BusinessMagazin

Tag: intoarcere

  • Tarom lansează O NOUĂ CURSĂ internă. Preţurile pornesc de la 20 de euro

    „Avem aşteptări mari, inclusiv de la această cursă. Ne adresăm unui pol de public consistent, compus din oameni de afaceri, studenţi, profesori universitari şi nu numai. Fiecare pasager poate avea certitudinea că în mai puţin de o oră şi jumătate va traversa România, în deplină siguranţă”, a precizat directorul general al Tarom, Werner-Wilhelm Wolff.

    Compania aeriană precizează că pasagerii îşi pot face deja rezervări, începând de astăzi, la preţuri ce pornesc de la 20 de euro pe sens (cu toate taxele incluse) şi de la 40 de euro dus-întors cu toate taxele incluse, atât de pe site-ul companiei cât şi prin agenţiile proprii şi partenere Tarom.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea ştie de ce nu se întorc românii din străinătate

    Gabriela Firea a participat, marţi, la Guvern, alături de premierul Viorica Dăncilă şi alţi reprezentanţi ai Guvernului, la lansarea Campaniei Naţionale „Informare acasă! Siguranţă în lume!”, destinată românilor din afara graniţelor.

    Edilul Capitalei a declarat, cu această ocazie, că românii din afară ezită să se întoarcă în ţară dacă văd tensiune în societate.

    ”Fiecare în parte, cei care reprezentăm autoritatea publică, fie că suntem aleşi sau numiţi, avem o răspundere. Cred că dacă ne facem fiecare datoria, rezultatul va fi unul deosebit. Dacă însă românii din afara graniţelor vor observa că în ţară, chiar dacă vin investiţii, chiar dacă facem şcoli, străzi, mai multe spitale, dar este permanent o stare de instabilitate, permanent o stare incertă, un conflict social şi o tensiune în societate, nu cred că le dăm un bun exemplu românilor”, a declarat, marţi, Gabriela Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce meserie a avut Antonia înainte de a fi cântăreaţă. „Făcea 10 dolari pe oră”

    Antonia, înainte să vină în România şi să aibă parte de succesul de astăzi, pe vremea când locuia în America, a lucrat ca babysitter.  „Se băteau părinţii din cartier pe ea ca să stea cu copiii lor. Pentru că, după ce copiii mâncau şi adormeau, ca să nu se plictisească, Antonia le strângea jucăriile, spăla vasele, făcea ordine. Normal că toţi o solicitau! Şi făcea 10 dolari pe oră! Eu îi puneam deoparte, într-un cont.

    Apoi, când făcea modelling, era plătită cu 1.000 – 1.200  de dolari! Iar la 18 ani avea în cont 12.000 de dolari, pe care i-a folosit când s-a întors în România”, a povestit mama Antoniei, Denise Iacobescu, potrivit Click.
     

    VEZI AICI O GALERIE FOTO CU ANTONIA

  • Antreprenorii care au creat în România afaceri de zeci de milioane de euro pe care le-au vândut şi acum o iau de la zero

    „Pentru antreprenorii României, acumularea de capital s-a făcut greu. Am văzut după 1990 companii care au ajuns lideri de piaţă sau firme care au ajuns în insolvenţă, am asistat vânzători care au atras lideri mondiali în domeniul în care activează sau fonduri cu active de zeci de miliarde, am trăit perioada tristă în care criza a luat suflul unor afaceri, dar am văzut în ultimii ani şi noi iniţiative, care evoluează frumos”, spune Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii în cadrul Deloitte România, unul dintre cei mai experimentaţi bancheri de investiţii din businessul românesc.

    De la 2 milioane de euro la începutul anilor 2000 la peste 100 de milioane de euro în momentul vânzării, în anul 2016. Acesta este parcursul în cifre al Albalact, producătorul de lactate preluat de familia Ciurtin când era la un pas de faliment şi dus de Raul Ciurtin până la poziţia de lider de piaţă. Şi nu a fost o piaţă uşoară pentru antreprenor. Gigantul olandez Friesland a avut zeci de milioane de euro pentru achiziţii în tot acest interval, preluări care au culminat cu achiziţia Napolact, în timp ce grupul francez Danone avea în spate zeci de ani de tradiţie şi promovare a mărcilor de iaurturi. Cu toate acestea, Albalactul lui Raul Ciurtin, cu Fulga şi Zuzu în portofoliu, a crescut an de an şi a ajuns lider pe toată piaţa de lactate. În 2016, familia Ciurtin şi fondul de investiţii RC2 au vândut Albalact grupului francez Lactalis, într-o tranzacţie de 340 de milioane de lei.

    „Nu mi-am propus să dezvolt ca să vând. Nu mi-am propus nici să vând ca apoi să fac un alt business. Lucrurile s-au întâmplat firesc, iar după vânzarea Albalact am ales să încep un nou ciclu, să o iau de la capăt. De ce tot în industria alimentară? Pentru că îmi este foarte apropiată, pentru că aici simt că pot să dezvolt din nou”, a spus Raul Ciurtin, acţionar al producătorului de conserve Prefera Foods din judeţul Alba. Compania cu afaceri de 8 mil. euro deţine brandul Capricii şi Delicii.

    Ciurtin, care era acţionar în Prefera încă de pe vremea când mai avea Albalact, a cumpărat în 2017 o nouă fabrică, Salconserv Mediaş, a început acolo un proces de recrutare, a angajat 100 de oameni şi acum se pregăteşte să intre pe piaţa de ready-meal (mâncare gata preparată) tot cu brandul Capricii şi Delicii. Piaţa este încă de nişă în România, sunt jucători din mai multe industrii care au atacat acest sector – CrisTim, Angst – dar loc de creştere există, mai ales că „oamenii au tot mai puţin timp să gătească, iar retailerii vor să dezvolte acest segment”.

    Ciurtin şi-a creionat planul de dezvoltare pentru brandul Capricii şi Delicii încă din 2016, după ce a vândut Albalact, dar abia acum, când începe să vadă rezultate, a decis să vorbească despre noul său pariu din industria alimentară. „A fost mult mai greu decât am crezut, dar asta m-a motivat să găsesc soluţii.” Iar rezultatele din primele trei luni ale acestui an arată bine pentru producătorul mărcii Capricii şi Delicii, bugetul din 2018 fiind construit pe un avans de 60% faţă de anul anterior.

    „Îşi asumă riscuri.” Este unul dintre elementele comune care apar în orice încercare de a defini antreprenorii, nu renunţă şi au ambiţia şi determinarea de a aştepta cele mai bune rezultate.

    „O căutare pe Google a definiţiei antreprenorului prezintă aproximativ 140 de milioane de rezultate (în engleză), iar lectura primelor afişări generate de motorul de căutare arată că nu există o definiţie universală. Există însă câteva elemente comune: «pun bazele unei afaceri», «îşi asumă riscuri», «se bucură de profiturile generate», «joacă un rol cheie în economie», «inovator», «sursă de idei noi». Din punctul nostru de vedere, toate acestea rezumă esenţa antreprenoriatului: identificarea unei nevoi, inovaţia, investiţia şi construcţia propriu-zisă”, arată Ioana Filipescu.

    Levente Bara, antreprenorul care a vândut în 2017 afacerea cu condimente Supremia într-o tranzacţie estimată la 30-40 mil. euro, s-a reîntors rapid în business cu Transilvania Nuts, un procesator de miez de nucă. Bara şi asociatul său din acest business, Alexandru Chiric, au decis să investească 2,5 milioane de euro într-o nouă fabrică în localitatea Ciugud (jud. Alba), unde vor realiza produse precum nucă caramelizată, ulei de nucă bio sau batoane din nuci şi fructe uscate. Cu noile produse, antreprenorii vor să intre în magazine şi în benzinării la nivel naţional, dar şi să crească exporturile. În prezent, compania Transilvania Nuts are o fabrică în localitatea Sântimbru (jud. Alba). Cei doi acţionari exportă în toată Europa 75% din miezul de nucă produs, iar planurile pentru 2018 arată o cifră de afaceri de 6 milioane de euro şi de 8 milioane de euro în 2019, potrivit unor informaţii furnizate anterior de cei doi pentru ZF.

    Planurile celor doi nu se opresc însă aici. Pe listă sunt noi achiziţii, extindere, creştere.

    „Cine nu intră în acest joc al creşterii nu va supravieţui şi va lăsa un loc liber pe care să-l ocupe alţii. Orice industrie nouă este fragmentată la început şi se consolidează pe măsură ce se maturizează, iar un studiu publicat de Harvard Business Review arată că succesul pe termen lung al unei companii depinde de viteza de reacţie la procesul de consolidare. Firmele care au capacitatea să strângă suficientă masă critică încă din etapele iniţiale ale consolidării pentru a se dezvolta vor fi cele care vor avea de câştigat. A încerca să stai departe de acest joc nu este o opţiune”, explică Ioana Filipescu.

    Nici Omer Susli, antreprenorul care a vândut Praktiker gigantului britanic Kingfisher într-o tranzacţie de 16 mil. euro, nu a putut „să stea departe de acest joc”. Susli a pus bazele unei noi reţele de magazine – Homelux – cu banii din vânzarea Praktiker, reţea pe care şi-a propus să o ducă la 20 de magazine în cinci ani şi care va vinde produse de casă, mobilă, amenajări interioare, mobilier de grădină. „Deocamdată vreau să cresc cu această reţea, nu mă gândesc să vând din nou. Dar eu sunt om de afaceri, asta fac, construiesc şi vând apoi” spunea recent Susli, citat de ZF.

    Unul dintre cei mai cunoscuţi creatori de branduri din industria locală a bunurilor de larg consum este Jean Valvis, antreprenorul elveţian cu origini în Grecia care a bătut palma la o distanţă de şase ani cu doi dintre liderii mondiali din FMCG: Coca-Cola şi Lactalis. Niciun alt antreprenor cu business în România nu a reuşit o astfel de performanţă în ultimii douăzeci de ani.

    Valvis a fost, în 2002, artizanul uneia dintre cele mai mari tranzacţii din industria alimentară, după ce a vândut apele minerale Dorna grupului Coca-Cola. Semnată în august 2002, vânzarea Dorna Apemin către Coca-Cola, într-o tranzacţie de aproape 40 mil. euro, i-a permis lui Jean Valvis să-şi dezvolte creaţia de pe piaţa laptelui. După vânzarea apelor minerale a construit cinci fabrici de produse lactate, în perioada 2003-2005, iar în ianuarie 2006 a cumpărat Vitipomicola Sâmbureşti, marcând intrarea pe piaţa vinului, un sector pe care apoi s-a concentrat puternic.

    În 16 aprilie 2008, Jean Valvis bifează un nou exit şi vinde sora mai mică a brandului Dorna  – marca de lactate LaDorna – gigantului francez Lactalis. Acelaşi grup internaţional, cu afaceri de 17 miliarde de euro, cumpără apoi, în 2016, şi Albalactul lui Raul Ciurtin şi reuneşte într-un singur portofoliu de mărci două dintre cele mai puternice branduri de consum create în capitalism: LaDorna şi Zuzu. Destinul brandurilor create de cei doi antreprenori rămâne de urmărit, însă forţa multinaţionalei şi nevoia ei de optimizare au dus deja la închiderea mai multor centre de colectare şi a unor fabrici preluate de la Jean Valvis.

    Cu antreprenoriatul în sânge şi convins că poate crea din nou, Valvis revine în industria apelor minerale cu Aqua Carpatica, iar pe piaţa vinului construieşte mărci în jurul Domeniilor Sâmbureşti. „Am vrut să fac exitul (vânzarea către Lactalis – n. red.) pentru că mă simt în continuare creativ şi vreau să investesc în viitorul meu, cum am făcut şi după vânzarea apelor”, spunea Jean Valvis în 2008 după ce parafase deal-ul cu grupul francez.

    Cu Aqua Carpatica, ambiţia antreprenorului este să ducă brandul pe primele locuri în topul celor mai vândute mărci de apă din lume. În România Valvis a dus deja Aqua Carpatica pe locul doi în piaţa apelor şi a depăşit Dorna, brand pe care tot el l-a creat. Potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Vektor Markt­forschung, citate de ZF, cel mai vândut brand de apă minerală în funcţie de volumul vânzărilor a rămas anul trecut Borsec (Romaqua), în timp ce poziţia a doua este ocupată de Aqua Carpatica, brand produs de compania Carpathian Springs. Aqua Carpatica este urmat în clasamentul celor mai vândute branduri de apă îmbuteliată în funcţie de volum de către Izvorul Alb. Acesta este produsul de pe categoria de apă îmbuteliată plată al brandului Dorna, deţinut de Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi.

    Valvis nu a putut să stea departe de piaţa apelor minerale după vânzarea Dorna şi construieşte acum, inclusiv pe pieţele externe, în jurul brandului Aqua Carpatica.

    Nici Wargha Enayati, medicul cardiolog care a construit reţeaua privată de sănătate Regina Maria, nu a renunţat la afacerile din domeniul sănătăţii după ce a ieşit din primul său mare business. În 2015, familia Enayati a semnat ieşirea din businessul Regina Maria, preluat de fondul de investiţii Mid Europa Partners.

    „Healthcare Business Innovator.” Astfel se deschide profilul lui Wargha Enayati de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. Marea ambiţie a lui Enayati este de a construi un campus medical pentru vârstnici, un proiect de 35.000 de metri pătraţi, cu o investiţie de 50 mil. euro, în care medicul cardiolog spune că va atrage şi investitori din Italia, Israel şi SUA. „În Berlin există 280 de cămine pentru vârstnici care au fiecare o capacitate de 200-250 de locuri. În Bucureşti avem doar câteva locaţii improvizate, nimic serios”, spunea recent antreprenorul. Proiectul, denumit Revera, poate găzdui 200 de vârstnici.

    Dar implicările lui Wargha Enayati în domeniul medical nu se opresc la acest proiect. El a preluat recent a 25% din businessul MediJobs, o platformă de recrutare pentru medici şi personal medical dezvoltată în urmă cu doi ani de fraţii Catrinel şi George Hagivreta, care au lucrat în domeniul medical.

    Enayati este acţionar principal al Intermedicas şi preşedintele diviziei de sănătate din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. „Presiunea pe partea de sănătate va fi din ce în ce mai mare, iar soluţiile lipsesc nu doar în România, ci şi în alte ţări. Trebuie să fim conştienţi că investiţiile în sănătate trebuie să devină din ce în ce mai mari şi să devenim din ce în ce mai inventivi”, este de părere Enayati.

    De profesie antreprenor

    Radu Georgescu, fondator al companiei de investiţii Gecad Ventures, este poate cel mai cunoscut antreprenor în serie din România, el făcând mai multe exituri de top. Printre acestea se numără vânzarea antivirusului RAV către Microsoft acum 15 ani, urmată de achiziţia ePayment de către fondul de investiţii sud-african Naspers. În 2013 a făcut şi exitul din afacerea Avangate, prin vânzarea furnizorului global de soluţii eCommerce către compania americană de investiţii financiare Francisco Partners şi în 2017, vânzarea unor active ale producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch către Fitbit, liderul mondial al dispozitivelor smart pentru activităţi sportive.

    Acelaşi Radu Georgescu a finalizat recent, în toamna anului trecut, exitul dintr-una din primele sale companii lansate ca antreprenor, Gecad Net, tranzacţie care marchează ieşirea din parcursul său antreprenorial, urmând să se concentreze pe dezvoltarea fondului de investiţii Gecad Ventures.

    „Pentru mine, acest ultim exit dintr-un proiect antreprenorial, început acum mai bine de 20 de ani, reprezintă practic un nou început. Deşi sunt mai mult de patru ani de când activez constant ca investitor, de acum înainte mi-am propus să mă concentrez 100% pe dezvoltarea Gecad Ventures. Îmi doresc să vin în sprijinul acelor antreprenori tineri cu idei care pot revoluţiona piaţa tehnologică. De aceea, în prezent, ne preocupă găsirea şi coagularea cât mai multor resurse pentru asigurarea finanţării acestor companii”, declara în toamna anului trecut Radu Georgescu.

    Filozofia Gecad Ventures se bazează pe susţinerea companiilor cu potenţial mare de creştere, care au capacitatea de a inova şi de a revoluţiona domenii precum fintech, securitate, AI (artificial intelligence), agrotech, tehnologii pentru case inteligente (smart home), cloud, eCommerce.

    Printre cele mai recente investiţii ale fondului se numără SymphoPay, platformă tehnologică ce permite comercianţilor şi băncilor partenere integrarea plăţilor cu cardul prin POS-uri inteligente, Typing DNA, o companie de securitate formată în jurul unei tehnologii de identificare biometrică, şi Smart Bill, cel mai important furnizor local de servicii SaaS (software as a service) pentru facturare.

    Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai. Există însă şi acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă singuri.

    Şapte din zece businessuri de familie din România se află la prima generaţie şi numai două din zece la a doua generaţie de antreprenori, arată studiul EY „Barometrul afacerilor de familie din România”, realizat anul trecut. Doar 3% din afaceri au ajuns la a treia generaţie. O explicaţie pentru această situaţie este faptul că piaţa locală e tânără încă, având doar trei decenii de capitalism.

    Antreprenorii au încredere în forţele proprii. Potrivit unui studiu realizat de OCDE, Banca Mondială şi Facebook, studiu citat de Deloitte, doar 23% dintre antreprenorii români care au răspuns sondajului spun că au probleme cu dezvoltarea produselor şi serviciilor şi 22% cu finanţarea. Temerile lor ţin mai mult de mediul în care funcţionează: fiscalitate, reglementări legislative, piaţa muncii.

    În România, companiile private locale au ajuns la o cotă de piaţă de 46% din cifra de afaceri totală din economie, faţă de 47% în 2015, iar firmele străine cu crescut de la 49% la 50%. Restul de 4% din cifra de afaceri totală de aproape 1.300 mld. lei din 2016 a revenit firmelor de stat, arată datele studiului „Capitalul privat românesc” realizat de ZF în colaborare cu PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni din România). Firmele private româneşti au o cifră de afaceri de 571 mld. lei în 2016, în creştere cu 4% faţă de 2015, dar companiile străine au crescut cu 5%, până la o cifră de afaceri de 609 mld. lei.

    Ce urmează pentru businessul antreprenorial? „Ne uităm şi către generaţiile noi de antreprenori, care vor susţine economia în anii următori, şi credem cu tărie în mixul corect între businessurile cu tradiţie şi sângele nou. Sperăm să vedem şi mai multe companii româneşti care încearcă achiziţii în afară”, concluzionează Ioana Filipescu.

    La acest material a participat Cristina Roşca

  • Au creat, au dezvoltat, au vândut şi au luat-o apoi iarăşi de la zero. Povestea antreprenorilor români care s-au întors în jungla afacerilor

    „Pentru antreprenorii României, acumularea de capital s-a făcut greu. Am văzut după 1990 companii care au ajuns lideri de piaţă sau firme care au ajuns în insolvenţă, am asistat vânzători care au atras lideri mondiali în domeniul în care activează sau fonduri cu active de zeci de miliarde, am trăit perioada tristă în care criza a luat suflul unor afaceri, dar am văzut în ultimii ani şi noi iniţiative, care evoluează frumos”, spune Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii în cadrul Deloitte România, unul dintre cei mai experimentaţi bancheri de investiţii din businessul românesc.

    De la 2 milioane de euro la începutul anilor 2000 la peste 100 de milioane de euro în momentul vânzării, în anul 2016. Acesta este parcursul în cifre al Albalact, producătorul de lactate preluat de familia Ciurtin când era la un pas de faliment şi dus de Raul Ciurtin până la poziţia de lider de piaţă. Şi nu a fost o piaţă uşoară pentru antreprenor. Gigantul olandez Friesland a avut zeci de milioane de euro pentru achiziţii în tot acest interval, preluări care au culminat cu achiziţia Napolact, în timp ce grupul francez Danone avea în spate zeci de ani de tradiţie şi promovare a mărcilor de iaurturi. Cu toate acestea, Albalactul lui Raul Ciurtin, cu Fulga şi Zuzu în portofoliu, a crescut an de an şi a ajuns lider pe toată piaţa de lactate. În 2016, familia Ciurtin şi fondul de investiţii RC2 au vândut Albalact grupului francez Lactalis, într-o tranzacţie de 340 de milioane de lei.

    „Nu mi-am propus să dezvolt ca să vând. Nu mi-am propus nici să vând ca apoi să fac un alt business. Lucrurile s-au întâmplat firesc, iar după vânzarea Albalact am ales să încep un nou ciclu, să o iau de la capăt. De ce tot în industria alimentară? Pentru că îmi este foarte apropiată, pentru că aici simt că pot să dezvolt din nou”, a spus Raul Ciurtin, acţionar al producătorului de conserve Prefera Foods din judeţul Alba. Compania cu afaceri de 8 mil. euro deţine brandul Capricii şi Delicii.

    Ciurtin, care era acţionar în Prefera încă de pe vremea când mai avea Albalact, a cumpărat în 2017 o nouă fabrică, Salconserv Mediaş, a început acolo un proces de recrutare, a angajat 100 de oameni şi acum se pregăteşte să intre pe piaţa de ready-meal (mâncare gata preparată) tot cu brandul Capricii şi Delicii. Piaţa este încă de nişă în România, sunt jucători din mai multe industrii care au atacat acest sector – CrisTim, Angst – dar loc de creştere există, mai ales că „oamenii au tot mai puţin timp să gătească, iar retailerii vor să dezvolte acest segment”.

    Ciurtin şi-a creionat planul de dezvoltare pentru brandul Capricii şi Delicii încă din 2016, după ce a vândut Albalact, dar abia acum, când începe să vadă rezultate, a decis să vorbească despre noul său pariu din industria alimentară. „A fost mult mai greu decât am crezut, dar asta m-a motivat să găsesc soluţii.” Iar rezultatele din primele trei luni ale acestui an arată bine pentru producătorul mărcii Capricii şi Delicii, bugetul din 2018 fiind construit pe un avans de 60% faţă de anul anterior.

    „Îşi asumă riscuri.” Este unul dintre elementele comune care apar în orice încercare de a defini antreprenorii, nu renunţă şi au ambiţia şi determinarea de a aştepta cele mai bune rezultate.

    Citiţi mai multe în ediţia tipărită a Business Magazin începând de luni, 30 aprilie.

  • Codrin Ştefănescu (PSD): Iohannis, un preşedinte întors cu cheiţa

    ”Ieşirea nervoasă de astăzi a preşedintelui Klaus Iohannis, prin care a cerut public demisia prim-ministrului Viorica Dăncilă, este mai mult decât ciudată. Şi asta pentru că lasă impresia clară că cineva îi ordonă să aibă astfel de reacţii sau îl butoneză să facă astfel de declaraţii. Pur şi simplu. Dacă aceasta este strategia de campanie electorală, construită în laboratoarele Cotroceniului, pe care o aplică în vederea obţinerii unui nou mandat la Cotroceni, atunci această strategie este total lipsită de logică. Să ceri demisia premierului, să îţi verşi nervii pe PSD chiar de la tribuna oficială a statului, să creezi conflicte artificiale şi să te ceri singur mediator într-o problemă inventată, toate la un loc sunt mişcări de o stupizenie rar întâlnită. Dar în schimb, taci mâlc, te ascunzi şi eviţi întrebările mass-media atunci când vorbim despre abuzuri ale instituţiilor de forţă ale statului, despre protocoale secrete, în afara legii şi neconstituţionale, despre sute de mii de mandate de ascultare pe siguranţă naţională obţinute ilegal, despre încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi despre abuzuri unice în lumea civilizată înfăptuite de ceea ce noi numim <Stat Paralel>. Şi mai mult decât atât, chiar susţii la fiecare ieşire publică abuzurile instituţiilor de forţă şi te declari mulţumit de prestaţia acestora”, a declarat secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A cumpărat o maşină pentru că era mai ieftină decât un bilet de tren

    Dorind să se întâlnească cu un prieten din Bristol, londonezul a fost şocat să vadă preţul unui bilet de tren. Pentru o călătorie dus-întors, compania de cale ferată cerea 218 lire sterline.

    Prin urmare, Church a decis să abordeze problema altfel: a cumpărat o maşină second-hand doar pentru acel drum.

    Tânărul a cumpărat o Honda din 1997 cu 80 de lire. “Am găsit maşina pe site-ul Gumtree”, povesteşte Church. “Doamna de la care am cumpărat-o o vindea practic pe degeaba. E o maşină foarte veche, un Honda Civic de acum mai bine de 20 de ani.”

    După ce a cumpărat maşina, tânărul a plătit alte 81 de lire pentru vignietă, 21 de lire pentru asigurarea obligatorie timp de 24 de ore şi a cumpărat benzină în valoare de 25 de lire. Costul total a fost de 210 lire, cu 8 lire mai puţin decât preţul biletului de tren.

    “Preţul a fost oricum foarte mare”, a declarat Tom Church celor de la Metro.co.uk. “Dar am vrut să arăt cât de nebuneşti sunt preţurile la tren. Mai mult, o să mai recuperez ceva bani şi din vânzarea maşinii.”

  • Când ar trebui să cumpăraţi bilete de avion. Sunt mai ieftine cu până la 30% faţă de restul anului

    Conform unei analize Vola.ro, biletele de avion cu plecare în luna noiembrie sunt în medie cu 30% mai ieftine decât în restul anului. Cele mai ieftine zboruri sunt către Roma, Milano şi Berlin, preţurile începând de la 10 euro pentru zborul dus-întors. Cele mai ieftine city break-uri sunt la Roma, Veneţia şi Milano, preţurile începând de la 119 euro / persoană pentru biletul de avion şi 2 nopţi de cazare.

    O comparaţie între preţurile biletelor de avion pe parcursul anului arată că luna noiembrie este cea mai ieftină lună pentru călătoriile cu avionul, în afara perioadelor promoţionale. 

    Astfel, pentru destinaţiile intercontinentale, diferenţa de preţ faţă de o altă lună a anului poate însemna o economie de până la 100 de euro / bilet. De exemplu, un bilet de avion dus-întors către Dubai începe, în luna noiembrie, de la 150 de euro, în timp ce pentru o călătorie în luna decembrie preţurile pornesc de la 200 de euro. Clienţii Vola.ro pot ajunge în luna noiembrie la Singapore cu un bilet de avion dus-întors al cărui preţ începe de la 508 euro, pentru luna decembrie cel mai mic preţ fiind de 574 de euro.

    Diferenţa de preţ faţă de luna decembrie este de până la 70% pentru unele destinaţii din Europa. Spre exemplu, dacă în luna noiembrie un bilet de avion dus-întors către Bari costă 18 euro, în luna decembrie preţul acestuia ajunge la 60 de euro, în aceleaşi condiţii de călătorie. Biletul de avion spre Valencia începe de la 34 de euro în noiembrie şi de la 64 de euro în decembrie. La Berlin, turiştii români pot ajunge cu 10 euro dacă efectuează călătoria în ultimele 2 săptămâni din noiembrie şi cu 39 de euro, dacă optează pentru călătorii în luna decembrie.

    „Preţul biletelor de avion este extrem de dinamic şi influenţat de foarte mulţi factori. Cu toate acestea, am observat că luna în care majoritatea preţurilor scade în mod organic este luna noiembrie. Astfel, turiştii români care îşi doresc să călătorească în afara ţării şi nu sunt condiţionaţi de o anumită dată, pot opta pentru o călătorie în luna noiembrie, care le va scădea costul biletului de avion cu până la 30%”, a declarat Daniel Truică, CEO Vola.ro.

    În luna noiembrie, preţul minim pentru un bilet de avion dus-întors este 10 euro, valabil pentru rutele Timişoara-Bruxelles, Timişoara-Niederrhein sau Timişoara-Berlin. Din Bucureşti, cele mai ieftine zboruri sunt către Milano, Roma, Bologna, Bruxelles şi Cluj-Napoca, preţurile începând de la 16 euro.

    De asemenea, destinaţiile cele mai cerute de turiştii români sunt disponibile în luna noiembrie la preţuri cuprinse între 10 şi 60 de euro. Pentru bilete de avion mai ieftine de 20 de euro, turiştii pot alege să călătorească la Bruxelles (de la 10 euro), Milano (de la 16 euro), Roma (de la 18 euro) sau Bologna (de la 18 euro), Londra (de la 20 de euro), Veneţia (de la 24 de euro), Paris (de la 38 de euro), Barcelona (de la 44 de euro) şi Madrid (de la 58 de euro). 

    Cel mai ieftin city break din portofoliul Vola.ro, pentru luna noiembrie, este un pachet de 2 nopţi de cazare şi bilet de avion la Roma, pentru 119 euro. Acelaşi tip de pachet poate fi rezervat pentru un city break la Milano (de la 139 de euro), Bruxelles (de la 149 de euro) sau Londra (de la 169 de euro). Pentru 3 nopţi petrecute la Veneţia şi bilet de avion dus-întors, oferta începe de la 129 de euro.

    Cea mai ieftină variantă de călătorie, care include şi weekendul, este cu plecare vineri şi retur duminică. 


     

  • Trei tineri români s-au întors în ţară şi au înfiinţat o firmă ce le-a adus 350.000 de euro în primul an

    În anul 2017, GLO Marine a înregistrat o cifră de afaceri de peste 350.000 euro şi se aşteaptă la o creştere de 115% în anul 2018.

    GLO Marine este o companie care furnizează o gamă largă de servicii de consultanţă şi design naval. Serviciile de consultanţă includ calcule de stabilitate, hidrostatica, hidrodinamică şi structuri atât pentru nave maritime cât şi offshore – nave noi şi nave în serviciu.

    GLO Marine a pornit activitatea în a doua jumătate a lui 2016, având în echipă doar cei trei fondatori. Proiectele câştigate au dus la o creştere rapidă a volumului de muncă şi a numărului de angajaţi. Astăzi 20 de ingineri cu un grad înalt de specializare formeaza trei departamente: design corp, lăcătuşerie şi tubulatură.

    Investiţia totală în finanţarea acestei afaceri a depăşit 40.000 de euro în decursul primelor 5 luni de activitate, fondurile provenind din surse proprii sau credite bancare. Banii au fost alocaţi achiziţiei de tehnică de calcul performantă, dar şi în dezvoltarea echipei. Amortizarea acestei investiţii s-a realizat la sfârşitul lui 2017, businessul fiind în acest moment pe profit.

    În 2017, 75% din încasările firmei au fost din contracte cu firme din România şi 25% din contracte de consultanţă cu companii din afara tării (Polonia şi Norvegia). Planurile pentru următorii ani presupun dezvoltarea portofoliului de clienţi şi o cotă mai mare din cifra de afaceri provenită din contractele realizate în afară ţării.

    „De la înfiinţare ne-am propus să dezvoltăm un business smart, stabil pe termen lung, în care să răspundem la nevoia de consultanţă care la momentul actual este slab acoperită în România pe acest segment.” explica Liviu Moise, Directorul Tehnic al GLO Marine.  „Investim foarte mult în pregătirea personalului nostru şi în relaţia cu clienţii la nivel mondial, pentru a consolida reputaţia unor servicii profesioniste din România. Începutul puternic înregistrat în primul an de activitate ne dă încredere că în 2018 vom putea dubla cifra de afaceri”.

    Pentru 2018, cei trei antreprenori previzionează o creştere semnificativă a businessului, aşteptând o cifră de afaceri de peste 750.000 euro, o creştere cu peste 100% a încasărilor, în contextul stabilizării structurii companiei, dar şi dezvoltării relaţiilor cu parteneri strategici din industrie la nivel european.

    Biroul principal al GLO MARINE este situat în Galaţi, oraşul cu cea mai mare reţea de profesionişti în domeniu, datorită Facultăţii de Arhitectură Navală din cadrul Universităţii Dunarea de Jos Galaţi şi legăturii cu oraşele port Galaţi, Brăila, Tulcea şi Constanţa. Cei trei au înfiinţat de asemeni şi un birou de consultanţă în Marea Britanie, pentru a beneficia de o apropiere strategică de marile companii europene din industrie care îşi desfasoară activitatea în Anglia
     

  • Un WC înfundat a determinat un avion care avea 84 de instalatori la bord să se întoarcă din drum

    Avionul a plecat de pe aeroportul Gardermoen din Oslo, cu destinaţia Munchen. A fost nevoit, însă, să se întoarcă din drum din cauza unui WC înfundat.

    Înainte de a ateriza, avionul a fost nevoit să golosească o parte din combustibilul din rezervoare deasupra provinciei Hedmark, pentru a nu fi prea greu.

    Printre pasageri se numărau 84 de instalatori, dintre care 65 de la compania Rørkjøp. „Am fi vrut să reparăm toaletele, dar din păcate treaba trebuia făcută din exterior şi nu am vrut să riscăm să trimitem un instalator afară la 10.000 de metri altitudine”, a glumit Frank Olsen, directorul executiv al Rørkjøp, într-o reacţie dată presei norvegiene.