BusinessMagazin

Tag: japonia

  • Capitala Japoniei se îndreaptă spre carantină, din nou: Tokyo a înregistrat un număr record de cazuri noi şi a depăşit vârful din aprilie

    Numărul de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus a crescut la 224 în Tokyo, Japonia, într-o singură zi, ceea ce aduce din ce în ce mai aproape posibilitatea ca autorităţile să instaureze restricţiile, din nou, potrivit FT.

    Potrivit presei din Japonia, cifrele arată că Tokyo a depăşit vârful de 206 cazuri, înregistrat în data de 17 aprilie – moment în care guvernul le cerea oamenilor să stea în case, în timp ce majoritatea businessurilor erau închise.

    Cu toate acestea, nu este clar cum poate fi comparate cifrele de astăzi cu cele de ieri, când Tokyo a înregistrat 75 de cazuri – prima zi cu mai puţin de 100 de cazuri noi din ultima săptămână.

    În acelaşi timp, procentul de teste pozitive a crescut, ajungând la 5,8% din totalul testelor în această săptămână, în comparaţie cu un nivel de sub 1% în iunie.

  • Minunea japoneză. Cum a reuşit Japonia să aibă un număr redus de cazuri şi decese cauzate de coronavirus fără să impună RESTRICŢII

    Japonia nu are cea mai mică rată de deces a Covid-19 din regiune, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong şi Vietnam se pot lăuda cu morbiditate mai mică.

    Dar în prima parte a anului 2020, Japonia a înregistrat mai puţine decese decât media ultimilor ani, relatează BBC.

    Acest lucru a fost realizat în ciuda faptului că, în aprilie, Tokyo a înregistrat aproximativ 1.000 de „decese în exces” – cauzate cel mai probabil de Covid.Per ansamblu este posibil ca numărul total de decese să scadă în 2020 faţă de 2019.
    Acest lucru este impresionant, deoarece Japonia are multe dintre condiţiile care are putea să o facă vulnerabilă în faţa crizei Covid-19, relatează BBC.

    Japonia, măsuri restrictive limitate
    În vârful focarului din Wuhan, în februarie, când spitalele oraşului au fost copleşite şi majoritatea ţărilor din lume au limitat călătoriile persoanelor din China, Japonia a ţinut graniţele deschise.

    Pe măsură ce virusul s-a răspândit, în cel mai scurt timp, a devenit clar că Covid este o boală care ucide în primul rând persoanele în vârstă şi este amplificată masiv de mulţimi sau de contactul prelungit. Japonia are cel mai mare procent de vârstnici din lume, conform mai multor studii.

    Populaţia Japoniei este de asemenea concentrată în oraşe imense.
    Tokyo are 37 de milioane de oameni, iar pentru majoritatea lor, singura modalitate de deplasare este metroul.
    În plus, Japonia a refuzat să asculte sfaturile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de a „testa, testa, testa”. Chiar şi acum, testele PCR totale se ridică la doar 348.000, adică 0,27% din populaţia Japoniei. Ţara asiatică nu a avut măsuri de carantină la amploarea sau gravitatea celor din Europa.
     

  • Clasa de mijloc din Japonia dispare, pe măsură ce sărăcia creşte

    Pe măsură ce sărăcia creşte în Japonia, clasa de mijloc a ţării se erodează încet, potrivit unui raport recent al economistului Shigeto Nagai de la Oxford Economics.

    “După izbucnirea bulei din anii 90, veniturile au scăzut, iar ponderea gospodăriilor cu venituri mici a crescut pe măsură ce grupurile cu venituri medii şi mari s-au micşorat”, spune Nagai, şeful diviziei japoneze din companie.

    Cei zece ani de la începutul anilor 90 au fost adesea denumiţi „deceniul pierdut al Japoniei”. Perioada a fost marcată de stagnare economică şi deflaţie, după perioada de boom din anii anteriori.

    Rata sărăciei din Japonia este de 15,7%, conform ultimelor cifre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.Măsurătoarea se referă la persoanele al căror venit pe gospodărie este mai mic decât jumătate din media întregii populaţii.

    “Clasa de mijloc dispare în Japonia, deşi treptat”, a avertizat Nagai.

    Un motor principal care determină distribuirea veniturilor a fost „sistemul său de angajare pe viaţă”, a declarat Nagai pentru CNBC. În acest sistem relativ stabil, dar rigid, salariile cresc doar treptat. Companiile pun, de asemenea, un accent mai mare pe securitatea locului de muncă, mai degrabă decât pe compensarea îmbunătăţirii pe termen scurt a performanţei sau productivităţii companiei, a spus Nagai.

    Sistemul nu creează un „1% de top”, spre deosebire de sistemele de compensare occidentale în care directorii de top câştigă de obicei mult mai mult decât alţi angajaţi. De fapt, economistul a spus că salariul executuniformizare.ivilor este „neglijabil” în comparaţie SUA, dar Nagai spune că elita din Japonia a fost „mulţumită” de această scară de salariu mai uniformă.

    De ani buni, companiile japoneze au transformat, de asemenea, lucrătorii obişnuiţi – care anterior se puteau bucura de sistemul „pe viaţă” – în lucrători cu program redus.

    Această schimbare, potrivit Nagai, a început în anii 2000, când companiile au încercat să reziste concurenţei cu economii în creştere cum ar fi China, unde costurile cu forţa de muncă sunt mai mici.

    Economistul aspune că dispariţia clasei de mijloc ar putea duce la o stagnare suplimentară a consumului.

    Cheltuielile consumatorilor au scăzut după o majorare a impozitului pe vânzări în octombrie. A scăzut şi mai mult în acest an, pe fondul restricţiilor impuse de pandemie. Datele recente ale Ministerului Economiei, Comerţului şi Industriei din Japonia au arătat că vânzările cu amănuntul din luna mai au scăzut cu 12,3% faţă de anul trecut.

  • Tadashi Yanai, cel mai bogat om din Japonia: „Imaginea Americii se destramă. Trebuie să existe un spirit puternic de luare a deciziilor în contextul problemelor sociale”

    „Imaginea Americii se destramă”, a declarat Tadashi Yanai, directorul executiv din cadrul Fast Retailing şi cel mai bogat om din Japonia, potrivit CNN.

    „Sper sincer ca situaţia actuală să aibă un impact pozitiv pe termen lung, precum mişcarea pentru drepturi civile.”

    Yanai, în vârstă de 71 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei. Fiind cel mai mare acţionar din cadrul Fast Retailing, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din Asia, averea netă a miliardarului se ridică la 31,3 mld. dolari.

    În ultimele săptămâni, operaţiunile companiei în oraşele Statelor Unite, precum New York, Philadelphia, San Francisco şi Los Angeles au fost „lovite puternic” pe măsură ce proteste generate în urma morţii lui George Floyd au continuat să se intensifice.

    „[Peisajul actual] arată cât de devastat este spiritul american. Spaţiul politic este de neconceput. Nu funcţionează. Trebuie să existe un spirit puternic de luare a deciziilor în contextul problemelor sociale. Nu putem continua să le ignorăm”, a spus Yanai.

    Precum alte companii, Fast Retailing foloseşte criza generată de coronavirus ca un „catalizator de schimbare” a modelelor de business, a adăugat CEO-ul.

     

  • MAE: Japonia a donat României medicamente pentru un test legat de tratamentul contra COVID-19

    MAE şi Ministerul Sănătăţii anunţă primirea unei donaţii din partea Guvernului Japoniei, constând într-un lot de 12.200 de tablete de Avigan (Favipiravir), medicament experimental dezvoltat de compania niponă Toyama Chemicals şi utilizat în tratamentul afecţiunilor cauzate de COVID-19.

    „Donaţia, realizată în urma demersurilor efectuate de MAE pe cale diplomatică şi de către Ministerul Sănătăţii, face parte dintr-un program umanitar în valoare de 1 milion de dolari desfăşurat de Guvernul Japoniei, în cadrul căruia medicamentul va fi distribuit cu titlu gratuit în 38 de ţări solicitante (dintre cele peste 70 de ţări care şi-au exprimat dorinţa de a fi incluse în acest studiu clinic). Expedierea medicamentului s-a realizat prin bunele oficii ale Oficiului Naţiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Cele 12.200 de tablete alocate României reprezintă tratamentul pentru 100 de pacienţi suferinzi de COVID-19”, transmite, sâmbătă dimineaţă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

  • După ce Japonia a ridicat starea de urgenţă fără ca ţara să sufere la fel de mult ca celelalte puteri mondiale, probleme premierul Shinzo Abe par să fie abia la început

    Japonia a încheiat luni starea de urgenţă, însă problemele prim-ministrul Shinzo Abe abia au început, scrie Bloomberg.

    Eforturile întreprinse de Abe pentru a controla numărul de infecţii şi impactul economic au fost ridiculizate, fiind catalogate drept lente şi ineficiente, în timp ce criza generată de coronavirus pare să fi consumat resursele de care va avea nevoie Japonia, a treia cea mai mare economie a planetei, pentru a evita o recesiune masivă.

    Dificultăţile întâmpinate de Abe oferă un semnal de alarmă celorlalţi lideri mondiali care, precum premierul japonez, au trecut peste şocul iniţial al pandemiei, urmând să se confrunte cu o scădere istorică a economiei. Analiştii estimează o contracţie de 22% în al doilea trimestru, cel mai mare declin din 1955 încoace.

    Chiar dacă Japonia a suferit mult mai puţine infecţii şi decese cauzate de coronavirus prin comparaţie cu alte mari puteri mondiale, prim-ministrul a fost criticat pentru amânarea declarării stării de urgenţă când au fost raportate primele cazuri şi pentru interzicerea mult prea lentă a accesului cetăţenilor chinezi pe teritoriul ţării.

    Susţinerea cabinetului condus de Abe a scăzut la 29% în ultimele săptămâni, înregistrând cel mai slab procent din 2012 încoace. Din punct de vedere istoric, orice nivel sub 30% este văzut extrem de periculos pentru guvern. Astfel, rata de dezaprobare a premierului crescut până la 64%, potrivit unui studiu publicat de ziarul japonez Mainichi.

    În prezent, Abe nu mai are muniţia fiscală de care se bucura în perioada de stabilitate economică, când rata şomajului din ţară era aproape de 0%. Problemele Japoniei vor continua să apară, în condiţiile în care gospodăriile vor fi nevoite să limiteze cheltuielile esenţiale, iar companiile vor tăia constant din investiţii, producţie şi angajări pentru a se menţine pe linia de plutire.

     

  • Povestea omului care a fost numit şi „Thomas Edison al Japoniei”. El a fondat compania care a stat la baza unuia dintre cei mai mari producători de electronice din lume

    Savantul, inginerul şi inventatorul japonez Tanaka Hisashige a avut o contribuţie impresionantă la dezvoltarea laturii moderne, dar şi a economiei ţării sale. Numit şi „Thomas Edison al Japoniei”, în urmă cu un deceniu şi jumătate el a fondat compania care a stat la baza unuia dintre cei mai mari producători de electronice din lume, Toshiba.

    Tanaka Hisashige s-a născut pe 16 octombrie 1799 în oraşul Kurume din provincia Chikugo, Japonia, în familia unui meşteşugar care confecţiona decoraţiuni din carapace de broască ţestoasă. Lucrând încă de mic copil ca ucenic, Hisashige s-a dovedit a fi un talentat artizan.

    La vârsta de 8 ani, el a inventat o călimară cu închizătoare secretă, iar mai apoi a confecţionat un război de ţesut. La 20 de ani, a început să producă păpuşi karakuri – marionete mecanizate, capabile, cu ajutorul unor arcuri, să execute mişcări relativ complexe, fiind foarte solicitate de aristocraţii din Kyoto, de celebrii daimyō feudali şi de oamenii de la curtea shōgunului, din Edo.

    Un an mai târziu, Hisashige a refuzat să se ocupe de businessul familiei, cedându-i acest rol fratelui său mai mic pentru a se putea dedica complet pasiunii sale, şi a început să meargă la diverse festivaluri din ţară cu păpuşile pe care le fabrica singur.

    Cu toate acestea, pe când avea în jur de 35 de ani, aceste păpuşi au ieşit din modă. În 1834, el s-a mutat în Osaka, unde a început să creeze corpuri de iluminat, inclusiv o lampă cu pompă de combustibil sub presiune, care a devenit foarte populară. A plecat apoi la Kyoto, unde a studiat rangaku (metodele vestice de învăţare) şi astronomia. Ulterior, Hisashige a proiectat prima locomotivă japoneză şi prima navă de război japoneză cu aer folosindu-se de schiţele dintr-o carte olandeză, fără să aibă nicio experienţă în domeniu. După succesul acestui proiect, a urmat cursurile centrului de instruire Nagasaki Naval. Ulterior, a construit mai multe obiecte de referinţă din istoria ţării, necesare inclusiv în producerea armamentului modern.

    În 1873, în timpul dinastiei Meiji, Tanaka, pe atunci în vârstă de 74 de ani şi încă energic, a fost invitat de Ministerul Industriei la Tokyo pentru a produce telegrafe la mica fabrică a ministerului. Antreprenorul s-a mutat în cartierul Ginza în 1875 şi a închiriat al doilea etaj al unui templu pentru a-l folosi drept atelier. Aici a pus, în acelaşi an, bazele primei sale companii – Tanaka Seizo-sho (Tanaka Engineering Works), unul dintre precursorii companiei Toshiba. 

    În paralel, în 1878, Ichisuke Fujioka, un alt inventator japonez, a dezvoltat primul bec incandescent din Japonia în timp ce studia la Imperial College of Engineering (acum Facultatea de Inginerie a Universităţii din Tokio), sub tutela profesorului William Ayrton. În acel moment, Japonia trebuia să importe toate lămpile sale electrice. În 1890 Fujioka a înfiinţat Hakunetsu-sha Co., Ltd, compania având ca domeniu de activitate producţia de becuri.

    După moartea celor doi inventatori (a lui Tanaka Hisashige în 1881 şi a lui Ichisuke Fujioka în 1918), companiile au fuzionat, în 1939, sub numele de Tokyo Shibaura Denki K.K. (Tokyo Shibaura Electric Co., Ltd). Numele noii companii a fost schimbat oficial în Toshiba Corporation în 1978.

    În 2019, conglomeratul a avut vânzări de 34,4 miliarde de dolari. În prezent, compania are o echipă de circa 141.000 de angajaţi. Produsele şi serviciile businessului includ tehnologii informaţionale şi echipamente şi sisteme de comunicaţii, componente şi materiale electronice, sisteme de alimentare, sisteme de infrastructură industrială şi socială, electronice de consum, electrocasnice, echipamente medicale, echipamente de birou, precum şi produse de iluminat.

  • Lovitură pentru a treia economie a lumii: Exporturile au scăzut cu 11,7% în luna martie, iar analiştii consideră că nu a resimţit încă impactul total al crizei

    Exporturile Japoniei, a treia cea mai mare economie a lumii, au scăzut cu 11,7% în luna martie, în comparaţie cu anul trecut, în timp ce importurile au scăzut doar cu 5%, ceea ce arată efectele întârziate ale crizei asupra ţării, potrivit FT.

    Analiştii se aşteptau la o scădere de circa 10% atât la nivelul exporturilor, cât şi la nivelul importurilor, în contextul în care marii exportatori japonezi sunt expuşi puternic la scăderea cererii înregistrată la nivel global.

    În ceea ce priveşte destinaţiile, exporturile către SUA au scăzut cu 16,5% ca valoare, în timp ce exporturile către Europa au înregistrat un declin de 13,2%, iar cele către Asia un declin de 9,4%.

    Cele mai afectate sectoare sunt cel auto, cu o scădere de 13,1%, şi cel al maşinăriilor grele, care a scăzut cu 17,9%.

    Cu toate acestea, analiştii consideră că Japonia nu a resimţit încă impactul total al crizei.

    „Uitându-ne înainte, am creionat o scădere de 30% de la trimestru la trimestru pentru exporturile de bunuri şi servicii în trimestrul doi, care ar depăşi cel mai mare declin înregistrat de Japonia în timpul crizei financiare globale”, a notat Tom Learmouth, analist specializat pe economia Japoniei, în cadrul Capital Economics.

  • Exponate care nu există: ce expoziţii putem vizita chiar de pe canapea

    O astfel de expoziţie este cea din proiectul „Expanded Holiday”, al artistului KAWS, care utilizează realitatea augmentată. Cu ajutorul unei aplicaţii speciale pentru terminale mobile, iubitorii de artă aflaţi în
    Times Square la New York, în Parcul
    Naţional Serengeti din Tanzania, ori în anumite zone din Londra, Doha, Seul, Tokio şi nu numai pot vizualiza figurine speciale din seria AR Companions a artistului, suprapuse peste locurile respective. Cei care nu pot ajunge acolo pot închiria o figurină din serie prin intermediul aplicaţiei, iar colecţionarii pasionaţi au cumpărat chiar una dintr-o ediţie specială de
    25 pentru suma de 10.000 de dolari.

  • Prima ţară care ia măsuri extreme împotriva coronavirusului

    Premierul Japoniei, Shinzo Abe, a anunţat, joi, că toate şcolile din ţară vor fi închise până în luna aprilie, din cauza epidemiei de coronavirus, potrivit The Japan Times. Premirul susţine că următoarele două săptămâni sunt critice în ceea ce priveşte numărul de îmbolnăviri.

    Premierul Japoniei a spus că toate şcolile vor fi închise începând de vineri şi până la începutul lunii aprilie, pe fondul epidemiei de coronavirus.

    Totodată, Abe a anunţat că următoarele două săptămâni vor fi „critice” în ceea ce priveşte numărul de infectări, mai ales în rândul elevilor.

    „Au fost luate măsuri pentru a preveni răspândirea infecţiei printre copii în fiecare regiune, iar următoarele două săptămâni reprezintă o perioadă critică”, a spus Shinzo Abe.

    Anunţul premierului vine în contextul în care numărul de cazuri de infecţie cu noul coronavirus a crescut în Japonia, depăşind 200.

    La acestea se adaugă şi cei peste 700 de oameni infectaţi, aflaţi la bordul navei de croazieră Diamond Princess, la bordul căreia se află şi nouă români.