BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Cum să pierzi 100 de mld. de dolari: Adani, cel mai bogat indian, este la pământ după ce compania sa a anulat o vânzare uriaşă de acţiuni

    Adani Group, deţinută de magnatul indian Gautam Adani, a încasat o lovitură de 100 de miliarde de dolari după ce a fost acuzată de un rechin bursier de o fraudă contabilă uriaşă, care a dus la prăbuşirea preţului acţiunilor. Compania a decis oprirea de la tranzacţionare a unui pachet de acţiuni în valoare  de 2,4 miliarde de dolari, susţinând „nu este corect din punct de vedere moral” continuarea procedurii în contextul scăderii abrupte a  preţului, scrie Financial Times.

    În cadrul unui discurs video publicat cu puţin timp înainte de deschiderea burselor, Gautam Adani a dat asigurări şi a respins toate temerile legate de finanţele Adani Group. Mai mult, el a precizat că tranzacţionarea acţiunilor a fost oprită pentru a proteja investitorii, care altfel s-ar fi confruntat cu pierderi importante din cauza scăderi  preţului.

    „Pentru mine, interesele investitorilor mei este ceea ce primează. Prin urmare, pentru a îi feri de eventualele pierderi am decis oprirea vânzării”, a spus Adani.

    De când Hidenburg Research a acuzat conglomeratul lui Adani de fraudă contabilă, compania a pierdut în total 102 miliarde de dolari. Adani Group este acuzat de creşterea artificială a preţului acţiunilor companiilor listate la bursă, ceea a permis acestora să-şi asume mai multe datorii „punând întregul grup într-o situaţia financiară precară”.

    Acţiunile tuturor celor 10 companii listate la bursă au scăzut joi la începutul şedinţei de tranacţionare din Mumbai. Acţiunile Adani Enterprises au scăzut cu 18%, în timp ce Adani Transmission şi Adani Ports au scăzut cu 10%.

    Mai mulţi parlamentari indieni din opoziţie au cerut joi ca parlamentul să aloce timp pentru a dezbate acuzaţiile aduse de Hideburg Research. Printre investitorii Adani Group se numără institiţii importante ale statului printer care Insurance Corporation of India  şi State Bank of India.

    Înainte de deschiderea burselor, Adani a făcut eforturi continue pentru a calma investitorii, inclusive prin publicarea unui răspuns de 413 pagini la acuzaţiile rechinului bursier. Principalii investitori, printer care se numără International Holding Company din Abu Dhabi şi Jupiter Asset Management, s-au angajat deja să cumpere 30% din acţiunile care au fost scoase ulterior de la vânzare.

    În urma prăbuşirii preţului acţiunilor, grupuri financiare importante, inlcusiv ramura de wealth management al Citigroup, au început să nu mai accepte ca garanţie valori mobiliare ale Adani Group pentru împrumuturile destinate investiţiilor.

  • BREAKING: Guvernul Ciucă iese din nou pe pieţele externe pentru a se a împrumuta. La început de ianuarie a atras suma record de 4 mld. dolari de la investitori. Acum redeschide două emisiuni

    Guvernul Ciucă, prin Ministerul Finanţelor, a ieşit luni pe pieţele externe pentru a se finanţa prin redeschiderea a două emisiuni de obligaţiuni în euro, una scadentă pe 27 septembrie 2026 iar cealaltă pe 27 septembrie 2029, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analişti descriu ca “tap issue”, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cealălată la o dobândă de 6,25% pe an. Acum, potrivit datelor din platforma Bloomberg, dobânzile sunt formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază. Sumele finale urmează a fi publicate spre seară, atunci când Guvernul va analiza interesul investitorilor.

    Prin această reemitere de bonduri, Guvernul majorează sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni şi poate emite cu primă faţă de cuponul iniţial. Poate de exemplu să atragă până la 2 mld. euro din emisiunea de 750 mil. euro.

    Un bancher consultat de ZF spune că în general se emite între 1,5 mld. euro – 2,25 mld. euro pe un ISIN. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste, HSBC, JP Morgan.

    “Dacă exista interes este posibil să atragă pe cele 2 ISIN-uri undeva între 2-3 MLD EUR pentru a asigura aproape tot necesarul de finanţat în FX prin emisiuni pe pieţe internaţionale vs ce au în plan pe anul acesta”, spune bancherul.

    La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an. Interesul investitorilor a fost de circa 11 mld. dolari

    În anul 2023 necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 160 miliarde lei, la care se adaugă necesarul de refinanţare a instrumentelor de cash management, volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,40% din PIB (aproximativ 68 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei.

    Se estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de cca 30% din surse interne şi de 70% din surse externe.

  • Europa se pregăteşte pentru impact: Piaţa imobiliarelor se va confrunta cu cea mai dură resetare din istorie

     Investitorii au rămas fără bani, iar băncile nu vor să le mai întindă o mână de ajutor în timp ce o parte din împrumuturile de 1,9 trilioane euro aşteaptă să fie plătită în 2023

    Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg.

    Investitorii se străduiesc să găsească noi modalităţi de finanţare a proiectelor imobiliare, în timp ce băncile acordă credite din ce în ce mai greu, pe fondul creşterii rapide a dobânzilor.

    Realitatea va prinde din urma piaţa de real-estate din Europa în doar câteva săptămâni, atunci când creditorii vor trage linie privind evaluarea marilor investitori europeni din real-esetate, care ar putea retrograda. Dacă băncile decid că este mult prea riscant să mai împrumute investitorii, ar putea urma o criză in real-estate.

    Împrumturi, obligaţiuni şi alte tipuri de datorii în valoare totală de 1,9 trilioane de euro – aproape cât economia Italiei – sunt garantate cu proprietăţi comerciale sau girate de marii proprietari de imobiliare din Europa şi Marea Britanie, arată un studiu al Bayese Business School.

    Aproximativ 20% din această sumă, adică aproape 390 mld. euro, vor ajunge la scadenţă în acest an. În contextul în care băncile ar putea fi extrem de reticente în privinţa creditării, iar banii nu vor putea fi returnaţi, se vor testa pentru prima dată într-o situaţie de criză reglementările concepute după criza financiară din 2008 privind limitarea riscurilor legate de împrumuturile pentru imobiliare.

    Băncile europne vor fi forţate de regulile stabilite în 2008 să fie mult mai agresive în ceea ce priveşte problema creditelor neperformante. De asemenea, băncile se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un deceniu, ceea ce înseamnă că nu vor interveni foarte direct în mijlocul crizei. Cei mai mari pierzători în aceste circumstanţe sunt investitorii, pe umerii cărora se adună povara datoriilor şi necesitatea identificării unor noi surse de finanţare.

    „Băncile nu vor mai acorda atat de uşor credite, apetitul lor este scăzut şi va rămâne scăzut până când piaţa va ajunge la finalul declinului. Noile reglementări adoptate după episoduld in 2088 obligă băncile să se ocupe de problema creditelor neperformante, iar o modalitate de a rezolva problema este de a o transforma în problema altcuiva”, a declarat Vincent Nobel, şeful departamentului de împrumuturi bazate pe active al managerului de active Federated Hermes Inc.

    Până acum, Suedia a fost epicentrul crizei, cu o scădere a preţurilor locuinţelor cu 20%. Companiile imobiliare cotate la bursa locală au pierdut 30% din valoare în ultimul an, iar banca centrală şi ASF-ul suedez au avertizat în nenumărate rânduri privind pericolul pe care îl presupun datoriile imobiliare comerciale.

    În Europa există anumiţi piloni de stabilitate printre care se numără Italia şi Spania, lovite puternic de criza din 2008, unde real-estate-ul nu se confruntă cu turbulenţe. Pe de altă parte, ceea ce stârneşte îngrijorarea analiştilor şi economiştilor este Marea Britanie – unde piaţa pare că începe să se prăbuşească – şi Germania, care s-ar putea confrunta de asemenea cu un cutremur imobiliar.

     

  • Europa se pregăteşte pentru impact: Piaţa imobiliarelor se va confrunta cu cea mai dură resetare din istorie. Investitorii au rămas fără bani, iar băncile nu vor să le mai întindă o mână de ajutor în timp ce o parte din împrumuturile de 1,9 trilioane euro aşteaptă să fie plătită în 2023

    Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg.

    Investitorii se străduiesc să găsească noi modalităţi de finanţare a proiectelor imobiliare, în timp ce băncile acordă credite din ce în ce mai greu, pe fondul creşterii rapide a dobânzilor.

    Realitatea va prinde din urma piaţa de real-estate din Europa în doar câteva săptămâni, atunci când creditorii vor trage linie privind evaluarea marilor investitori europeni din real-esetate, care ar putea retrograda. Dacă băncile decid că este mult prea riscant să mai împrumute investitorii, ar putea urma o criză in real-estate.

    Împrumturi, obligaţiuni şi alte tipuri de datorii în valoare totală de 1,9 trilioane de euro – aproape cât economia Italiei – sunt garantate cu proprietăţi comerciale sau girate de marii proprietari de imobiliare din Europa şi Marea Britanie, arată un studiu al Bayese Business School.

    Aproximativ 20% din această sumă, adică aproape 390 mld. euro, vor ajunge la scadenţă în acest an. În contextul în care băncile ar putea fi extrem de reticente în privinţa creditării, iar banii nu vor putea fi returnaţi, se vor testa pentru prima dată într-o situaţie de criză reglementările concepute după criza financiară din 2008 privind limitarea riscurilor legate de împrumuturile pentru imobiliare.

    Băncile europne vor fi forţate de regulile stabilite în 2008 să fie mult mai agresive în ceea ce priveşte problema creditelor neperformante. De asemenea, băncile se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un deceniu, ceea ce înseamnă că nu vor interveni foarte direct în mijlocul crizei. Cei mai mari pierzători în aceste circumstanţe sunt investitorii, pe umerii cărora se adună povara datoriilor şi necesitatea identificării unor noi surse de finanţare.

    „Băncile nu vor mai acorda atat de uşor credite, apetitul lor este scăzut şi va rămâne scăzut până când piaţa va ajunge la finalul declinului. Noile reglementări adoptate după episoduld in 2088 obligă băncile să se ocupe de problema creditelor neperformante, iar o modalitate de a rezolva problema este de a o transforma în problema altcuiva”, a declarat Vincent Nobel, şeful departamentului de împrumuturi bazate pe active al managerului de active Federated Hermes Inc.

    Până acum, Suedia a fost epicentrul crizei, cu o scădere a preţurilor locuinţelor cu 20%. Companiile imobiliare cotate la bursa locală au pierdut 30% din valoare în ultimul an, iar banca centrală şi ASF-ul suedez au avertizat în nenumărate rânduri privind pericolul pe care îl presupun datoriile imobiliare comerciale.

    În Europa există anumiţi piloni de stabilitate printre care se numără Italia şi Spania, lovite puternic de criza din 2008, unde real-estate-ul nu se confruntă cu turbulenţe. Pe de altă parte, ceea ce stârneşte îngrijorarea analiştilor şi economiştilor este Marea Britanie – unde piaţa pare că începe să se prăbuşească – şi Germania, care s-ar putea confrunta de asemenea cu un cutremur imobiliar.

     

  • În ce mai investim – Asigurări

    Allianz SE (simbol bursier ALV) este o multinaţională germană de servicii financiare cu sediul în München şi ale cărei principale linii de business sunt asigurările şi administrarea activelor. Grupul a început să fie tranzacţionat pentru prima oară pe 12 decembrie 1895 pe bursa din Berlin, iar astăzi are o capitalizare de peste 88 miliarde de euro la Frankfurt.

    Acţiunile ALV au înregistrat un declin de 3,3% anul trecut, iar de la începutul anului 2023 au un avans de 9%, tranzacţionându-se la preţul de 219 euro pe 17 ianuarie. Emitentul este inclus în indicele principal DAX al Bursei de la Frankfurt şi în indicele paneuropean Euro Stoxx 50.

    Allianz SE este prezentă în România prin compania Allianz-Ţiriac Asigurări – al doilea jucător din piaţa de asigurări din România, cu o cota de piaţă de 14,3% în 2021 –  şi prin societatea de administrare a fondurilor de pensii Allianz-Ţiriac Pensii Private – al doilea jucător pe piaţa pensiilor obligatorii, cu fondul AZT Viitorul Tău.

    În primele nouă luni din 2022, Allianz SE a raportat venituri totale de 116 miliarde de euro, în urcare cu 5,3% faţă de perioada similară din 2021, respectiv un profit operaţional de 10,2 miliarde de euro, cu 3,2% mai mare. Profitul net atribuibil acţionarilor a fost de 4,7 miliarde de euro, în scădere cu 31,5%, în principal pe fondul unui provizion.

    În trimestrul trei, grupul a avut venituri totale de 34,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,3% faţă de T3/2021, un profit operaţional de 3,5 miliarde de euro, cu 7,4% mai mare, creştere determinată de performanţa segmentului de business Property-Casualty, respectiv un profit net atribuibil acţionarilor de 2,5 miliarde de euro, plus 16,7%.

    Pentru întreg anul 2022, Allianz se aşteaptă la un profit operaţional de 13,4 miliarde de euro, plus sau minus 1 miliard de euro. În a doua parte a anului trecut, Allianz SE a anunţat un program de răscumpărare de acţiuni proprii în valoare de până la 1 miliard de euro, care a început de la jumătatea lunii noiembrie şi se va încheia la finele acestui an cel târziu. Acţiunile răscumpărate vor fi anulate.

    În 2021 Allianz a acordat investitorilor un dividend de 10,8 euro pe acţiune, adică dividende totale de 4,3 milioane de euro, cu un randament de circa 5%. Compania se tranzacţionează la un indicator P/E de 13,72.

    Allianz are operaţiuni în peste 70 de ţări, mai mult de 100 de milioane de clienţi privaţi şi corporate şi peste 150.000 de angajaţi. Grupul este condus din poziţia de CEO din 2015 de Oliver Bäte.

  • Profil de investitor: Despre capitulare şi alegeri greşite în investiţii

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    „Am început să investesc în 2004, după ce am urmat un curs de finanţe la universitate. Cursul mi-a stârnit interesul pentru acest subiect şi am continuat să studiez mai departe pe cont propriu”, povesteşte Pietari Laurila, 41 de ani, unul dintre investitorii populari ai eToro. Despre activitatea pe platforma de tranzacţionare voi scrie mai târziMai întâi, despre începuturi.

    În facultate, britanicul Pietari a dat peste o carte a profesorului de finanţe Vijay Singal intitulată „Beyond the Random Walk”. Cartea prezintă o serie de strategii care, din punct de vedere istoric, au bătut piaţa. A combinat câteva dintre acestea, le-a dezvoltat şi modificat şi a trecut la treabă. Aşteptările sale când şi-a deschis primul cont de tranzacţionare au fost mici, dar, „spre surprinderea” sa, strategiile au început să funcţioneze, iar până în 2011 portofoliul îi crescuse suficient de mult, încât a decis să devină investitor cu normă întreagă. Până atunci, cu un master în computer science la Universitatea Aalto din Espoo, Finlanda, lucrase pentru companii ca Accenture, Dresdner Kleinwort, OpenGamma şi Commerzbank.

    „În investiţii, faci bani dacă iei decizii bune. Îmi place acest lucru. Am lucrat înainte în locuri în care remuneraţia era determinată de numărul de ani pe care îi aveai în companie sau de calitatea relaţiei cu şeful. În investiţii, în schimb, doar rezultatele contează”, afirmă el. În timpul facultăţii, Pietari a lucrat part-time ca programator şi în câţiva ani a reuşit să economisească aproximativ 20.000 de euro. Cu aceşti bani a făcut day trading pe baza rapoartelor financiare ale companiilor. În fiecare zi citea zeci de comunicate de presă şi făcea estimări a cât de mult ar trebui să se mişte acţiunile ca urmare a raportărilor.

    „Dacă valoarea acţiunii era sub sau peste estimarea mea, intram în poziţie long sau short şi o ţineam pentru câteva ore. Pentru că ştiam că pot oricând să alimentez contul în cazul în care lucrurile nu mergeau bine, îmi puteam asuma riscuri mari. Uneori, deţineam doar două sau trei acţiuni, ceea ce nu ar fi posibil astăzi”, continuă investitorul.

    „Să pierzi bani face parte din jocul de investiţii. Nu este niciodată plăcut, dar este ceva ce trebuie să accepţi dacă vrei să investeşti pe termen lung. Toată lumea pierde bani pe piaţă din când în când. Nu este nimic de care să vă fie ruşine.” Pietari Laurila

    De când investeşte, Pietari nu a dus lipsă de primejdii. Când l-am întrebat dacă s-a simţit nesigur sau dacă a avut intenţia să renunţe la investiţii vreodată, mi-a spus că cel mai aproape de a lua decizia asta a fost în perioada Crăciunului din 2018. Avea atunci un portofoliu de acţiuni în mare parte din sectorul bancar. Credea că nu va fi recesiune, că toate discuţiile despre aceasta erau un nonsens şi că, prin urmare, băncile erau o investiţie bună. Totuşi, pentru el anul nu decursese tocmai bine.

    „La începutul celui de-al patrulea trimestru din 2018, portofoliul meu scăzuse cu aproximativ 10%. Economia încetinea, situaţia politică din Italia era instabilă, iar SUA şi China erau implicate într-un război comercial. Cu toate acestea, am continuat să deţin acţiuni din sectorul bancar”, adaugă el.

    Al patrulea trimestru s-a dovedit a fi teribil. Temerile legate de recesiune s-au intensificat, iar băncile au suferit o scădere semnificativă. Portofoliul lui a picat cu încă 15% şi a încheiat anul cu o scădere de 25%.

    „Investisem în acţiuni total nepotrivite şi îmi menţinusem punctul de vedere cu prea multă încăpăţânare pentru prea mult timp. Acesta a fost singurul moment din cariera mea în care m-am întrebat dacă ar fi mai bine să renunţ şi să investesc într-un indice bursier”, recunoaşte Pietari.

    S-a întâmplat însă ca aşteptările sale privind o potenţială recesiune să se materializeze – aceasta nu a avut loc. Piaţa, cât şi portofoliul său şi-au revenit puternic în 2019, iar investitorul şi-a recuperat toate pierderile.

    „Renunţarea la sfârşitul anului 2018 ar fi fost o greşeală gravă. Să pierzi bani face parte din jocul de investiţii. Nu este niciodată plăcut, dar este ceva ce trebuie să accepţi dacă vrei să investeşti pe termen lung. Toată lumea pierde bani pe piaţă din când în când. Nu este nimic de care să vă fie ruşine”, afirmă astăzi, cu tărie, Pietari Laurila.

    Pietari Laurila, 41 de ani

    PROFESIE: informatician

    OCUPAŢIE: investitor full-time

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    Aceasta este doar una dintre poveştile nefaste ale carierei lui de investitor, având în vedere că în cei 18 ani de investiţii a trecut prin câteva perioade de criză. Ultima dată când a pierdut bani a fost în martie 2020, când a izbucnit criza COVID-19. Portofoliul lui a scăzut cu 30% în câteva săptămâni. Atunci a decis să iasă temporar din piaţă şi să aştepte ca lucrurile să se liniştească. „Am reuşit să recuperez relativ repede cea mai mare parte a pierderilor, deoarece piaţa şi-a revenit puternic ulterior.

    În ciuda pierderilor, nu a fost un moment atât de dificil pentru mine din punct de vedere psihologic, deoarece ştiam că şi ceilalţi pierdeau bani. De asemenea, durata scăderii a fost scurtă – doar câteva luni”, spune acesta. Investitorul afirmă că este mai dificil atunci când crezi că ai făcut o greşeală în ceea ce priveşte propria analiză şi poziţionare, aşa cum i s-a întâmplat lui în 2018. Asta duce la introspecţie şi la modificări de strategie. Te întrebi de ce ai făcut greşeala respectivă şi cum poţi să nu o repeţi.

    „În astfel de momente, este mai bine să nu vă verificaţi tot timpul portofoliul, deoarece acest lucru nu face decât să vă împovăreze din punct de vedere psihologic”, mai spune el.

    Cel mai adesea londonezul investeşte în acţiuni, dar nu tot timpul. În trecut au existat circumstanţe excepţionale în care a considerat că incertitudinea economică este atât de mare, încât cel mai bun activ pe care trebuie să îl deţinem este numerarul. Anul 2008 a reprezentat o astfel de circumstanţă.

    „Am deţinut mulţi bani lichizi pentru că am simţit că economia încetineşte brusc. Am pierdut ceva bani în acel an, dar nu la fel de mult ca în cazul în care aş fi deţinut un portofoliu plin de acţiuni”, adaugă investitorul. 12 ani mai târziu, la începutul lunii martie 2020, el îşi aminteşte că stătea într-un restaurant şi spunea despre coronavirus că nu este important, deoarece, deşi China era în blocaj la acel moment, piaţa bursieră chineză a dat întotdeauna dovadă de rezilienţă. După cum ştim, pandemia s-a concretizat şi a avut reverberaţii în multe direcţii.

    „Mi-am dat seama că făcusem o eroare de judecată catastrofală la mai puţin de o săptămână mai târziu, când Italia s-a blocat. Atunci am înţeles că blocajele se vor răspândi în curând peste tot în lume şi vor provoca o recesiune globală fără precedent. Am vândut imediat totul, chiar şi după ce am suferit pierderi mari în cele două săptămâni anterioare. Această decizie mi-a salvat portofoliul de la prăbuşirea severă care a urmat”, mărturiseşte el.

    Ultima dată când a avut un presentiment negativ a fost în iunie 2022. Atunci băncile centrale şi-au dat seama de eroarea lor de a menţine ratele dobânzilor la un nivel prea scăzut pentru prea mult timp în 2021 şi pentru a-şi îndrepta eroarea au decis să le majoreze în cel mai rapid ritm din ultimele decenii.

    „Am crezut că acest lucru a creat riscul unei crize financiare din cauza nivelului ridicat de îndatorare din sistem. Am decis să mă mut în principal în numerar. Evenimentele care au avut loc de atunci au arătat că sistemul financiar a fost capabil să facă faţă unor rate ale dobânzii mai mari, aşa că acum am revenit la investiţii complete”, continuă acesta.

     

    Pariu pe bănci

    Pietari Laurila investeşte în acţiuni din sectorul bancar din 2018, deoarece consideră că sunt ieftine şi reformele implementate după criza financiară globală le-au făcut mai sigure. Îi plac în special băncile europene, despre care spune că au o evaluare atractivă în acest moment şi beneficiază de creşterea dobânzilor. Al doilea domeniu în care investeşte este cel petrolier, mai slab reprezentat în portofoliul lui.

    „Unele dintre poziţiile mele preferate sunt Banco Santander, o bancă spaniolă, HSBC şi Barclays, ambele britanice, şi Shell, companie petrolieră britanică. Este adevărat că ar putea exista o recesiune în Europa în 2023, dar mă aştept ca aceasta să fie superficială, deoarece, printre altele, situaţia energetică s-a îmbunătăţit recent. Cred că preţul petrolului va fi bine susţinut în 2023, pe măsură ce China se redeschide treptat. În acelaşi timp, companiile din domeniu nu investesc suficient în explorări petroliere, ceea ce limitează oferta”, explică acesta.

    Cu o certificare de management al investiţiilor acordată de Chartered Institute for Securities & Investment, Pietari Laurila a devenit la finele anului 2020 un Popular Investor, categorie sub care eToro a strâns oameni din toate domeniile profesionale care gestionează portofolii ce sunt copiate de alţi utilizatori. Strategia sa, în care are investită cea mai mare parte a capitalului, este copiată de peste 3.000 de persoane, care au investit mai mult de 5 milioane de dolari. Pietari are statutul de Elite, adică un utilizator care trebuie să aibă un minim de 25.000 de dolari în capital total şi cel puţin 500.000 de dolari care să îi copieze portofoliul.

    Cele mai mari deţineri ale sale în momentul de faţă sunt la Allianz SE (6,65%), Bank of America Corp (6,65%), Bayer AG (6,5%), Deutsche Telekom AG (6,44%), HSBC (6,4%), Deutsche Bank (6,4%), Commerzbank AG (6,4%), BNP Paribas (6,4%), Societe Generale Group (6,4%) şi Barclays (6,4%), restul de 35,36% fiind alte investiţii şi cash.

    „Nu vă puneţi toate ouăle într-un singur coş. Nu faceţi cum am făcut eu în 2004, când am început să investesc, şi să deţineţi doar două sau trei acţiuni în portofoliu. Este mai bine să investiţi în cel puţin 20 de acţiuni. Dacă nu aveţi expertiza necesară pentru a alege singuri acţiunile, puteţi investi în fonduri tranzacţionate la bursă sau puteţi copia alţi investitori pe platforme precum eToro”, spune el.

    Investitorul caută acţiuni de valoare care beneficiază de tendinţe economice favorabile. Defineşte acţiunile de valoare ca acele acţiuni care sunt ieftine pentru că firma din spatele lor suferă din cauza anumitor probleme, care este esenţial să înţelegem dacă sunt temporare sau permanente.

    „Uneori, problema este cauzată de un mediu nefavorabil şi nu are nimic de-a face cu produsele sau managementul companiei. Dacă mediul se schimbă, compania va avea din nou rezultate bune. Acesta este genul de situaţii în care îmi place să investesc”, explică el.

    Pentru a lua deciziile atunci când investeşte, Pietari foloseşte multe surse diferite de informare. Generează o listă de acţiuni cu ajutorul unui program pe care le va analiza. Dacă acest program îi spune că o acţiune ar putea fi interesantă, atunci o analizează mai în detaliu. Citeşte mai întâi ultima raportare financiară şi transcrierea conferinţei aferentă. Acest lucru îi arată pe ce tipuri de probleme se concentrează analiştii care urmăresc compania. Apoi, inspectează graficul acţiunilor pe ultimii doi ani, identifică zilele în care au înregistrat o dinamică semnificativă şi încearcă să stabilească motivele acestei mişcări.

    „Obiectivul este de a afla dacă există probleme cunoscute care să afecteze acţiunile. De asemenea, voi încerca să evaluez sensibilitatea acţiunilor la factorii macro. De exemplu, acţiunile din sectorul bancar sunt deseori influenţate de fluctuaţiile ratelor dobânzilor, iar acţiunile din sectorul petrolier de variaţiile preţului petrolului”, afirmă investitorul.

    După ce examinează graficul acţiunilor, începe o analiză a performanţei veniturilor companiei din ultimii ani şi bilanţul acesteia. Pietari spune că se mulţumeşte să plătească un preţ mai mare pentru o companie care este mai profitabilă şi mai sigură decât concurenţii săi. În cele din urmă, face o evaluare generală.

    „Este acţiunea suficient de atractivă, luând în considerare problemele specifice companiei şi sensibilităţile macroeconomice ale acţiunii, pentru ca aceasta să intre în portofoliu? Efectuez această analiză în mod continuu, deoarece acţiunile se mişcă în sus şi în jos, iar atractivitatea lor se schimbă în fiecare zi”, mai spune el. Portofoliul lui a avut un randament de 37% în 2021.

    Una dintre deţinerile care au contribuit cel mai mult la această performanţă a fost asigurătorul francez CNP Assurances, în care a investit pentru că acţiunile erau prea ieftine în mod absolut şi în raport cu locul în care se tranzacţionau ratele dobânzilor europene. Rate mai mari ale dobânzilor sunt bune pentru asigurători, spune el. CNP Assurances, care a fost cumpărată de La Banque Postale, i-a adus acestuia un câştig de 50%. Anul 2022 a fost însă foarte diferit faţă de 2021, cu un război care a provocat o creştere a preţurilor la energie, o inflaţie ridicată şi o luptă a băncilor centrale cu inflaţia prin ridicarea ratelor dobânzilor.

    „A fost o călătorie «rollercoaster»: salturi uşoare în sus şi în jos, cu puţină mişcare generală.” Portofoliul lui a pierdut în S1/2022 între 5% şi 10%. „În a doua jumătate, am reuşit să recuperez aceste scăderi, mai întâi prin tranzacţii tactice ici şi colo între iunie şi octombrie şi, mai recent, investind din nou în acţiuni, după ce am început să mă simt mai confortabil cu economia. Portofoliul meu a crescut uşor în acest an. Sunt mulţumit de rezultat, date fiind circumstanţele. Compar performanţa mea cu cea a indicelui MSCI World, care a pierdut aproape 20% în 2022”, continuă el.

    În ceea ce priveşte anul 2023, Pietari Laurila se aşteaptă ca pieţele să rămână agitate, deoarece problema inflaţiei nu a fost rezolvată. Aşteptarea sa este ca SUA să intre într-o uşoară recesiune, lucru care nu se reflectă încă în preţ, aşa că anticipează viitoare scăderi pe burse în acest an. Totuşi, se aşteaptă ca piaţa să îşi revină până la sfârşitul anului, pe măsură ce accentul se va îndrepta spre îmbunătăţirea situaţiei economice în 2024.

    „Privind dincolo de 2023, sunt atât optimist, cât şi pesimist. Pesimist pentru că următorul deceniu va produce probabil randamente mai mici pentru majoritatea investitorilor decât cel trecut, în special pentru cei care investesc pasiv în indici bursieri. Dar, de asemenea, optimist pentru că eu cred că acţiunile de valoare, în care investesc, sunt pregătite pentru o depăşire puternică a performanţelor faţă de indici”, adaugă investitorul.

    Pe lângă faptul că trebuie să începem să investim cât mai curând posibil, Pietari ne sfătuieşte să nu intrăm în panică. El spune că cercetările au constatat că investitorii individuali au performanţe semnificativ mai slabe decât fondurile în care investesc din cauza achiziţiilor şi vânzărilor prost sincronizate.

    „Nu fiţi unul dintre aceşti investitori. Este mai bine să fiţi pe dos: să cumpăraţi atunci când economia merge prost, când titlurile din presă sunt proaste, iar alţii vând”, recomandă el. Un alt sfat pe care îl da este legat de controlul costurilor, un factor determinant al randamentelor pe termen lung. De exemplu, 90% dintre fondurile gestionate activ au performanţe inferioare indicelui lor pe termen lung, nu pentru că managerii fondurilor sunt investitori slabi, ci din cauza comisioanelor ridicate ale fondurilor.

    „Puteţi economisi bani investind în fonduri indexate cu costuri reduse şi alegând o platformă cu comisioane de tranzacţionare reduse sau zero.”

    Nu în ultimul rând, investitorul spune să luăm în considerare acţiunile de valoare. Managerul de active Research Affiliates preconizează că acestea vor avea un randament de 4%-11% pe an peste inflaţie în următorul deceniu, în timp ce acţiunile de creştere, cum ar fi cele de tehnologie, vor avea un randament de numai 2% pe an.

    „Luaţi în considerare acţiunile de valoare. Cred că acţiunile de valoare sunt poziţionate în mod unic pentru o performanţă superioară în acest moment.Prin urmare, consider că este justificată o alocare în portofoliu a acţiunilor de valoare”, mai spune el.

    Mulţi oameni cred că este important să cumpere acţiuni la minime – după o prăbuşire a pieţei – şi să vândă la maxime – chiar înainte de următoarea prăbuşire. Cu toate acestea, acest lucru este foarte dificil de realizat. Chiar şi majoritatea profesioniştilor care încearcă să facă asta nu reuşesc de multe ori.

    „Timpul este prietenul tău pe piaţa bursieră. Din punct de vedere istoric, acţiunile au avut un randament de 5% pe an peste inflaţie. Poate că nu pare mult, dar dacă portofoliul vostru are un randament de 5% pe an timp de 100 de ani, capitalul vostru se multiplică de 130 de ori. Vă puteţi îmbogăţi pe piaţa bursieră dacă aveţi răbdare”, conchide Pietari Laurila. 

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Poziţia long este o strategie de investiţii care presupune achiziţionarea unei acţiuni, mărfi sau a altui titlu de valoare cu aşteptarea că valoarea acestuia va creşte în viitor. Aşadar, cu o astfel de poziţie, un investitor cumpără activul şi îl deţine cu intenţia de a-l vinde în viitorul apropiat la un preţ mai mare.

    Poziţia short reprezintă o strategie prin care speculatorul mizează pe deprecierea preţului şi încearcă să protejeze un profit dintr-o poziţie long (hedging) sau, pur şi simplu, să profite de pe urma scăderii. Spre deosebire de poziţia long, într-o poziţie short investitorul nu deţine activul, ci îl împrumută în aşteptarea vânzării pentru a-l răscumpăra apoi la un preţ mai mic.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Asigurări

    Allianz SE (simbol bursier ALV) este o multinaţională germană de servicii financiare cu sediul în München şi ale cărei principale linii de business sunt asigurările şi administrarea activelor. Grupul a început să fie tranzacţionat pentru prima oară pe 12 decembrie 1895 pe bursa din Berlin, iar astăzi are o capitalizare de peste 88 miliarde de euro la Frankfurt.

    Acţiunile ALV au înregistrat un declin de 3,3% anul trecut, iar de la începutul anului 2023 au un avans de 9%, tranzacţionându-se la preţul de 219 euro pe 17 ianuarie. Emitentul este inclus în indicele principal DAX al Bursei de la Frankfurt şi în indicele paneuropean Euro Stoxx 50.

    Allianz SE este prezentă în România prin compania Allianz-Ţiriac Asigurări – al doilea jucător din piaţa de asigurări din România, cu o cota de piaţă de 14,3% în 2021 –  şi prin societatea de administrare a fondurilor de pensii Allianz-Ţiriac Pensii Private – al doilea jucător pe piaţa pensiilor obligatorii, cu fondul AZT Viitorul Tău.

    În primele nouă luni din 2022, Allianz SE a raportat venituri totale de 116 miliarde de euro, în urcare cu 5,3% faţă de perioada similară din 2021, respectiv un profit operaţional de 10,2 miliarde de euro, cu 3,2% mai mare. Profitul net atribuibil acţionarilor a fost de 4,7 miliarde de euro, în scădere cu 31,5%, în principal pe fondul unui provizion.

    În trimestrul trei, grupul a avut venituri totale de 34,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,3% faţă de T3/2021, un profit operaţional de 3,5 miliarde de euro, cu 7,4% mai mare, creştere determinată de performanţa segmentului de business Property-Casualty, respectiv un profit net atribuibil acţionarilor de 2,5 miliarde de euro, plus 16,7%.

    Pentru întreg anul 2022, Allianz se aşteaptă la un profit operaţional de 13,4 miliarde de euro, plus sau minus 1 miliard de euro. În a doua parte a anului trecut, Allianz SE a anunţat un program de răscumpărare de acţiuni proprii în valoare de până la 1 miliard de euro, care a început de la jumătatea lunii noiembrie şi se va încheia la finele acestui an cel târziu. Acţiunile răscumpărate vor fi anulate.

    În 2021 Allianz a acordat investitorilor un dividend de 10,8 euro pe acţiune, adică dividende totale de 4,3 milioane de euro, cu un randament de circa 5%. Compania se tranzacţionează la un indicator P/E de 13,72.

    Allianz are operaţiuni în peste 70 de ţări, mai mult de 100 de milioane de clienţi privaţi şi corporate şi peste 150.000 de angajaţi. Grupul este condus din poziţia de CEO din 2015 de Oliver Bäte.

    „Profitul nostru operaţional şi venitul net demonstrează părţilor interesate beneficiile dimensiunii şi diversificării noastre globale, precum şi strategia noastră centrată pe clienţi. În plus, capacităţile noastre de gestionare a capitalului şi bilanţul creează opţionalităţi valoroase pentru Allianz, permiţându-ne să ne confruntăm cu încredere cu peisajul economic în schimbare.”

    Oliver Bäte, CEO, Allianz SE

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Un fond cu o abordare diferită. În medie, valoarea unui tichet investit de OPX Ventures se va situa între 400.000 – 500.000 de euro

    Ecosistemul de start-up-uri tech din România se află încă în curs de maturizare şi dezvoltare, numărul de fonduri de investiţii fiind încă relativ mic pe plan local, însă deja au început să apară noi astfel de jucători pe piaţă, unul dintre aceştia fiind OPX Ventures. Creat de Daniel Mereuţă, cu experienţă în recuperare de creanţe, Cosmin Ghinea, fost jurnalist ZF, şi Dragoş Simion, cunoscut pentru listarea la bursă a Flamingo Computers în 2005, OPX Ventures îşi propune să obţină circa 25-30 de milioane euro din fonduri publice şi de la investitori privaţi pentru a finanţa start-up-uri de tehnologie în faza early stage, obiectivul fiind ca fondul să devină operaţional începând cu jumătatea acestui an.

    În mod concret, cel mai probabil la începutul lui 2023 vom începe şi formal procesul de aplicaţie pentru investitori instituţionali, pentru bani publici. În paralel, avem discuţii şi cu investitori privaţi, cu aceşti «limited partners», cum îi denumim în industrie. Vedem interes, ceea ce ne bucură foarte tare, pentru că, evident, avem un pic de «track record» pe care să-l arătăm şi credem noi că undeva la mijlocul anului vom fi operaţionali şi vom da drumul efectiv, din toate punctele de vedere, formal, la fond“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Daniel Mereuţă, cofondator al OPX Ventures.

    „Vom fi un fond de investiţii early stage, un fond de investiţii timpuriu, ceea ce înseamnă că pentru noi este foarte important să găsim start-up-uri care pot să scaleze repede, ca să poată să meargă în rundele următoare într-un an şi jumătate, doi ani, asta este misiunea unui fond early stage: scalezi start-up-ul, îl ajuţi să crească, după care, evident, când vin jucători mai mari, faci un exit cu, sperăm, majoritatea dintre ele“, a completat el.

    În medie, valoarea unui tichet investit de OPX Ventures se va situa între 400.000 – 500.000 euro, fondul urmând să facă circa 20-25 de investiţii în următorii zece ani. Investiţiile vizează în principal start-up-uri tech ce creează soluţii software de tip SaaS (software as a service) sau soluţii complexe de analiză a datelor.

    OPX Ventures a luat naştere recent, ca o evoluţie a activităţii de angel investor al lui Daniel Mereuţă din ultimii trei ani, fiind momentan un microfond căruia i s-au alăturat încă doi parteneri: Cosmin Ghinea şi Dragoş Simion.

    Cei trei au participat anul acesta şi la prima ediţie a programului dedicat fondurilor de investiţii demarat de InnoX-BCR: VC Bootcamp.

    „Şi eu, şi Cosmin, şi Dragoş ne cunoaştem de foarte mulţi ani, încă din tinereţe, iar de-a lungul anului am tot discutat despre investiţii, despre start-up-uri. Acum trei ani, eu am început să fac investiţii ca angel investor, fie prin intermediul platformelor de crowdfunding, fie direct ca angel investor sau prin reţelele de angel investors din ţara noastră. Treptat, am început să construiesc un portofoliu care acum numără 13 companii şi crescând portofoliul, mi-am dat seama că este nevoie de mai multă experienţă şi aşa am început să discut şi cu Cosmin, şi cu Dragoş, să ne sfătuim, să îi mai întreb, să analizăm diverse oportunităţi. Acum suntem la nivelul la care am construit un microfond şi ne-am dat seama că poate este momentul să mergem la nivelul următor.“

    „A apărut şi oportunitatea cu programul de la InnovX-BCR şi am zis că acesta este momentul în care trebuie să începem şi formal, şi educaţional, să accelerăm ideea noastră de a forma un fond“, a povestit Daniel Mereuţă. El şi-a început cariera în domeniul colectării de creanţe, iar ulterior a lucrat în industria de outsourcing. Recent, a reuşit să facă şi primul său exit, odată cu intrarea Medlife în acţionariatul start-up-ului local Sanopass.

    „Suntem trei persoane care la bază venim din domenii diferite. Eu am experienţă care vine din zona de media, iar de 10-15 ani am trecut în barca de digital, lucrez pe proiecte digitale, în special pe marketplace-uri şi nu numai. Iar Dragoş are o experienţă de 25 de ani în zona de private equity, a făcut şi un IPO pe piaţa românească şi aşa mai departe. Deci reprezintă foarte bine profilul persoanei care înţelege extrem de bine zona corporate, finance şi aşa mai departe“, a adăugat Cosmin Ghinea, cofondator al OPX Ventures.

    El a menţionat că fondul se adresează start-up-urilor din zonele de tehnologie pe care le înţeleg fondatorii, unde au deja un istoric. „Nu clădim ceva de la zero. Cele 13 firme în care am investit deja sunt toate dintr-o zonă de tehno­logie sau îmbrăţişează concepte de tehnologie, toate sunt pe zone de tip SaaS, advanced analytics şi aşa mai departe. Deci undeva în această zonă vom merge natural mai departe.”

    Pentru anul curent, unul dintre obiectivele OPX Ventures este de a-şi calibra teza de investiţii. „Vrem să ne structurăm sau să ne calibrăm un pic teza investiţională, bazată pe feedbackurile pe care le-am primit în cadrul programului InnovX – BCR VC Bootcamp şi bazat pe această rafinare a tezei, care să însemne şi ceea ce consideră alţii că este bine să facem, dar, evident, bazat pe competenţele
    noastre principale şi pe filozofia noastră de a face business, să încercăm să să strângem şi acel fond de 25 – 30 mil. euro”, a conchis Dragoş Simion, cofondator al OPX Ventures.   ■

    Daniel Mereuţă, Cosmin Ghinea şi Dragoş Simion şi-au unit forţele pentru a crea un nou fond de investiţii în start-up-uri tech pe plan local: OPX ventures

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Bogdan Apostol, cofondator şi CEO al Nestor – platformă de „people intelligence“

    Ce e nou? Start-up-ul local estima că va încheia anul 2022 cu venituri duble faţă de 2021, în condiţiile în care anul trecut a fost un an prolific pentru companie, aceasta ajungând la un portofoliu de peste 40 de clienţi din Europa, America de Nord şi America Latină. Înfiinţat în 2018, start-up-ul a reuşit recent să atragă o investiţie de 2 milioane de euro de la Eleven Ventures, Underline Ventures şi câţiva business angels din SUA.

    „2022 a fost un an foarte aglomerat pentru noi, cu multe lucruri bune care s-au întâmplat pentru pentru Nestor, inclusiv runda de investiţii curentă. Până la sfârşitul anului probabil ne vom dubla veniturile faţă de anul trecut şi o să continuăm pe direcţia asta de creştere, bineînţeles, împreună cu investiţiile pe care le vom face intern în diverse procese, ca să putem scala şi mai rapid de atât în anii următori. Bineînţeles că ne uităm cu grijă, să zicem aşa, şi la situaţia financiară globală care se întrevede pentru 2023 cel puţin, şi suntem atenţi în acest context.“

     

    2. Invitat: Ana Maria Pascu, head of sales în cadrul ProfiCircle – platformă B2B pentru amenajarea spaţiilor comerciale şi de depozitare.

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în discuţii pentru atragerea unei finanţări de 2 milioane de euro, sumă ce va fi alocată atât pentru dezvoltarea unor noi funcţionalităţi, cât şi pentru scalarea businessului la nivel internaţional, ţările vizate pentru extindere fiind cele din zona Benelux şi Franţa. De la lansarea sa în decembrie 2019 şi până în prezent, platforma ProfiCircle a reuşit să obţină în total investiţii de peste un milion de euro atât de pe plan intern, cât şi extern.

    „Până acum am luat investiţii de 1.050.000 de euro. Ultima rundă a fost în valoare de 550.000 de euro şi a venit de la un investitor din Silicon Valley. Iar acum suntem în discuţii avansate cu mai mulţi investitori pentru 2.000.000 de euro pe care sperăm să-i luăm anul următor cât mai repede. Investiţia se va direcţiona către dezvoltarea platformei, către noi funcţionalităţi şi către scalarea la nivel internaţional, mai exact către scalarea platformei în ţările din Benelux şi Franţa.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Invitaţi: Diana Dumitrescu, CEO al InnovX, şi Bogdan Moldovan, CEO al Axigen Messaging

    Programele de accelerare ale InnovX-BCR pentru start-up-uri şi companii de tip scale-up, dar şi pentru fonduri de capital de risc (venture capital) continuă şi în 2023

    Diana Dumitrescu: „În primul rând, faptul că BCR este partenerul nostru strategic în continuare este un mare plus pentru noi, pentru că, iată, putem să construim împreună cu BCR şi asta este foarte important. Nu uit nici de ceilalţi parteneri, fără de care cu siguranţă nu am fi construit atât de multe. Şi aici mă uit şi către Microsoft, IBM, Oracle, Amazon,  parteneri de tehnologie Wi-PAT care au adus beneficii majore. O să construim în continuare, anul viitor vom avea tot două grupe start-ups şi scale-ups şi, bineînţeles venture capital.“

    Bogdan Moldovan: „Eu personal nu am avut imaginea ritmului de accelerare, chiar dacă el este enunţat de la început. Cu toate astea, nu am vizualizat acest lucru. Odată intrat în programul de accelerare şi odată văzută şi simţită pe pielea noastră cantitatea de informaţii pe care programul o oferă către noi, diversitatea workshopurilor, de la finanţe la procurement până la strategie gen blue ocean, toate acestea venite şi servite într-un cadru formal, dar absolut în niciun caz lent, din contră, accelerat.“

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitaţi: Daniel Mereuţă, Cosmin Ghinea, Dragoş Simion, fondatori ai OPX Ventures

    Dragoş Simion: „Planul pentru 2023 ar fi să ne structurăm sau să ne calibrăm un pic teza investiţională, bazată pe feedbackurile pe care le-am primit în cadrul programului InnovX – BCR VC Bootcamp şi bazat pe această rafinare a tezei, care să însemne şi ceea ce consideră alţii că este bine să facem, dar, evident, bazat pe competenţele noastre principale şi pe filozofia noastră de a face business, să încercăm să să strângem şi acel fond de 25 – 30 mil. euro.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Până şi giganţii au parte de tăieri salariale. Directorul general al uneia dintre cele mai mari companii din lume rămâne fără o parte din salariul său de peste 34,5 milioane de dolari

    JPMorgan Chase a declarat că nu va mai acorda „pe viitor” bonusuri speciale directorului general Jamie Dimon, ca urmare a reacţiei negative a investitorilor faţă de un bonus de 50 de milioane de dolari acordat anul trecut, scrie Financial Times.

    Banca şi-a asumat acest angajament într-un document de reglementare depus joi, care arată, de asemenea, că gigantul de pe Wall Street i-a plătit lui Dimon 34,5 milioane de dolari pentru activitatea sa în 2022. Această sumă a rămas neschimbată faţă de anul precedent, în ciuda faptului că societatea a suferit cel mai abrupt declin al profiturilor de mai bine de un deceniu.

    JPMorgan a precizat că Dimon, în vârstă de 66 de ani, a primit un salariu de bază de 1,5 milioane de dolari şi un bonus bazat pe performanţă de 33 de milioane de dolari în 2022. Potrivit băncii, consiliul său de administraţie, pe care Dimon îl prezidează, „a luat în considerare performanţa sa pe toate în toate domeniile în care activează” ca parte a stabilirii salariului final.

    În 2022, JPMorgan a raportat venituri record, dar venitul său net pe întregul an a scăzut cu 22%, la 37,7 miliarde de dolari, cea mai mare scădere înregistrată din 2008 a profitului pe un an întreg al băncii.

    Cu toate acestea, grupul a raportat un randament al capitalului tangibil de 18%, peste ţinta sa de aproximativ 17%. De asemenea, acţiunile JPMorgan au depăşit performanţa indicelui de referinţă S&P 500 şi a indicelui KBW Bank, deşi acţiunile au scăzut în continuare cu 15,3% pe parcursul anului.

    Salarizarea directorilor executivi de top ai băncii a apărut ca o problemă spinoasă în 2022, în urma deciziei de a acorda lui Dimon un premiu special unic, estimat a fi în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari pe parcursul mai multor ani. Aceasta s-a adăugat la cei 34,5 milioane de dolari pe care i-a primit pentru anul 2021, cel mai mare pachet salarial al său din 2008 încoace.

    Majoritatea acţionarilor au sfârşit prin a vota pentru prima dată împotriva planului de salarizare, în cadrul unui vot neobligatoriu de tip „say on pay” la întâlnirea anuală a investitorilor băncii.

    Cheltuielile salariale la nivel de grup au crescut cu 8% în 2022, până la 41,6 miliarde de dolari, în concordanţă cu ritmul de creştere a numărului de angajaţi, care a totalizat puţin sub 294.000 la sfârşitul anului.

    Dimon conduce JPMorgan din 2006, ceea ce îl face unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street. Forbes estimează că averea sa netă este de aproximativ 1,6 miliarde de dolari, mare parte din aceasta fiind în acţiunile băncii.
     

  • A început prăbuşirea pieţei imobiliare: Tranzacţiile în una dintre cele mai puternice pieţe europene au scăzut cu 50%

    Piaţa imobiliară din Germania a suferit o lovitură profundă în trimestrul al patrulea, deoarece investitorii s-au ferit de tranzacţii din cauza creşterii costurilor de finanţare, a raportat Bloomberg.

    Investiţiile totale în sectorul imobiliar comercial al ţării au atins doar 9,9 miliarde de euro (10,6 miliarde de dolari) în ultimele trei luni ale anului 2022, o scădere de 50% faţă de media pe cinci ani a perioadei, potrivit unui raport publicat luni de unitatea imobilară BNP Paribas. Evoluţia se datorează în mare parte creşterii ratelor dobânzilor, slăbirii economiei şi inflaţiei record, se arată în comunicat.

    Înrăutăţirea mediului „a anulat o serie semnificativă de tranzacţii mari care se aflau deja în stadiul de marketing”, deoarece costurile de finanţare în creştere au creat o pană între aşteptările cumpărătorilor şi ale vânzătorilor cu privire la preţuri, a declarat Marcus Zorn, directorul executiv al BNP Paribas Real Estate Germania. Tendinţa va continua probabil şi în prima jumătate a anului 2023, dar se va inversa în a doua jumătate, a spus el.

    O dinamică similară are loc şi pe piaţa imobiliară rezidenţială, unde volumul tranzacţiilor pentru întregul an s-a prăbuşit cu 74% faţă de 2021, a declarat BNP într-un comunicat de presă separat.

    Firmele imobiliare din Europa se confruntă cu o scădere a evaluărilor şi a tranzacţiilor după ce Banca Centrală Europeană şi alţi factori de decizie politică monetară au crescut rapid ratele dobânzilor în 2022, punând capăt unui boom al preţurilor activelor care a durat mai bine de un deceniu.

  • Ce spun marii investitori străini de la BVB despre suprataxa pe profiturile companiilor din energie

    Mehis Raud, manager de fond şi partener al Trigon Asset Management, societate de administrare a investiţiilor cu sediul în Estonia şi care investeşte în România de peste 20 de ani, spune pentru Ziarul Financiar că decizia statului român de a supraimpozita cu 60% profiturile companiilor de petrol şi gaze, considerate excedentare, va duce la eventuale daune de câteva ori mai mari decât „beneficiul” prezentat publicului.

    „Decizia este încă un exemplu care surprinde modul în care politicienii vor să câştige un nivel ieftin de popularitate, în vreme ce redistribuie cantităţi relativ mici de bani în detrimentul climatului investiţional, crescând astfel costul de finanţare (capitaluri proprii şi datorii) pentru întreaga ţară. Eventualele daune provocate asupra valorii activelor şi ieşirilor de numerar sau numerarului neîncasat vor fi de câteva ori mai mari decât „beneficiul” de 4-6 miliarde de lei care este prezentat astăzi publicului”, afirmă Mehis Raud.

    Totodată, administratorul spune că ceea ce este frustrant este că încearcă să promoveze constant regiunea în rândul investitorilor vestici şi consideră că merită un discount mai mic prin comparaţie cu firmele vestice cu activitate în aceleaşi sectoare, însă decizia supraimpozitării, „acest tip de publicitate”, le deteriorează în mod clar efoturile.

    „Investitorii vor cere randamente mai mari pentru capitalul investit în România. Asta înseamnă că societăţile deja listate vor fi supuse unei presiuni vizibile deja în urma anunţului. Toate ofertele publice iniţiale din viitorul apropiat ar trebui să aibă multipli mai mici, mai ales companiile aflate în controlul statului sau care fac parte din sectoare pe care statul le consideră de importanţă strategică. Va fi interesant să vedem impactul generat asupra Hidroelectrica în S1/2023”, spune Raud.

    Cum vă aşteptaţi să investească companiile într-un mediu în care avantajele sunt limitate şi dezavantajele sunt mereu nelimitate (aşa cum a fost în 2020 cu criza Covid)?, se întreabă Mehis Raud, care spune că ar trebui să vedem un impact suplimentar asupra cheltuielilor de capital ale companiilor de petrol şi gaze.

    „De regulă nu este înţelept şi nici nu ne stă în stil să vindem pe fondul unor ştiri negative care deja sunt în atenţia publicului şi care deja sunt incluse în preţ de către piaţă. Decembrie 2018 a fost un exemplu bun de politici proaste care au afectat pieţele. Pe atunci, mi-au ruinat Crăciunul, însă într-un final, am profitat de volatilitate, care a fost urmată apoi de o perioadă de recuperare”, mai spune acesta.

    Întrebat care este opinia sa în legătură cu predictibilitatea politică din România, Raud susţine că aceasta s-a îmbunătăţit faţă de nivelul scăzut atins în decembrie 2018, când guvernul României s-a decis să „falimenteze peste noapte 90% din bănci”.

    „Din motive de la sine înţelese, implicarea guvernului a crescut de la criza declanşată de Covid cu diverse mecanisme de plafonare a preţurilor, aplicate din raţiuni sociale. Atacurile adiţionale îndreptate către anumite sectoare, fără un plan pe termen lung, au crescut semnificativ nivelul de risc. Singurul lucru bun despre nivelul tot mai mare de impredictibilitate din România este că în Ungaria este chiar mai rău”, adaugă Mehis Raud.

    Trigon Asset Management gestionează active în valoare de peste 650 de milioane de euro în regiune. Administratorul are investiţii şi la Bursa de Valori Bucureşti, printre care deţineri în companii din sectorul energiei cum ar fi OMV Petrom şi Romgaz, care au fost cele mai afectate de Ordonanţa de Urgenţă privind supraimpozitarea profiturilor acestor companii.

    Prin această OUG, este pus în aplicare Regulamentul European 2022/1854, introdus în octombrie 2022 pentru a sprijini consumatorii, drept răspuns la creşterea accelerată a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice.

    Regulamentul include câteva măsuri de bază, una dintre acestea fiind o contribuţie temporară de solidaritate din partea acestor companii în cotă de minimum 33% din profituri excedentare, care se aplică în plus faţă de impozitele şi taxele generale din legislaţia naţională.

    Ordonanţa preia astfel prevederile regulamentului, însă impune o cotă de impozitare de 60% asupra profiturilor impozabile care depăşesc un avans de 20% în anul 2022 şi/sau 2023 faţă de profiturile medii impozabile din anii fiscali 2018-2021.