BusinessMagazin

Tag: lapte

  • Piaţa laptelui procesat va creşte cu 3,2% în 2014

    Deşi laptele pasteurizat deţine volume considerabil mai mari în cadrul categoriei de lapte procesat, se aşteaptă o creştere mai mare în cazul laptelui UHT (ultrapasteurizat), cu un procentaj dublu faţa de creşterea înregistrată de laptele pasteurizat. Unul dintre principalii factori care contribuie la dezvoltarea segmentului de lapte UHT rămâne în continuare laptele distribuit în programul “Laptele şi cornul”, care reprezintă aproximativ 45% din volumele totale. În acelasi timp, laptele UHT sub marcă de producător este estimat să crească cu aproximativ 16%, de la 24% în categorie în 2013 la aproape 27% în 2014.

    Categoria de lapte pasteurizat este estimată de asemenea a creşte până la finele anului 2014 cu aproximativ 2% faţă de anul trecut. Volumele cele mai mari rămân în laptele la ambalaj de carton, cu o cotă de cca 74% din total lapte pasteurizat, în creştere volumică de 5% faţă de 2013.

    Consumul global va creşte cu 36% până în 2015, înregistrându-se o diferenţă tot mai mare între pieţele de lactate dezvoltate şi cele emergente

    Tetra Pak, lider mondial în furnizarea de soluţii pentru procesarea şi ambalarea produselor alimentare, lansează astăzi cel de-al 7-lea raport Indexul Lactatelor. Raportul subliniază oportunităţile şi provocările pe care le creează cererea tot mai mare la nivel global, care, conform estimărilor, va depăşi oferta disponibilă în următorul deceniu. Compania a declarat că atât producătorii de pe pieţele de lactate mature cât şi cei din pieţele emergente trebuie să stabilească un echilibru atent între cerere şi ofertă, pentru a-şi asigura un succes sustenabil în afaceri. 

    Raportul Indexul Lactatelor realizat de Tetra Pak arată că cererea globală de lapte va creşte cu 36% în următorii zece ani, în mare parte datorită creşterii populaţiei, prosperităţii şi urbanizării în Africa, Asia şi America Latină. Cu toate acestea, cererea şi oferta de lapte se află într-un dezechilibru la nivel mondial – cererea din ce în ce mai mare din pieţele emergente nu va putea fi susţinută din producţia internă, în vreme ce pieţele de lactate dezvoltate ce produc un surplus de lapte se confruntă cu provocări privind concurenţa pentru exporturi şi un consum intern în scădere.

    Dennis Jönsson, Preşedinte şi CEO al Grupului Tetra Pak, a comentat: „Creşterea semnificativă preconizată a cererii la nivel mondial reprezintă o mare oportunitate  pentru companiile de lactate din pieţele dezvoltate de a exporta lapte praf sau produse lactate lichide UHT pe pieţele în creştere. Cu toate acestea, pentru a asigura succesul pe termen lung, aceşti producători trebuie să găsească un echilibru între „câştigurile rapide” obţinute din exporturi şi necesitatea de a continua să crească pe pieţele interne.”

    Acesta a adăugat, „Între timp, companiile de lactate trebuie să facă faţă provocării de a garanta o aprovizionare sustenabilă cu lapte de bună calitate pe pieţele de import ţinând pasul cu cererea în creştere. Pieţe precum China şi Arabia Saudită realizează acest lucru prin mai multe metode: creşterea investiţiilor în fermele de lapte de la nivel intern, stabilirea de parteneriate cu producătorii străini consacraţi şi diversificarea ofertei cu produse cu valoare adăugată. În principiu, acestea sunt măsuri care contribuie la realizarea unui echilibru esenţial în vederea asigurării la un viitor sustenabil al industriei laptelui.”

    Ediţia din acest an a raportul include studii de caz despre trei pieţe – China, Statele Unite ale Americii şi Germania.

    Oportunităţi de export şi pentru România

    Cea de-a şaptea ediţie a Raportului Indexul Lactatelor oferă o perspectivă nouă companiilor producătoare de lactate din România, care se vor confrunta în curând cu eliminarea cotei de lapte şi creşterea concurenţei la nivel european.

    “Având în vedere noul context european, respectiv eliminarea cotei de lapte, una dintre opţiunile pe care Albalact le are în vedere este explorarea unor pieţe noi. Studii precum Tetra Pak – Indexul Lactatelor ne oferă informaţii valoroase despre tendinţele industriei laptelui la nivel global şi perspective de creştere pentru procesatori pentru anumite tipuri de produse şi în anumite ţări şi regiuni. Avem un potenţial de creştere, aşadar analizăm şi alte oportunităţi de a ne extinde operaţiunile în viitor.”, declară Irina Măndoiu, Director Comercial Albalact.

  • Amprente genetice pe brânză

    Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.

    Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.

    Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.

  • Amprente genetice pe brânză

    Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.

    Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.

    Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.

  • Povestea lui Henri Nestlé

    Henri Nestlé a fost un cofetar elveţian şi cel care a fondat Nestlé, cel mai mare producător de alimente şi băuturi din lume. El este cunoscut şi drept unul dintre cei mai importanţi creatori ai laptelui condensat.

    Henri Nestlé, numit la naştere Heinrich Nestle, a fost al 11-lea copil al lui Johann Ulrich Matthias Nestle şi al Annei-Maria Catharina Ehemann. S-a născut la 10 august 1814, la Frankfurt, în Germania. La 22 de ani şi-a încheiat stagiul de patru ani de ucenicie la un farmacist şi până în 1839 a fost autorizat să desfăşoare experimente chimice, să prescrie reţete şi să vândă medicamente. Până la acest moment, când împlinise 25 de ani, îşi schimbase deja numele, pentru a se adapta mai bine la zona în care locuia, adică în Vevey, Elveţia, un oraş în care se vorbeşte franceză.

    În 1843 el a investit în producţia de ulei de rapiţă, una dintre cele mai progresiste industrii la acea vreme. S-a implicat şi în alte arii industriale, cum ar fi producţia de lichioruri, rom, absint, oţet şi ulei de nuci, folosit la acea vreme la lămpile de iluminat. A început să îmbutelieze şi să vândă ape minerale şi limonadă, dar în perioada crizei din 1845-1847 Nestlé a renunţat la această afacere. În schimb, în 1857 a început să-şi concentreze atenţia asupra producţiei de gaz lampant şi a fertilizatorilor.

    Nu se cunoaşte precis momentul în care industriaşul elveţian a început să lucreze la o formulă de lapte praf, însă în 1867 acest produs ieşea deja din fabricile sale. Interesul lui vizavi de acest produs a fost stârnit de mai mulţi factori. Deşi Nestlé şi soţia sa nu au avut copii, erau conştienţi de rata de mortalitate infantilă; pe de altă parte, laptele proaspăt nu era accesibil în marile oraşe, iar femeile din înalta societate începuseră să considere că alăptatul nu era ”la modă„. Pentru a produce un substitut al laptelui matern, Henri Nestlé a folosit lapte de vacă, făină şi lapte.

    În plus, el era prieten cu Jean Balthasar Schnetzler, un om de ştiinţă specializat în nutriţie, iar împreună cei doi au reuşit să înlăture amidonul şi acidul din făină, deoarece bebeluşilor le este greu să digere aceste substanţe. Farine Lactée Henri Nestlé a început să se vândă în înteaga Europă şi până în 1870 Nestlé’s Infant Food se vindea şi în SUA, la preţul de jumătate de dolar sticla.

    Industriaşul şi-a vândut compania în 1875 asociaţilor săi şi apoi şi-a petrecut restul vieţii, până în 1890, când a murit în urma unui atac de cord, în Montreux (Franţa) şi Glion (Elveţia). Familia Nestlé obişnuia să acorde mici împrumuturi băneşti şi să se implice în dezvoltarea infrastructurii locale. În Glion, locuinţa familiei a primit numele de Villa Nestlé.

    Compania fondată de industriaşul elveţian de origine germană a fuzionat în 1905 cu Anglo-Swiss Condensed Milk Company, fondată de americanii Charles şi George Page

    Este greu de crezut că Henri Nestlé şi-a imaginat vreodată că afacerea pe care a început-o în urmă cu 140 de ani va ajunge să aibă activităţi în 13 segmente diferite de piaţă, între care se numără mâncarea pentru copii, apa îmbuteliată, cerealele, lactatele, îngheţata, alimentele pentru animale, ciocolata şi alte dulciuri. Compania deţine peste 2.000 de mărci, are peste 330.000 de angajaţi, operaţiuni în 86 de ţări, iar cifra de afaceri înregistrată în 2013 a fost de 92 de miliarde de franci elveţieni (aproape 76 de miliarde de euro).

  • Omul care a plantat singur o pădure – video

    Din 1980 Jadav “Molai” Payeng a plantat singur o întreagă pădure care ocupă 550 de hectare pe o insulă în districtul Jorhat din India. Pădurea previne feonomenul de eroziune, iar insula şi pădurea au devenit acum adăpost pentru un număr de animale sălbatice – elefanţi, rinoceri, tigri, cerbi sai iepuri.

    Forest Man este un documentar de un sfert de oră care îl prezintă pe Jadav Payeng. Aventura sa a început în 1979, când avea 16 ani şi a fost martor la pieirea unui mare număr de animale în cursul unor inundaţii care au afectat insula în cauză. A începută să planteze copaci câteva luni mai târziu, după ce a început să lucreze pentru unitatea de pădurari a districtului, în cadrul unui proiect ce prevedea împădurirea a 200 de hectare. Apoi a continuat singur să planteze copaci, decenii de-a rândul.

    Astăzi Molai trăieşte într-o cabană în “pădurea sa”, cu soţia şi cei trei copii. Are vite iar singura sursă de venit este laptele pe care îl vinde.

     

  • Proiect pentru reducerea TVA la 9% pentru lapte, fructe şi legume proaspete

     În prezent, cota standard de TVA de 24% se aplică tuturor operaţiunilor impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. În domeniul alimentelor, excepţia se aplică pentru livrarea sortimentelor de pâine şi a altor specialităţi de panificaţie, a anumitor tipuri de făină de grâu, cota de impozitare fiind de 9%.

    Potrivit proiectului, în cazul acestor produse, cota redusă de 9% se va aplica de către agenţii economici producători, importatori şi de către cei care le comerercializează.

    Printre iniţiatorii propunerii legislative se numără Marian Avram, Petre Daea, Marian Ghiveciu, Liviu Harbuz, Florin Iordache, Manuela Mitrea, Mircea-Titus Delureanu, Ninel Peia (PSD), Gheorghe Emacu, Eugen Nicolicea, Valeriu Steriu (UNPR), Bogdan Ciucă (PC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece batoane de ciocolată care au schimbat industria dulciurilor

    10. Milky Way

    Când a debutat în anul 1923, a fost primul baton care să se inspire dintr-un desert cunoscut: milkshake-ul cu acelaşi nume. Ani mai târziu, acelaşi desert avea să inspire batonul Dulce de Leche şi plăcinta cu brânză şi căpşuni a celor de la Kit Kat.

    9. Nestle Crunch

    Înainte de lansarea acestui baton, interiorul produselor de acest gen erau umplute cu nuci, caramel sau alte creme. Introducerea orezului expandat a lansat un nou curent în industrie şi a ajutat la scăderea preţurilor.

    8. Cadbury Milk Chocolate

    Fabrica din Birmingham, Anglia, locul unde aceste batoane au fost concepute în 1897, funcţionează şi în ziua de astăzi, iar batoanele Dairy Milk sunt în continuarea printre cele mai vândute din lume.

    7. Scharffen Berger

    Primul baton de ciocolată de casă a avut lansarea în 1997 şi a fost un succes instantaneu. A fost lansat în variante cu conţinut ridicat de cacao, de peste 75%.

    6. Grenada Chocolate

    Deoarece batoanele de ciocolată sunt produse mai ales în Europa şi America de Nord, fermierii care au grijă de soiurile de cacao nu primesc, de cele mai multe ori, laudele meritate. Astfel, compania Grenada Chocolate, fondată în 1999 de un expat american încearcă să folosească resursele locale fără a mai apela la producătorii străini.

    5. Snickers

    La mai bine de 80 de ani de la lansare, acest baton produs de compania Mars este cel mai bine vândut produs din industrie. Chiar dacă nu a revoluţionat în vreun fel piaţa de profil, Snickers reprezintă nivelul de referinţă atunci când ne gândim la ciocolată.

    4. Nestle Milk Chocolate

    Înainte de introducerea sa în 1875, batoanele de ciocolată aveau un gust amărui. Producătorii de ciocolată nu puteau îndulci produsele cu lapte normal, pentru că ar fi subţiat prea mult crema. Astfel, prin ideea de a folosi lapte condensat, cei de la Nestle au schimbat complet industria.

    3. Toblerone

    Celebrul baton a debutat în 1908, iar ciocolata elveţiană este şi astăzi unul dintre cele mai căutate dulciuri.

    2. Hershey’s Milk Chocolate

    Poate că Nestle a inventat batonul de ciocolată cu lapte, însă Hershey este compania care l-a făcut celebru. Milton Hershey a reuşit să construiască un sistem impresionant de distribuţie, transformând batonul într-o obsesie americană. În Statele Unite există chiar şi un muzeu dedicat celebrului produs.

    1. Kit Kat

    Fiind primul baton care s-a promovat cu ideea de a fi împărţit cu alţii, Kit Kat este creditat cu transformarea batoanelor de ciocolată într-o gustare socială. A fost, deasemenea, primul produs-desert care să fie recunoscut la nivel global. Zeci de ani mai târziu, batonul rămâne o obsesie globală: chiar şi gigantul IT Google a denumit una din versiunile sistemului de operare Android “Kit Kat”.

  • Producătorii de lapte, asociaţi în organizaţii recunoscute, vor negocia preţurile pentru colectare

     Agricultorii din sectorul laptelui şi a produselor lactate vor putea negocia preţurile de colectare a laptelui, cu condiţia să se constituie în organizaţii de producători recunoscuţi, stipulează o Hotărâre de Guvern aprobată miercuri, care stabileşte aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii 297/2013.

    Ministrul delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, apreciază că, prin adoptarea actului normativ, Guvernul continuă sprijinul ferm către dezvoltarea durabilă a sectorului agricol din România.

    “Reglementarea recunoaşterii organizaţiilor de producători va oferi acestora posibilitatea de a negocia în mod colectiv clauzele contractelor şi în mod special preţurile la care se face colectarea producţiei de lapte. Aplicarea acestor măsuri vizează stabilizarea veniturilor la producătorii de lapte, şi, la nivel macroeconomic, dezvoltarea sectorului zootehnic”, a declarat Cristea.

    Cititi mai mutte pe www.mediafax.ro

  • Crescătorii de bovine vor primi, de luni, subvenţii în valoare totală de 570 milioane de lei

    “Astăzi, cei 150.000 de beneficiari vor primi 570 de milioane de lei, sumele pentru ajutoarele pe care le acordăm din bugetul de stat pentru crescătorii de bovine. Este un ajutor pe care am încercat să-l schimbăm în acest an având în vedere anul 2015, an în care se va liberaliza piaţa laptelui. Cu alte cuvinte nu vor mai fi acele cote care există în momentul de faţă în Europa, chiar şi România, nu mai există acea plafonare pentru cei care au posibilitatea să investească şi să producă mai mult şi există un risc şi pentru ţara noastră pe care l-am subliniat încă de anul trecut şi nu-l ascundem: există un risc de a importa lapte din alte state la un preţ mult mai mic”, a declarat Daniel Constantin, aflat la Galaţi, la prezentarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 de la Gala

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile au stagnat în martie. Inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%

     Preţurile de consum ale populaţiei au stagnat în luna martie, cu un plus de numai 0,03%, pe fondul unor ieftiniri ale preţurilor alimentare, în principal la cartofi, ouă, lapte, zahăr, iar inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%, în timp ce inflaţia medie IPC a scăzut de la 3,2% la 2,8%.

    Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2013 – martie 2014) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013), determinată pe baza IPC este 2,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%, în scădere de la 2,6% în februarie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro