Tag: legume

  • Kaufland: Produsele româneşti sunt o opţiune strategică, dar există probleme cu legumele şi fructele

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland.

    Certificarea respectivă presupune o serie de verificări la nivelul producătorilor, se acordă anual, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland, în cadrul conferinţei Fermierii României, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour deschide al doilea supermarket în Botoşani

    Carrefour a deschis azi, 8 decembrie 2016, al doilea supermarket din Botoşani –  Market Botoşani Piaţa Mare  – ajungând la un număr de 116 magazine în acest format. 

    „Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale”, conform reprezentanţilor Carrefour. De asemenea, clienţii pot găsi o sortimentaţie bogată pe segmentele lactate-brânzeturi, măcelărie, băcănie, panificaţie şi patiserie, produse de pescărie, legume-fructe, semi-preparate, produse internaţionale, produse bio şi dietetice, dar şi produse non-alimentare de igienă şi de întreţinerea casei.  

    Date cheie despre supermarket-ul Botoşani Piaţa Mare:

    1.   Adresă: Strada Armeană, nr. 2, bloc 10-11-12, Botoşani, Judeţul Botoşani.

    2.   Plaja orară de deschidere:   

    ·         Luni – Sambata: 7:00-21:00

    ·         Duminica: 7:00-20:00

    3.   Număr de produse: 6000

    4.   Suprafaţa magazinului: 430 m²

    5.   Număr case de marcat : 4

    6.   Locuri de munca nou create : 23

    7.   Locuri de parcare gratuite : 30

    8.   Transport : tramvaiul 101 şi microbuzul 3

  • Cum arătau fructele şi legumele înainte de a fi cultivate de către om – GALERIE FOTO

    Fructele şi legumele pe care le ştim azi, nu au arătat şi nu au avut întotdeauna acelaş gust. De-a lungul timpului, oamenii au îmbunătăţit şi modificat genetic produsele noaste preferate, scrie Science Alert.

    În galeria foto vă prezentăm fructele şi legume care arătau foarte diferit înainte începerii cultivării lor de către om.

     

  • Legumele şi fructele urâte, în prim-plan

    Dominaţia fructelor şi legumelor conforme în magazine nu este încă ameninţată, dar şi cele nu la fel de aspectuoase încep să atragă cumpărători şi nu neapărat pentru că ar fi mai ieftine, scrie Wall Street Journal.

    După ce multă vreme fructele şi legumele mai puţin arătoase au fost ţinute departe de consumatorii din vest, ele ajungând în suc, conserve sau în hrana animalelor, ori forţând fermierii să găsească soluţii ingenioase, aşa cum a fost cea de tăiere şi aranjare a morcovilor urâţi pentru a crea morcovi micuţi vânduţi ca atare, preocuparea din ultimii ani pentru limitarea risipei alimentare a dus la încercarea de a convinge publicul să cumpere şi astfel de produse.

    Se caută aşadar mere urâţele, chiar şi cele bătute de grindină, morcovi cu două sau trei vârfuri, cartofi sau roşii cu forme ciudate ori prune cu „nas“ şi nu numai, ele ajungând în diverse reţele de magazine şi apărând chiar şi companii dedicate găsirii fructelor şi legumelor cu defecte care să ajungă apoi la vânzare, cum ar fi Imperfect Produce.

    Pentru promovarea acestora se folosesc fotomodele sau tot felul de nume amuzante, ori reţele de socializare online, pe care utilizatorii care vor să atragă atenţia asupra faptului că fructele şi legumele mai puţin aspectuoase sunt bune de mâncat postează imagini cu defecte interesante cum ar fi mere îngemănate, dovleci cu pete care seamănă a ochelari ori roşii cu „urechiuşe“.
     

  • Povestea neştiută a unui gigant: drumul de la un butic de fructe şi legume la o companie de 300 de miliarde de dolari

    La început, în anul 1938, a fost fondat ca o firmuliţă care vindea orez, peşte, fructe şi legume din Coreea de Sud şi Manciuria. Acum a ajuns un gigant cu venituri totale de peste 300 de miliarde de dolari anual. Este vorba de grupul Samsung, care este arhiprezent în viaţa personală a fiecăruia, acesta producând de la smartphone-uri şi televizoare până la procesoare, frigidere, echipamente energetice, vapoare, autoturisme. A realizat chiar şi tancuri, deţine parcuri de distracţie şi vinde asigurări.

    Grupul Samsung, aflat acum în centrul atenţiei pentru telefoanele din gama Note 7 care explodează, a luat fiinţă în anul 1938, când Lee Byung-chull a pus bazele unei case de comerţ care vindea peşte, orez şi tăieţei din Coreea de Sud în China. Aceasta îşi avea sediul în oraşul Daegu, însă datorită succesului avut şi-a mutat sediul în Seul în anul 1947. Samsung, care înseamnă ”Trei Stele” în coreeană, avea după ceva mai mult de un deceniu de existenţă propriile sale fabrici de făină şi confecţii.

    Constructorul Turnilor Petronas şi a Burj Khalifa

    Grupul a luat cu asalt, rând pe rând, noi şi noi domenii de activitate. În anul 1947, Lee Byung-chull şi-a unit forţele cu Cho Hong-jai, fondatorul grupului Hyosung, cei doi stabilind Samsung Mulsan Gongsa sau Samsung Trading Corporation. Acum, aceasta este Samsung C&T şi se ocupă de proiecte de inginerie şi exporturi. Compania este cunoscută pentru faptul că a construit turnul de 828 de metri Burj Khalifa din Dubai, zgârie-norii Petronas din Kuala Lumpur (Malaezia) sau metroul din Riyadh (Arabia Saudită). Samsung C&T face chiar şi termocentrale şi centrale nucleare, aşa cum sunt o serie de proiecte din Emiratele Arabe Unite sau un terminal de gaze naturale lichefiate realizat în Singapore.

    Prima schismă

    Numai că, la câţiva ani după ce Lee şi Cho au fondat compania, cei doi au avut o serie de neînţelegeri, astfel că acest concern s-a separat în Samsung Group, Hyosung Group, plus producătorul de anvelope Hankook, care acum este al şaptelea la nivel mondial. Hyosung este un conglomerat industrial care produce acum de la produse chimice şi echipamente industriale până la soluţii IT, construcţii sau sisteme energetice. Grupul Hyosung are acum circa 25.000 de angajaţi şi vânzări anuale în jur de 17 miliarde de dolari, în timp ce Hankook mai are alţi 21.000 de sanariaţi şi venituri anuale de peste 6 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Povestea neştiută a unui gigant: drumul de la un butic de fructe şi legume la o companie de 300 de miliarde de dolari

    La început, în anul 1938, a fost fondat ca o firmuliţă care vindea orez, peşte, fructe şi legume din Coreea de Sud şi Manciuria. Acum a ajuns un gigant cu venituri totale de peste 300 de miliarde de dolari anual. Este vorba de grupul Samsung, care este arhiprezent în viaţa personală a fiecăruia, acesta producând de la smartphone-uri şi televizoare până la procesoare, frigidere, echipamente energetice, vapoare, autoturisme. A realizat chiar şi tancuri, deţine parcuri de distracţie şi vinde asigurări.

    Grupul Samsung, aflat acum în centrul atenţiei pentru telefoanele din gama Note 7 care explodează, a luat fiinţă în anul 1938, când Lee Byung-chull a pus bazele unei case de comerţ care vindea peşte, orez şi tăieţei din Coreea de Sud în China. Aceasta îşi avea sediul în oraşul Daegu, însă datorită succesului avut şi-a mutat sediul în Seul în anul 1947. Samsung, care înseamnă ”Trei Stele” în coreeană, avea după ceva mai mult de un deceniu de existenţă propriile sale fabrici de făină şi confecţii.

    Constructorul Turnilor Petronas şi a Burj Khalifa

    Grupul a luat cu asalt, rând pe rând, noi şi noi domenii de activitate. În anul 1947, Lee Byung-chull şi-a unit forţele cu Cho Hong-jai, fondatorul grupului Hyosung, cei doi stabilind Samsung Mulsan Gongsa sau Samsung Trading Corporation. Acum, aceasta este Samsung C&T şi se ocupă de proiecte de inginerie şi exporturi. Compania este cunoscută pentru faptul că a construit turnul de 828 de metri Burj Khalifa din Dubai, zgârie-norii Petronas din Kuala Lumpur (Malaezia) sau metroul din Riyadh (Arabia Saudită). Samsung C&T face chiar şi termocentrale şi centrale nucleare, aşa cum sunt o serie de proiecte din Emiratele Arabe Unite sau un terminal de gaze naturale lichefiate realizat în Singapore.

    Prima schismă

    Numai că, la câţiva ani după ce Lee şi Cho au fondat compania, cei doi au avut o serie de neînţelegeri, astfel că acest concern s-a separat în Samsung Group, Hyosung Group, plus producătorul de anvelope Hankook, care acum este al şaptelea la nivel mondial. Hyosung este un conglomerat industrial care produce acum de la produse chimice şi echipamente industriale până la soluţii IT, construcţii sau sisteme energetice. Grupul Hyosung are acum circa 25.000 de angajaţi şi vânzări anuale în jur de 17 miliarde de dolari, în timp ce Hankook mai are alţi 21.000 de sanariaţi şi venituri anuale de peste 6 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Fermierul care vinde legume şi fructe de 4 milioane de lei: „Nu am timp să vând şi altor supermarketuri”

    Fermierul Marin Hagiu vinde 150.000 de salate pe an, iar cel mai mare profit îl scoate din florile pe care le trimite la Carrefourşi în pieţe. El şi-a deschis porţile fermei din Adunaţii Copăceni, comună aflată la 24 de kilometri de Bucureşti, pentru cei care doresc să cunoască mai multe despre viaţa de zi cu zi a unui producător de legume.

    Ne-a primit pe proprietatea sa cu ospitalitatea tipic românească a omului simplu de la ţară. ,,Lucrez cu Carrefour de 16 ani şi doresc ca această colaborare să continue”, declară legumicultorul care cultivă roşii, ceapă, ardei gras, salată, sau fructe.  dar are şi o livadă de 15.000 mp cu pomi fructiferi. El a investit 100.000 de euro în 20 de solare, precizând că ,,investiţia a fost făcută treptat, iar profitul a fost pe măsură”. În 2015 fermierul a vândut de 4 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 ( 3,2 milioane de lei), conform informaţiilor Ministerului Finanţelor. Anul trecut, Hagiu a realizat un profit de 640.000 de lei.  Despre profit, s-a limitat la a spune că ,,a fost mereu mulţumit de ceea ce a câştigat”.

    Toată producţia fermei este pusă pe rafturile magazinelor Carrefour din Bucureşti. ,,Nu am timp să vând şi altor supermarketuri şi nu îmi doresc să mă extind, pentru că atunci când faci asta, pierzi”, a declarat fermierul

    Tot mai mulţi producători ca el au început să colaboreze cu retailerul francez, povesteşte Hagiu. După spusele sale ,,nu este uşor să rezişti într-un supermarket ca producător, pentru că trebuie să ai în permanenţă bani pe care să-i rulezi”.  Suprafaţa de 12.500 de metri pe care acesta cultivă legume este moştenită de la părinţii săi, iar livada  sa cu 3.000 de cireşi pitici se întinde pe 15.000 de metri pătraţi, dar fermierul afirmă că ,,anul acesta am vândut doar 500 de kilograme de cireşe, pentru că recolta a fost distrusă de vremea rea”.  Te-ai fi gândit că o asemenea proprietate ar avea nevoie de paznici, dar legumicultorul spune că ,,nu se fură aici şi nu am nevoie de pază”.

    Spune că are zece muncitori, pentru că ,,lumea nu mai vrea să muncească, iar tineretul nu vrea să se implice. Baza muncitorilor suntem eu şi familia mea”. Modest, Hagiu adaugă ,,trebuie să fie cineva şi la munca de jos”.

    Când a venit vorba de fonduri europene, Hagiu a declarat că ,,aş fi vrut să iau, dar sunt prea greu de obţinut”şi adaugă că reţeaua franceză de retail nu i-a oferit niciun ajutor financiar, dar nici nu a cerut.  ,,Cu subvenţiile de la stat este foarte greu, pentru că primim din ce în ce mai puţine. Ajutorul de la stat pentru micii antreprenori este aproape inexistent”, mai spune legumicultorul.

    Legumele culese sunt ţinute într-o hală de 150 de metri pătraţi, cu temperatură controlată, care l-a costat 50.000 de euro, iar iarna încălzeşte serele cu motorină, „dar este foarte scumpă”.
     

  • Cât de periculoase sunt pungile de plastic pe care le folosim zilnic la cumpărături

    Sacoşele de plastic nu sunt bune pentru transportul alimentelor.

    Plasticul tinde să capteze hidratarea şi prospeţimea fructelor şi legumelor. S-a demonstrat ştiinţific că produsele care sunt stocate în pungi de plastic tind să absoarbă toxinele folosite în fabricarea pungilor, informează livestrong.com.

    Toxinele din plastic pot duce la dezechilibre hormonale, probleme cu sarcina şi alte tipuri de probleme de sănătate, vizibile în timp.

  • Cum arătau fructele şi legumele înainte să fie modificate genetic. Galerie FOTO

    Data viitoare când mănânci o felie de pepene sau un porumb fiert gândeşte-te că acestea nu au arătat şi nu au avut dintotdeauna acel gust.

    Oamenii au diverse reacţii cu privire la fructele şi legumele modificate genetic pentru că îmbunătăţirea acestora poate însemna încrucişarea cu alte gene, precum bacteriile, pentru a le oferi trăsăturile dorite, rezistenţă la dăunători şi o anumită textură. Reproducerea selectivă este un process mai lent prin care fermierii selectează şi cresc culturi de acest tip pe perioade lungi de timp, scrie Business Insider.

    Vedeţi AICI galeria foto. Cum arătau fructele şi legumele înainte să fie modificate genetic

  • Cum arătau fructele şi legumele înainte de a fi cultivate de către om – GALERIE FOTO

    Fructele şi legumele pe care le ştim azi, nu au arătat şi nu au avut întotdeauna acelaş gust. De-a lungul timpului, oamenii au îmbunătăţit şi modificat genetic produsele noaste preferate, scrie Science Alert.

    În galeria foto vă prezentăm fructele şi legume care arătau foarte diferit înainte începerii cultivării lor de către om.