în proiecte de educaţie financiară.
    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines (UiPath) pentru curajul de a explora un domeniu incipient la momentul fondării companiei sale, domeniu care este acum pe agenda tuturor managerilor.