BusinessMagazin

Tag: licitatii

  • Cel mai mare jucător local din segmentul echipamentelor aftermarket va deveni furnizor Renault

    Piaţa de sisteme de securitate auto a încetinit în ultimii ani pe măsură ce clienţii fie au renunţat la decizia de a achiziţiona un astfel de echipament, fie au optat pentru cele montate din fabrică. Momentul a fost propice pentru ca Dan Cuţui, directorul şi fondatorul Falcon Electronics, cel mai mare jucător din segmentul echipamentelor aftermarket de pe piaţa locală, să îşi extindă departamentul de cercetare şi dezvoltare, iar acum va deveni şi furnizor pentru Renault. „În urmă cu zece ani am început colaborarea cu Dacia pentru furnizarea sistemelor pentru senzori de parcare aftermarket ce erau montaţi în cadrul dealerilor oficiali. La început am livrat pentru piaţa românească, dar ulterior ne-am extins şi la nivel european“, a spus Dan Cuţui.

    Acum, după un deceniu în care a livrat senzori de parcare, Falcon a ajuns să deţină 80% din livrările de senzori pentru toate modelele Dacia. Echipamentele de prim montaj se împart în două categorii – unele care se livrează direct pe linia de producţie şi altele care reprezintă echipările speciale.

    „Începând cu anul acesta vom livra sistemele originale de alarmă pentru modelele Espace şi Kadjar. Sistemele de alarmă ce vor fi echipate din fabrică sunt proiectate de noi în România, în colaborare cu Tehnocentre (centrul de inginerie al Renault din Paris – n.red.) şi sunt produse în China după specificaţiile noastre şi standardele de calitate ale Renault“, explică directo-rul Falcon.

    După instalarea sistemului de securitate pe Espace, modelul de top al Renault şi primul prezentat sub brandul premium al mărcii, „Initiale Paris“, alarma din fabrică va fi instalată şi pe crossoverul compact Kadjar. Astfel, pe lângă faptul că noul model de teren al Renault a pornit de la un proiect desenat în România, de către designerul român Victor Sfiazof, acesta va dispune şi de un sistem de siguranţă conceput tot pe plan local.

    „Participăm acum la licitaţii şi pentru alte modele Renault pentru sisteme de siguranţă. Un astfel de proiect durează cam doi ani şi jumătate din faza de cercetare şi dezvoltare şi avem concurenţă puternică din partea grupurilor mari precum Mag-neti Marelli din Italia. Este o piaţă foarte competitivă“, spune Dan Cuţui.

    Tot pentru Dacia, în acest caz pentru Duster, Falcon a proiectat o nouă cameră pentru mersul cu spatele ce este ampla-sată pe hayon, în zona numărului de înmatriculare, iar imaginile vor putea fi afişate pe sistemul multimedia al SUV-ului. Ast-fel, pe lângă echipamente precum sistem de navigaţie, scaune încălzite şi mai nou senzori de presiune în pneuri, Duster va dispune şi de cameră pentru marşarier, cum se întâmplă deja de ani buni în cazul modelelor Renault şi Nissan.

    „Camera video va fi un accesoriu disponibil pentru Duster la nivel european, iar aceasta va fi montată de către dealer. Sunt discuţii de a livra acest sistem şi către fabrică pentru perioade de timp limitate său către anumite alte pieţe“, explică antreprenorul. Astfel, există şansa ca sistemul să fie disponibil nu numai pe Duster, ci pe întreaga gamă Dacia, pornind de la Logan şi Sandero şi până la Lodgy şi Logan MCV, în funcţie de decizia constructorului şi cererea de pe piaţă. Într-o primă fază, pe sistemul multimedia vor fi afişate benzi statice de ghidaj pentru cel de la volan, iar ulterior este posibil să se dezvolte inclusiv cu benzi dinamice de îndrumare a şoferului, întocmai precum la noile sisteme.

    „Datorită câştigării contractului cu Dacia am putut participa şi la licitaţii pentru Renault, iar acum suntem în discuţii cu Nis-san şi încercăm o colaborare cu Toyota la nivel de constructor. Dacă vom reuşi, la următoarele licitaţii vom dezvolta o divizie doar pentru OEM (echipamente livrate către uzine auto – n.red.), dar decizia aceasta o vom lua în luna iulie. Şansa noastră, ca producător din România, a fost faptul că Dacia are aici centrul de cercetare de la Titu. În urmă cu cinci ani nici nu ne puteam imagina că noi am putea participa la o licitaţie pentru a livra către Renault“, explică Dan Cuţui modul cum s-a dezvol-tat piaţa odată cu Renault.

    Proiectele pentru accesorii originale sunt iniţiate de către departamentul de marketing, după care proiectul este dezvoltat de către personalul tehnic de la uzină, care realizează un caiet de sarcini, iar furnizorii agreaţi aplică pentru acest proiect. Ulterior, soluţiile sunt analizate de către centrul de inginerie şi aprobate de către uzină, după care se revine în departamentul comercial, care stabileşte preţul.

  • Chiriţoiu: Trebuie licitaţie obligatorie când statul vinde ceva, e straniu cum vinde lemnul Romsilva

    Întrebat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă instituţia pe care o conduce a formulat propuneri la reexaminarea în Parlament a Codului Silvic, Bogdan Chiriţoiu a spus că a constatat o problemă de principiu, şi anume că Romsilva este şi agent economic, dar are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează un conflict între cele două obiective, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Avem o problemă de principiu, faptul că Romsilva e şi agent economic şi are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează o anumită tensiune, un conflict între cele două obiective. E straniu cum se comercializează lemnul şi am fost surprinşi cum se poate vinde fără licitaţie. Statul cumpără, şi avem o legislaţie privind achiziţiile publice, care spune că nu se poate cumpăra fără licitaţie, dar când statul vinde ceva, nu avem o legislaţie. Logic ar fi să fie acelaşi principiu, să fie licitaţie pentru ca statul să nu piardă bani, să nu vândă prea ieftin. Ne-a surprins că se poate vinde lemnul fără licitaţie, prin contract direct, şi vedem şi licitaţii când există un singur cumpărător, ceea ce este straniu”, a spus Chiriţoiu.

    Întrebat dacă ar trebui organizate licitaţii obligatorii în momentul în care Romsilva vinde lemn, Chiriţoiu a răspuns afirmativ.

    “Când firma statului vinde lemn, este obligată să facă licitaţie ca să ne asigurăm că se obţine cel mai bun preţ posibil pentru proprietarul ei, statul. Sunt unele licitaţii în care se prezintă un singur participant şi asta te face să te întrebi de ce se întâmplă aşa ceva. E un lucru pe care nu îl înţelegem complet, putem să suspectăm anumite cauze şi merită să fie analizate”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Bogdan Chiriţoiu a subliniat că instituţia pe care o conduce pregăteşte o analiză asupra pieţei lemnului care va fi făcută publică în perioada următoare.

    Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins, la finalul lunii aprilie, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.

    Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în mai multe oraşe din ţară, nemulţumite de defrişările ilegale, dar şi de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul Silvic.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în urma protestelor din ţară împotriva defrişărilor ilegale, desfăşurate sâmbătă, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, arătând că protestul de sâmbătă faţă de despăduririle abuzive este unul perfect legitim.

    “Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi”, a scris Iohannis pe Facebook.

  • Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a anulat, în 2014, licitaţii estimate la 846 de milioane de euro

    CNSC a înregistrat anul precedent 3.753 de contestaţii formulate de firme, din care majoritatea (65,5%) au fost îndreptate împotriva rezultatului licitaţiilor, iar restul au vizat documentaţia de atribuire.

    Pe de altă parte, din totalul contestaţiilor 42% s-au referit la licitaţii finanţate cu fonduri europene, iar restul proceduri de achiziţie din bani publici.

    Peste 97% din deciziile CNSC au rămas definitive şi irevocabile după contestarea la Curtea de Apel.

    În funcţie de obiectul contractului de achiziţie publică, 1.491 de contestaţii au vizat licitaţii de execuţie lucrări, 1.003 – achiziţii de produse şi 1.259 – prestarea de servicii.

    CNSC a emis anul trecut 3.758 de decizii, din care 2.407 au fost de respingere a contestaţiilor şi 1.351 de admitere.

    Din punct de vedere valoric, pe parcursul anului trecut CNSC a pronunţat decizii pentru licitaţii cu o valoare totală estimată de 38,3 miliarde lei (8,62 miliarde euro). Valoarea totală estimată a licitaţiilor în care Consiliul a admis contestaţiilor a fost de 12,5 miliarde lei (2,8 miliarde euro), în timp ce nivelul procedurilor pentru care au fost emise decizii de respingere a contestaţiilor fost de 25,8 miliarde lei (5,8 miliarde euro).

    CNSC a anulat licitaţii de 846,3 milioane euro şi a decis măsuri de remediere pentru proceduri de 1,97 miliarde euro.

    “Făcând o comparaţie între valoarea totală anuală estimată a procedurilor iniţiate în 2014 în SEAP (77,4 miliarde lei, echivalent a 17,4 miliarde euro) şi cea totală estimată a procedurilor de atribuire în care CNSC s-a pronunţat (38,35 miliarde lei) rezultă că aceasta din urmă a reprezentat 49,5% din valoarea totală estimată a procedurilor iniţiate în SEAP”, se arată într-un comunicat al CNSC.

    CNSC a lansat miercuri raportul de activitate pe 2014.

  • A transformat criza în cel mai bun moment pentru afacerea pe care o conduce – a crescut în timp ce alţii nu puteau opri căderea

    Ce a făcut Manuela Plăpcianu în ultimii şase ani a avut ca rezultat o piaţă de artă mai prietenoasă, dar şi o creştere de peste o treime a numărului de cumpărători (şi de pasionaţi) dintr-un domeniu care a simţit criza într-un mod pozitiv.

    Din biroul său de la etajul 1 al palatului Cesianu-Racoviţă, care adăposteşte Galeriile Artmark, Manuela Plăpcianu teoretizează cu seninătate despre antreprenoriat, la distanţă de peste şase ani de momentul când s-a retras din banking şi a intrat ca CEO şi acţionar în zona artei. Recunoaşte că a avut şase ani intenşi, că noul statut a venit la pachet cu dificultăţi pe care intraprenoriatul nu ţi le oferă şi exemplifică printr-o paralelă între viaţa unui antreprenor şi cea a personajului principal din trilogia „Stăpânul inelelor“: „Frodo nu s-a născut erou. Frodo nu are nicio calitate ieşită din comun, nu este mai deştept sau mai talentat decât alţi hobbiţi, nu a absolvit mastere de supravieţuire şi cu siguranţă Frodo nu s-a născut învingător.

    Doar că, la un moment dat, ajunge într-un complex de situaţii de unde nu mai poate da înapoi. Se comite. Cam aşa este şi cu antreprenorul. Nici antreprenorul nu s-a născut antreprenor. Nu are cum să prevadă complexul situaţiilor (care în limbajul colocvial se numesc încurcături) în care se va afla. La fel ca Frodo, te-ai comis şi, indiferent de cât de mult se complică lucrurile şi indiferent cât de departe de planul iniţial ai fi, trebuie să mergi mai departe. Nu există drum înapoi“.

    De fapt, uitându-se înapoi, Manuela Plăpcianu este mulţumită: a lansat şase companii noi, pe care le-a gândit ca să diversifice si să complementarizeze oferta culturală a Artmark, şi a lucrat intensiv la ceea ce ea numeşte „profesionalizarea şi accesibilizarea pieţei de artă din România“. Manuela Plăpcianu deţine acum 20% din Artmark, 80% fiind deţinut de Alexandru Bâldea, care a fondat Artmark în 2008 alături de Radu Boroianu, regizor de teatru şi fost ambasador al României în Elveţia.

    Îi place să creadă că motivul pentru care piaţa de artă a tot crescut în ultimii ani (până la o valoare de 20 de milioane de euro de la o valoare de aproximativ 8 milioane de euro în 2008, când a fost lansată Galeria Artmark) este legat de vectorul de profesionalizare pe care Artmark l-a adus, prin instrumentele create pentru a transparentiza şi a credibiliza piaţa. Indexul Pieţei de Artă, un catalog care se actualizează în fiecare an şi care este auditat de PricewaterhouseCoopers, face o radiografie a tuturor tranzacţiilor publice pentru peste 1.000 de artişti români tranzacţionaţi public în România în ultimii 20 de ani.

    La o răsfoire scurtă a Indexului de Artă, oricine poate înţelege de ce criza a fost o oportunitate pentru zona de artă, randamentele de doi digiţi devenind o raritate în alte domenii în ultimii ani. „Criza financiară a fost o oportunitate pentru piaţa de artă, a fost o alternativă investiţională pentru toţi cei care înainte preferau un alt tip de plasament“, spune şi Manuela Plăpcianu, care a văzut clienţii venind în galerii dinspre piaţa imobiliară sau dinspre bursă, deoarece randamentele în artă erau mult mai ademenitoare. „Investitorii s-au îndreptat către artă şi pentru că, în scenariul cel mai pesimist posibil, rămâi cu un Ţuculescu. Achiziţiile însă nu au niciodată în spate doar o raţiune investiţională ori monetară, ci există un complex de factori care determină încheierea unei tranzacţii. Prin oferta tematică diversă, prin programe educaţionale, dar şi prin varietatea lucrărilor şi propunerea unor preţuri de pornire încurajatoare am vrut să arătăm oamenilor că arta nu este un lux. Luxul este timpul pe care îl aloci pentru artă, nu potenţa financiară“, explică Manuela Plăpcianu strategia prin care a ajuns la o creştere de 34% a numărului de clienţi noi în 2014.

    Modul cum a fost materializată democratizarea artei a început cu „preţurile neintimidante“ (în jurul câtorva sute de euro) şi cu oferta care a pornit de la artă plastică şi a ajuns la cabinetul de curiozităţi, la iluminism, la erotică, la ezoterică, la România Regală, la benzi desenate, la fotografie, la lucrări în alb şi negru, la artă decorativă, la vinuri de colecţie, la ceramică, la ceasuri vechi, la carte veche şi obiecte de scris, la whisky-uri japoneze, la şampanii de colecţie, la obiecte din epoca de aur, la afişe, la jucării de colecţie şi până la maşini vechi, mobilier de grădină sau bijuterii.

    Aşa că Manuela Plăpcianu spune că a avut un 2014 excepţional: „Intens, dinamic, fertil, scurt. A fost un an de diversificare şi de complementarizare a ofertei Artmark, cu câte 4-5 licitaţii în fiecare lună, cu primele cursuri de management al artei în ţară şi cu primele licitaţii caritabile“. Practic, Artmark înseamnă în acest moment şapte companii: Casa de Licitaţii Artmark, Lavacow – Casa de licitaţii virtuală care comercializează cu precădere artă contemporană din Europa Centrală şi de Est, Art Games – o companie care dezvoltă şi vinde softuri dedicate pieţei de artă, Artmark Historical Estate – care tranzacţionează imobile istorice & identităţi culturale, ArtSociety, Institutul de Management al Artei Artmark, ArtSafari.

  • Chiriţoiu: Mă aştept ca dosarele Parchetului să scoată la iveală şi înţelegeri între firmele private

    “Este o efervescenţă a dosarelor investigate de autorităţi şi este normal să fie efervescentă. Este corect ca opinia publică să fie interesată ca cei care păgubesc statul să fie sancţionaţi. În acelaşi timp, este important nu numai să meargă la închisoare X sau Y, deşi evident că şi acest lucru este extrem de important, dar e bine să încercăm să recuperăm prejudiciile. Şi acolo încercăm şi noi să ajutăm pentru că de multe ori unde există corupţie este şi o înţelegere între companii private care participă la licitaţie, iar pe acelea le putem să sancţionăm noi. Noi nu putem sancţiona funcţionarii corupţi, dar putem să sancţionăm firmele care au participat la înţelegerile ilegale, de multe ori în asociere cu infracţiuni de corupţie”, a declarat Chiriţoiu pentru Agenţia MEDIAFAX.

    El a adăugat că instituţia pe care o conduce primeşte “semnale” de la diverse instituţii ale statului privind cazuri de licitaţii trucate, până acum având o bună colaborare cu DIICOT-ul, dar consideră totodată că implicarea Consiliului Concurenţei ar putea fi mai semnificativă.

    “Am primit semnale de la diverse instituţii, probabil că vom finaliza o investigaţie pe zona de IT anul acesta, pornită de la o sesizare a Curţii de Conturi privind trucarea unei licitaţii. Sunt semnale pe care le primim de la instituţii, dar eu sunt convins că e loc de mai mult, pentru că la cât de multe investigaţii face Parchetul în momentul de faţă şi răsunătoare, aşteptarea mea este că sunt destul de multe cele în care apar şi elemente de trucare a licitaţiilor care sunt relevante pentru activitatea noastră“, a arătat Chiriţoiu.

    În acest context, oficialul Consiliului Concurenţei afirmă că una dintre priorităţi sale este să lucrăze mai strâns cu Parchetul, cu DIICOT-ul, chiar şi cu DNA-ul.

    “Până acum cu DIICOT-ul am colaborat mai avansat. Am primit mai multe semnale şi am deschis investigaţii de la DIICOT. Avem în analiză şi nişte sesizări transmise de DNA, n-am deschis încă investigaţii, deci nu ştiu dacă se vor concretiza sau nu. În general finalizăm 2-3 investigaţii privind licitaţiile trucate pe an, dar este probabil insuficient dat fiind dimensiunea fenomenului”, a precizat Chiriţoiu.

    El spune căm astfel, Consiliul vrea să contribuie la noua strategie de combatere a corupţiei şi răspunde şi unei cereri a Comisiei Europene, care “reproşează” existenţa licitaţiilor trucate cu fonduri europene.

    “Asta îi deranjează pe ei (Comisia Europeană, n.r.) foarte mult, că sunt bani pe care ei ni-i dau pentru a dezvolta România şi o parte din ei ajung până la urmă să fie consumaţi în corupţie“, a mai precizat Chiriţoiu.

    Legat de acest domeniu, Consiliul Concurenţei vrea ca anul acesta să transpună în legislaţia locală o nouă directivă a Comisiei Europene care facilitează accesul la instanţă a victimelor.

    “Mi-aş dori ca undeva până în vară să o transpunem şi ca instituţiile statului să fie primele care să o folosească. Odată ce ai o decizie a Consiliului Concurenţei constantând o înţelegere ilegală între participanţii la o licitaţie şi această decizie a fost confirmată de instanţă, atunci ea poate fi folosită de victime pentru a cere despăgubiri. Este încă un mod de a sancţiona pe cei care înşeală statul. Cel prejudiciat nu face nimic în present, nu ştiu niciun caz în care instituţiile statului prejudiciate au mers în instanţă”, a mai explicat Chiriţoiu.

    Pe lângă creşterea activităţii în domeniul licitaţiilor trucate, Consiliul Concurenţei vrea să finalizeze în acest an mai multe investigaţii pe sectoare diverse, de la produse alimentare până la cinematografe sau energie.

    “Vom finaliza cazuri destul de diverse, produse alimentare sau pe zona de cinematografie, distribuţia de filme. Ne uităm aici la modul cum se distribuie filmele, care este lanţul de distribuţie, existând de asemenea suspiciuni privind comportamentul abuziv al unor actori mari din piaţă. (…) Până la sfârşitul anului cred că vom finaliza şi investigaţia privind contractele Hidroelectrica”, a mai spus Chiriţoiu.

    Hidroelectrica face obiectul unei investigaţii realizate de Comisia Europeană, care anchetează acordarea unui posibil ajutor de stat de către compania de stat unor companii private, prin vânzarea de energie la preţuri mai mici, în timp ce Consiliul Concurenţei investighează durata excesivă a contractelor de furnizare de energie anumitor companii.

    Bogdan Chiriţoiu va fi prezent joi la conferinţa “Mediafax Talks about Competition” – ediţia a IX-a, care va avea loc începând cu ora 09.30 în Bucureşti, la hotelul J.W.Marriott, sala GrandBallroom, salon A, unde va oferi mai multe detalii despre toate investigaţiile în curs ale instituţiei.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Competition” – ediţia a IX-a şi înscrierile pentru participare pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/competition-2015

  • Licitaţii STS de 66,5 milioane lei pentru sistemul 112 şi cooperarea instituţiilor

    Cu o valoare estimată la 57,7 milioane de lei (TVA inclusă), prima licitaţie are ca obiect furnizarea de echipamente IT&C, inclusiv instalarea, configurarea şi punerea în funcţiune a acestora, precum şi dezvoltarea şi instalarea de aplicaţii software în vederea punerii în practică a proiectului “Extinderea infrastructurii informatice a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) pâna la nivelul resurselor mobile ale agenţiilor de intervenţie Ambulanţă şi SMURD şi al Unităţilor de Primiri Urgenţe”.

    Ofertele vor fi deschise în data de 2 aprilie, conform anunţului de participare.

    STS a stabilit durata contractului la 6 luni, iar finanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile.

    A doua licitaţie vizează achiziţionarea de echipamente IT&C necesare creşterii nivelului de cooperare între instituţiile publice centrale şi locale prin servicii de comunicaţii audio-video cu facilităţi extinse, contractul fiind estimat la 8,8 milioane de lei, cu TVA.

    “Contractul are ca obiect furnizarea de echipamente IT&C (echipamente de videoconferinţă şi de comunicaţii), inclusiv configurarea şi punerea în funcţiune a acestora, precum şi prestarea de servicii de pregătire profesională a personalului autorităţii contractante care va asigura operarea şi mentenanţa echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului, denumit «Creşterea nivelului de cooperare între instituţiile publice centrale şi locale prin servicii de comunicaţii audio-video cu facilităţi extinse»”, se arată în anunţul de participare publicat pe www.e-licitatie.ro.

    Ofertele vor fi deschise la 2 aprilie.

    Cu o durată de 5 luni de la data atribuirii, finanţarea contractului va fi asigurată de la bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile.

    STS organizează şi coordonează activităţile în domeniul telecomunicaţiilor speciale pentru autorităţile publice din România şi alţi utilizatori prevăzuţi de lege.

    Instituţia are structură militară şi face parte din sistemul naţional de apărare.

  • Camera cumpără servicii transport şi cazare în străinătate pe doi ani, în valoare de un milion euro

    Potrivit site-ului www.e-licitaţie.ro, Camera Deputaţilor doreşte să încheie, în acest sens, prin licitaţie deschisă, un acord cadru cu trei operatori economici, pe o perioadă de 24 de luni, pe suma de 5.000.000 lei, adică 1.113.908, 26 euro.

    Astfel, pentru serviciile de trasnport aerian suma propusă este de 3.500.000 lei, iar pentru serviciile de cazare de 1.500.000 lei.

    Criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut.

  • Adrian Ghenie, pe primul loc într-un top al celor mai tranzacţionaţi artişti din lume în 2014

    Astfel, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, pentru prima dată un artist român se clasează pe primul loc într-un astfel de top. Adrian Ghenie a reuşit să atingă această performanţă prin punerea în vânzare de către colecţionari şi galerii a 10 lucrări ce poartă semnătura sa.

    Citiţi editorialul semnat de redactorul-şef Dorin Oancea, ilustrat cu o lucrare a lui Adrian Ghenie

    În luna iunie, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie “The Fake Rotko” cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român.

    De data aceasta vedetele celor două seri au fost “Blue Rain”, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, iar la Sotheby’s “Duchamp’s Funeral” a reconfirmat valoarea artistului român, adjudecându-se pentru suma de 1.285.300 de euro.

    De asemenea, potrivit sursei citate, instalaţia denumită “Communism Never Happened”, de Şerban Savu şi Ciprian Mureşan, colegi de şcoală şi de generaţie cu Adrian Ghenie, va fi prezentată la târgul de artă contemporană Art Basel Miami, de una dintre cele mai mari galerii din lume, David Nollan Gallery.

    “În ultimii ani, marile galerii internaţionale au un ochi aţintit asupra artiştilor români. Faptul că Mureşan, Savu şi Ghenie se află în top 10 al unor clasamente atât de importante nu este o întâmplare. MoMA – NY, MoCA – LA, Pompidou – Paris, Tate – Londra sunt doar câteva din muzeele ce îi expun de ani buni. Din Asia şi până în America, marii colecţionari deţin lucrări ale celor trei artişti şi nu numai. Alte nume aflate în colecţiile lor sunt: Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Răzvan Boar, Teodora Axente, Victor Man, Mircea Suciu etc. Succesul artiştilor români tranzacţionaţi internaţional va schimba dinamica pieţei interne a artei contemporane”, a declarat Roxana Vâlcu, Owner Art Advisers, firmă de consultanţă în artă.

    Cei trei artişti sunt reprezentaţi de Galeriile Plan B (Cluj şi Berlin) şi Nicodim Gallery (Los Angeles şi Bucureşti).

    Născut în 1977, în Baia Mare, Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi s-a tot împărţit între acest oraş şi Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană.

    Artistul român Adrian Ghenie a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti. Tabloul său “Regele” a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată tabloul “Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru 140.747 de euro la Licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte din Cluj, unde l-a avut profesor pe reputatul pedagog Ioan Sbârciu, şi a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Conform news.artnet.com, Adrian Ghenie este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul “Georges Pompidou”. Printre fanii artistului s-ar număra, conform sursei citate, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În luna iunie, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român Adrian Ghenie, considerat un reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Potrivit The Independent, picturile lui Adrian Ghenie sunt expresive în modul de realizare. Acesta alege să nu utilizeze instrumente tradiţionale, optând în realizarea lucrărilor sale pentru un cuţit de paletă şi pentru stencil. Nu se vede pe nicăieri în studioul său vreo pensulă.

    “Nu poţi picta asta (lucrările lui, n.r.) cu o pensulă. Este doar rezultatul unui accident. Totul este un accident. Foarte puţine lucruri sunt de fapt pictate”, spunea pentru The Independent Adrian Ghenie.

    Potrivit The Independent, picturile lui au un aspect îngrijit, însă, când te apropii de ele, poţi observa elementele neaşteptate şi spontaneitatea pe care le implică acestea. “Ceva este aplicat pe o suprafaţă, care poate distruge respectiva suprafaţă, însă, dacă nu o distruge, se poate transforma totul în ceva bun. Jumate-jumate. Este un moment ca o ruletă rusească”, afirma artistul român.

    Pe de altă parte, cotidianul britanic remarca că, pentru Ghenie, nimic nu este garantat. Modul în care acesta a fost crescut l-a pregătit pentru ce este mai rău. “Am crescut cu mentalitatea că regula este să pierzi şi câştigul este strania excepţie”, spunea Adrian Ghenie.

    Publicaţia britanică The Independent l-a portretizat pe Adrian Ghenie în contextul în care o expoziţie a acestuia, intitulată “Golems”, a fost vernisată pe 12 iunie la galeria Pace din Londra, unde a putut fi vizitată până pe 26 iulie.

  • Cea mai nouă mină de aur pentru cunoscătorii de artă (FOTO)

    Stampele aparţin şi ele unor pictori importanţi, iar preţul variază în funcţie de artist, dar şi de momentul reproducerii imaginii de pe placa model, întrucât stampele obţinute la ceva vreme după realizarea plăcii prezintă defecte care le scad preţul. Dacă în trecut acestea ajungeau doar în colecţiile împătimiţilor, acum sunt cumpărate chiar şi de începători într-ale colecţiilor de artă, care le pot vedea online cum arată şi decid să liciteze pentru ele.

    O gravură semnată Rembrandt şi intitulată “Trei copaci” poate costa de la circa 80.000 de dolari, preţ plătit la o licitaţie recentă a casei Sotheby’s, până la 900.000 de dolari, preţul cerut de un colecţionar german pentru un exemplar fără niciun defect. Foarte bine primite, conform aceleiaşi case de licitaţii, sunt şi stampele semnate Albrecht Dürer: un colecţionar a plătit echivalentul a 80.000 de dolari pentru xilogravura “Rinocerul” din 1515 a acestuia.

    Colecţionarii caută şi litografii, după cum o arată licitaţiile casei Christie’s, unde s-au plătit zeci de mii de dolari pentru unele semnate de postimpresionişti francezi. Asemenea opere de artă nu au scăpat nici atenţiei colecţionarilor ruşi, care au început şi ei să le cumpere, sesizând potenţialul de câştig, după ce altădată nici n-ar fi conceput să cumpere stampe, susţin experţii din domeniu.

  • Rus: Majoritatea studiilor de fezabilitate scoase la licitaţie de Şova pentru autostrăzi rămân valabile

    “Nu există studii de fezabilitate, adică nu ştiu eu să existe studii care să nu răspundă unor nevoi existente astăzi. Deci, majoritatea rămân valabile”, a spus Rus.

    El a arătat că studiile de fezabilitate pentru autostrăzi corespund şi celor privind drumurile expres, exproprierile fiind făcute şi în acest caz ca pentru autostrăzi.

    “Studiile de fezabilitate şi pentru drumurile pe care le vom face expres în acest moment se vor face studii de autostradă, pentru că, am spus, noi vom expropria la regim de autostradă unele zone, chiar dacă în acest moment vom construi un drum expres, urmând ca în timp să se tranforme în autostradă”, a spus Rus.

    El a arătat că între studiul de fezabilitate cu expropiere pentru autostradă şi proiectul tehnic pentru drum expres vor exista diferenţe care vor releva şi diferenţele de cost dintre cele două.