Ordonanţa de Urgenţă pe legile justiţiei a ajuns, vineri, la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru avizare, au confirmat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat vineri, la Parlament, că „de principiu” va avea loc luni, la ora 09.00, o şedinţă de Guvern pentru adoptarea OUG pe legile justiţiei, înainte ca premierul Viorica Dăncilă să plece într-o deplasare externă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Meleşcanu a declarat că premierul Viorica Dăncilă va efectua, săptămâna viitoare, o deplasare externă care va dura întreaga săptămână.
„Da, confirm. Va fi de o săptămână, este o deplasare în Turcia care va fi în ziua de luni, marţi şi miercuri vor fi Dubai şi Abu Dhabi în Emiratele Arabe Unite, după care se va merge în Kuweit”, a spus ministrul de Externe.
Întrebat dacă va avea loc o şedinţă de Guvern luni dimineaţă, înainte de plecarea premierului, acesta a răspuns afirmativ.
Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.
La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.
Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
„În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.
După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.
În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.
Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.
Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.
În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.
În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).
Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.
De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.
Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.
Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.
Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.
În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.
Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.
Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
„Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.
Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.
Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.
La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.
„Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.
De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei companii elveţiene, SGS.
„A fost noroc chior“, admitea olandezul.
În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.
Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.
Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.
Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.
Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.
Carlyle nu s-a oprit însă aici.
La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.
În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.
Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.
Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.
Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.
Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?
Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.
Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.
Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.
Maros Sefcovic, un politician slovac care a anunţat candidatura în cadrul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, a semnalat că prioritatea sa va fi intensificarea dialogului instituţional cu ţări precum Ungaria şi Polonia, criticate de Uniunea Europeană din cauza reformelor constituţionale. Vicepreşedintele CE atrage atenţia că statele care beneficiază de finanţare UE, în principal cele est-europene, trebuie să se aştepte din partea ţărilor vestice la condiţii mai stricte în materie de respectare a standardelor comunitare.
Observaţiile acceptate de Executiv sunt cele care fac referire la revocarea membrilor CSM şi la pensionarea magistraţilor după 20 de ani de activitate, au adăugat sursele politice.
Din cele şapte observaţii ale Comisiei de la Veneţia privind Legile Justiţiei, Guvernul va ţine cont de două dintre acestea.
Potrivit surselor politice, una dintre observaţiile Comisiei de la Veneţia, pe care Guvernul o va lua în considerare, se referă la Legea 317/2004 privind organizarea CSM, respectiv la modalitatea de revocare a membrilor CSM.
“E criticabil modul prea uşor în care pot fi revocaţi membrii CSM şi în aceste condiţii se creează o instabilitate la nivelul CSM”, au precizat sursele citate.
Cea de-a doua observaţie de care Guvernul va ţine cont la modificarea Legilor Justiţiei prin ordonanţă de urgenţă se referă la Legea 303, respectiv pensionarea magistraţilor după 20 de ani de activitate, pentru că “există riscul să depopuleze sistemul de justiţie”.
De asemenea, sursele au mai precizat că Guvernul nu este de acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia privind dreptul la libera exprimare.
Observaţiile acceptate de Executiv sunt cele care fac referire la revocarea membrilor CSM şi la pensionarea magistraţilor după 20 de ani de activitate, au adăugat sursele politice.
Din cele şapte observaţii ale Comisiei de la Veneţia privind Legile Justiţiei, Guvernul va ţine cont de două dintre acestea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tudorel Toader şi Călin Popescu Tăriceanu sunt aşteptaţi în biroul lui Liviu Dragnea, de la Camera Deputaţilor, în cursul zilei de joi, pentru a discuta despre o posibilă ordonanţă care să pună în acord legile justiţiei cu observaţiile Comisiei de la Veneţia, dar şi care să rezolve problema protocoalelor şi a amnistiei şi graţierii, au spus surse politice pentru MEDIAFAX.
Potrivit surselor citate, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este aşteptat să vină cu răspunsuri pentru cum va arăta forma finală a ordonanţei şi conţinutul acesteia.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri seară, că membrii Comisiei de la Veneţia au fost de acord cu OUG pentru legile justiţiei şi că joi va trimite draftul la CSM pentru aviz, urmând ca, săptămâna viitoare, să fie adoptată ordonanţa.
“Avem o opinie intermediară a Comisiei de la Veneţia cu referire la respectarea standardelor. Vorbim numai de cele trei legi ale justiţiei. Urmează ca preşedintele să mia promulge încă una din legile justiţiei. Suntem aproape aşadar de parcursul final al legilor, durează din 2014, ca să ajungem să spună acei critici cu modificările că nu au fost dezbateri pe lege. Nu-mi amintesc ca vreo lege să mai fi stat în dezbatere trei ani. Voi vorbi cu reprezentanţi ai Comisiei ca să vedem în ce măsură sunt posibile anumite preluări din recomandările Comisiei, racordări ale normelor juridice la standardele europene. Am câteva soluţii pentru o posibilă ordonanţă de urgenţă”, a declarat Tudorel Toader, la Digi 24.
Ministrul Justiţiei a salutat cererea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, de declanşare a unei investigaţii asupra protocoalelor secrete încheiate în ţară între SRI şi structuri din justiţie şi care au stat la baza multor anchete penale.
“Multă dezinformare pleacă de la noi de acasă. Dezinformarea, care face casă bună cu reaua-credinţă, si o parte de necunoaştere”, a completat Tudorel Toader.
“Referitor la reformele din domeniul justiţiei, premierul a arătat că acestea au urmărit o mai bună calibrare a sistemului judiciar românesc la practicile europene şi la recomandările Comisiei de la Veneţia. În plus, a evidenţiat că procedura de revizuire a legislaţiei referitoare la organizarea justiţiei din România a fost transparenta şi supusă examinării Curţii Constituţionale, arătând că, în acest moment, este aşteptată evaluarea oficială a Comisiei de la Veneţia”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului, remis miercuri MEDIAFAX.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În afara lui Bowie, rănit mai grav şi încă internat la Bucureşti, restul americanilor au dat declaraţii, dar nu însoţiţi de un traducător care să le uşureze misiunea. Acum, procedura va fi reluată: “Joseph McClain, Shaquille Johnson şi Joshua Keyes vor fi reaudiaţi de procurori cu interpret de limba engleză autorizat de Ministerul Justiţiei. Darrel Bowie (n. red – a doua victimă a atacului, internată la Bucureşti) nu a fost audiat încă. Ei au dat declaraţii prin intermediul meu şi al antrenorului. Procurorul de caz punea întrebările în română, iar noi le traduceam. Procurorul înţelege limba engleza, dar nu vorbeşte”, a declarat, pentru Libertatea, Bogdan Botea, avocatul victimelor, care a depus, deja, o solicitare pentru ca dosarul să fie mutat din Brăila: “Procurorul de caz Mircea Ciutac este un bun profesionist, dar trăieşte în Brăila şi are familie. Vrem să-i dăm o mână de ajutor, prin preluarea dosarului de către Parchetul General din Bucureşti. Au mai fost cazuri. Avocaţii suspectului nu sunt de acord. Un om obişnuit nu făcea o astfel de faptă dacă ştia că e pedepsit”.
Teama îi face pe americani să nu mai iasă din casă
Veniţi în România în căutarea unei rampe de lansare pentru cariera de jucători profesionişti de baschet, ceilalţi sportivi americani de la Cuza Sport au rămas şocaţi de cele ce li s-au întâmplat colegilor lor. Încă în stare de şoc după incidentul de sâmbătă noapte, ei refuză să mai iasă din casă şi au cerut protecţie din partea Poliţiei. Una care, susţine Botea, e inexistentă: “Toţi vor să plece din România. Nu mai vor să iasă din casă. N-au mai fost la antrenamente. Au cerut protecţia poliţiei, dar nu o simt. Un poliţist a trecut pe la spitalul unde este internat Joseph McClain, dar n-a stat mult şi a plecat. Cadrele medicale au blocat însă accesul la etajul un este internat sportivul”, a mai declarat avocatul.