Tag: intarzieri

  • Korodi cere CE să facă plăţile aferente POS Mediu, care au întârzieri

    Korodi i-a transmis miercuri o scrisoare lui Walter Deffaa, directorul general al DG REGIO, prin care solicită sprijinul Comisiei Europene pentru efectuarea plăţilor pentru cererile de rambursare aferente POS Mediu, aflate în autorizare la nivelul Comisiei Europene, ce au o valoare totală de aproximativ 200 milioane de euro.

    Solicitarea ministrului Attila Korodi a fost transmisă în contextul în care Comisia Europeană întârzie plăţile către România, unele solicitări de plată fiind transmise cu aproape două luni în urmă.

    “Principala preocupare pe care o avem, până la sfârşitul acestui an, este aceea de a accelera proiectele aflate în implementare, care întâmpină numeroase piedici, în special din cauza faptului că unii contractori se confruntă cu situaţii de incapacitate de plată, insolvenţă sau chiar faliment”, se arată în scrisoarea transmisă de ministru.

    În acelaşi context, documentul explică măsurile luate la nivelul Ministerului Mediului pentru a micşora timpul de procesare a plăţii către beneficiari, fără ca acest lucru să afecteze sistemul de monitorizare şi control.

    Pentru Programul Operational Sectorial de Mediu, în cursul anului 2014, Comisia Europeană a transferat până în prezent României suma de 451 milioane de euro, la care se adaugă suma de 200,7 milioane euro în procesare la nivelul Comisiei Europene, pentru care a solicitat urgentarea transferului, respectiv 80 milioane de euro în procesare la nivelul Autorităţii de Certificare şi Plată şi al Autorităţii de Management.

    În prezent, rata de absorbţie pentru POS Mediu a depăşit 40 la sută.

  • Întârzieri de până la 60 de minute ale trenurilor, din cauza caniculei

    Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA informează, marţi, că în perioada caniculară, adică de marţi până joi, conform avertizărilor meteo de la Administraţia Naţională de Meteorologie, vor fi introduse limitări de viteză în circulaţia trenurilor din cauza temperaturilor ridicate care se înregistrează în aer şi implicit la nivelul solului.

    Astfel, în data de 12 august, începând cu ora 11.30, viteza de circulaţie a trenurilor de marfă şi de călători se reduce cu 10-50 km/h faţă de viteza normală, pe anumite secţii de cale ferată. Această măsură este necesară în perioadele caniculare pentru ca traficul feroviar să se desfăşoare în condiţii de siguranţă. Prin aplicarea acestei măsuri se vor înregistra întârzieri la destinaţie, în medie, de 30-40 de minute/tren, funcţie de traseul trenului din graficul de circulaţie. În cazul trenurilor de lung parcurs, care tranzitează mai multe judeţe aflate sub averizarea ANM de caniculă este posibil să apară întârzieri mai mari, de până la 50-60 de minute/tren”, se arată într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Sursa citată precizează că măsura de reducere a vitezelor de circulaţie, în anumite intervale de timp în care temperaturile depăşeşc limitele normale, este o măsură obligatorie pentru siguranţa traficului feroviar şi, de asemenea, este aplicată de toate administraţiile de cale ferată, la nivel european.

    “Este important de menţionat că în perioada de caniculă temperaturile înregistrate în şină depăşesc 50 de grade C”, se mai arată în comunicat.

    Potrivit sursei citate, în perioadele caniculare, personalul de întreţinere a căii ferate efectuează revizii suplimentare pe întreaga reţea feroviară (însoţiri de trenuri, verificări directe ale căii, măsurarea şi înregistrarea permanentă a evoluţiei temperaturilor în şină etc).

    CFR SA recomandă călătorilor să solicite informaţii despre întârzierile înregistrate în traficul feroviar la staţiile şi agenţiile CFR din Bucureşti şi din ţară, la telefon 021/9521.

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o informare potrivit căreia zilele de marţi, miercuri şi joi vor fi caniculare în aproape toată ţara, în zonele de câmpie şi podiş urmând să se înregistreze temperaturi maxime între 35 şi 37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi al disconfortului termic.

     

  • Întârzieri în Gara de Nord, din cauza unei defecţiuni

    Astfel, trenurile au avut, în medie, întârzieri de 30 – 40 de minute.

    În prezent, un tren de la Oradea are o întârziere de 105 minute, iar unul de la Satu Mare, de 50 de minute.

    La plecări, un tren cu destinaţia Mangalia are o întârziere de 25 de minute.

    Potrivit reprezentantului CFR, deşi defecţiunea a fost remediată de la ora 7.00, durează mai multe ore pentru ca circulaţia trenurilor să revină la normal, estimându-se că acest lucru se va întâmpla după 10.30.

  • Despagubiri de pana la 600 de euro daca zborul e anulat sau intarziat peste trei ore. Informatii utile pentru turistii blocati in aeroporturi sau cu bagajele pierdute pe drum

     Calatorii au dreptul la compensatii financiare daca li se pierd bagajele sau ajung cu intarziere la destinatie. In Romania, exista un Centru european al consumatorilor care ii poate ajuta sa rezolve aceste probleme.

    Aurora Carpen si-a cumparat impreuna cu sotul o vacanta in Sardinia. La intoarcere, zborul lor a fost anulat si au asteptat sase ore in aeroport pentru urmatoarea cursa. Cand au revenit in tara, cei doi soti au depus o plangere online la Centrul european al consumatorilor, care a preluat gratuit cazul.

    “Am primit compensatia respectiva in valoare de 500 de euro, toata excursie a costat 400 si ceva de euro”, spune femeia

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cocteil exploziv: băncile se refac cu întârziere după criză, riscul ca necazurile lor să lovească din nou în economia creşte

    ANUNŢUL ŞEFULUI ERSTE, ANDREAS TREICHL, CĂ GRUPUL SE AŞTEAPTĂ ÎN ACEST AN LA O PIERDERE DE 1,4-1,6 MLD. EURO DIN CAUZA CREŞTERII PROVIZIOANELOR DIN UNGARIA ŞI ROMÂNIA DE LA 1,7 LA LA 2,4 MLD. EURO, A DECLANŞAT INSTANTANEU UN MIC LANŢ DE CULPABILIZĂRI. În cazul României, Treichl a acuzat BNR, care relativ recent a recomandat băncilor un plan de măsuri pentru grăbirea reducerii până în toamnă a creditelor neperformante de la peste 22% până la 16%, ceea ce în cazul BCR ar însemna curăţarea bilanţului de credite moarte de până la 800 mil. euro, un sfert din nivelul de la finele lui 2013.

    În replică, Nicolae Cinteză, şeful supravegherii BNR, a amintit că numai băncile care nu şi-au făcut la timp provizioane conform IFRS trebuie să facă abia acum provizioane suplimentare. În cazul Ungariei, unde parlamentul tocmai a obligat băncile să restituie clienţilor comisioane şi dobânzi rezultate din modificarea în ultimii ani a unor contracte de credit, operaţiune care va costa băncile cca 2-3 mld. euro, Treichl a acuzat Budapesta că practică o politică de tip „mulgem vaca atâta cât putem, doar că nu o tăiem“. Agenţia Fitch a prevestit pierderi pentru băncile din ţară şi a anunţat că le va revizui ratingurile în funcţie de capacitatea grupurilor-mamă din Vest de a le susţine cu capital suplimentar.

    Faptul că atât acţiunile Erste Group, cât şi cele ale Raiffeisen Bank International, apoi şi ale altor bănci europene au scăzut la burse zile în şir după anunţul lui Treichl se explică însă printr-o conjunctură mai largă. De altfel, Raiffeisen a anunţat că se aşteaptă în continuare la profit în România, la fel ca şi anul trecut, iar pe marginea noii legi ungureşti n-a comentat decât că se aşteaptă la costuri de 120-160 mil. euro, mai mici decât ale OTP (aproape 400 mil. euro) sau Erste (300 mil. euro).

    Pieţele financiare ştiu însă că pentru băncile din zona euro e un moment cum nu se poate mai prost, din cel puţin patru motive. În această perioadă are loc testul de soliditate financiară organizat de Autoritatea Bancară Europeană şi pentru care băncile s-au pregătit din greu în ultimul an cu majorări de capital (Raiffeisen, de pildă, a atras 2,8 mld. euro, Erste 660 mil. euro), SUA derulează ancheta asupra încălcărilor legislaţiei contra spălării de bani (după ce BNP Paribas a acceptat să plătească daune de aproape 9 mld. dolari, ancheta s-a extins şi la Commerzbank, Deutsche Bank, UniCredit, SocGen şi Credit Agricole), iar conflictul din Ucraina afectează afacerile băncilor (Raiffeisen şi-a majorat provizioanele la peste 280 mil. euro în Ucraina, ţară unde în T1 a avut o pierdere de 24 mil. euro).

    În fine, dar deloc în cele din urmă, în ultimele zile a avut loc tranşarea crizei de la Hypo Alpe Adria, o veche gaură neagră a sistemului bancar austriac, preluată în 2009 de stat şi în care statul nu mai e dispus să mai injecteze bani. În loc să-i rezolve situaţia lăsând-o să intre în insolvenţă, guvernul de la Viena a decis acum să impună pierderi de 890 mil. euro deţinătorilor de obligaţiuni fără prioritate la plată, dar garantate de stat. Soluţia aplicată, în premieră europeană, la Hypo Alpe Adria a determinat atât Moody’s, cât şi Standard & Poor’s să coboare, respectiv să pună sub observaţie ratingurile mai multor bănci austriece, între care şi Erste şi Raiffeisen, în esenţă cu argumentul că statul austriac sfidează drepturile creditorilor băncilor, din moment ce nu-şi mai onorează propriile garanţii, astfel încât dacă o altă bancă din Austria ar avea nevoie de ajutor în ţară sau în străinătate, statul ar putea reacţiona la fel. Şi ne amintim că în 2009, statul a ajutat cu bani toate marile bănci austriece. Aşa se explică tensiunea de la burse concentrată pe acţiunile băncilor europene şi austriece în particular.

    Dincolo de acest cocteil exploziv la scară europeană rămân problemele reclamate de bănci în fiecare ţară. Andreas Treichl, şeful Erste, a fost întrebat de ziarul austriac Kurier cum se face că dacă România a ajuns să aştepte o creştere economică de peste 3%, mai mare decât în Vest, grupul încă mai are probleme cu neperformantele. Treichl a răspuns: „Am cumpărat BCR de la stat, deci o mare parte din debitori sunt autorităţi şi companii cu activitate locală, care nu au profitat din export.

    Suntem şi o bancă de retail, iar în acest segment creşterea creditelor e destul de mică“. Trecând graniţa, avem de-a face cu cazul unic în zonă al Ungariei: guvernul lui Viktor Orban a impus începând din 2010 o taxă suplimentară pe profiturile băncilor, apoi în 2011 le-a permis ungurilor să-şi achite anticipat creditele sub preţul pieţei, contribuind astfel la pierderile sectorului bancar, din 2013 a introdus taxa pe tranzacţii financiare, iar acum va introduce şi conversia în forinţi a creditelor în valută. Unii s-au întrebat de ce guvernele din România n-au avut şi ele curaj să facă la fel sau de ce nu li s-a permis de către creditorii externi. O explicaţie a oferit-o în 2011 Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, când spunea că România atrăsese până atunci un total al investiţiilor străine de 3.270 de dolari pe cap de locuitor, în timp ce Ungaria a atras 26.460 de dolari pe cap de locuitor „în toţi anii aceia când noi ne întrebam dacă e bine sau nu să tăiem coada câinelui“, subliniind că atitudinea investitorilor străini faţă de o ţară depinde de implicarea în economie pe care o au de protejat la momentul respectiv.

    Într-o analiză despre Europa Centrală şi de Est, Deutsche Bank constata că dezintermedierea bancară a lovit cel mai mult din 2008 până în iunie 2013 statele baltice şi Ungaria; dacă în cazul Ungariei aceasta se explică prin măsurile luate de guvern contra băncilor, în cazul balticilor se explică prin dominaţia băncilor nordice, neincluse în acordul de la Viena de menţinere a expunerii în ECE, încheiat sub auspiciile UE-FMI de către băncile din Austria, Grecia şi Italia cu cea mai mare pondere în sistemele bancare din Est. În România, creditorii austrieci şi-au redus expunerea numai cu 2 mld. euro anual începând din 2010, până la aproape 26 mld. euro în dec. 2013. Iar de aici încolo, drumul Vestului se desparte de cel al Estului: ceea ce pentru băncile occidentale e o reuşită, faptul că au reuşit să se descotorosească de nişte active fragile pe care nu mai au bani să le susţină, pentru ţările estice e un coşmar.

    „Dezintermedierea din ECE continuă, dar ritmul ei s-a redus considerabil“, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, notând însă că „ponderea creditelor neperformante rămâne ridicată în majoritatea ţărilor şi chiar continuă să crească în Ungaria, Croaţia şi România, iar cum legislaţia bancară se ameliorează lent, e de aşteptat ca neperformantele să rămână o frână a creditării în 2014“. Dar asta nu e totul: „Dacă acum băncile din ECE se bazează mai mult pe finanţări atrase local şi nu de la grupurile-mamă, rămâne de văzut dacă aceste finanţări vor fi de ajuns atunci când cererea de credit o să-şi revină“.

  • Securitatea zborurilor către SUA, consolidată de Franţa. Guvernul american se teme de noi ameninţări teroriste

     “Acest măsuri complementare vor fi implementate cu scopul de a crea cât mai puţin posibil disconfort pasagerilor. Cu toate acestea, sunt posibile întârzieri”, a anunţat Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) într-un comunicat.

    “Din motive de confidenţialitate, nu putem să dezvăluim aceste măsuri complementare”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Direcţiei.

    DGAC recomandă pasagerilor către Statele Unite “să ia măsurile necesare pentru a sosi la aeroport cu sufcient timp înainte, cu scopul de a evita neplăceri şi dificultăţi la îmbarcare”.

    În total 43 de zboruri sunt operate zilnic cu destinaţia Statele Unite de pe şapte aeroporturi franceze (Paris-Roissy, Paris-Orly, Nisa, Marsilia, Tahiti, Martinica şi Guadelupe), a precizat DGAC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile pentru PE întârzie aprobarea tarifului pentru micii producători de energie regenerabilă

     România a trimis către CE documentaţia pentru aprobarea acestor tarife în urmă cu un an, dar nu a fost încă aprobată.

    Guvernul vrea să acorde micilor producători de energie regenerabilă în unităţi de producţie cu puteri instalate mai mici de un MW un preţ reglementat (feed-in tariff).

    Zoltan Nagy-Bege, membru al Comitetului de Reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat, joi, într-o conferinţă, că părerea lui personală este că aprobarea acestui tarif este încetinită de campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Contestaţia lui Năstase privind întârzierea redactării motivării din dosarul “Zambaccian”, respinsă

     Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia lui Adrian Năstase pe motiv că este inadmisibilă şi l-a obligat pe fostul premier să plătească 200 de lei cheltuieli judiciare pentru acest dosar. Decizia instanţei este definitivă.

    La termenul din 28 aprilie al dosarul în care Adrian Năstase a formulat o contestaţie privind durata procesului, instanţa a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a judecătorului Ionuţ Matei, preşedintele Completului de cinci judecători. Cererea fusese formulată de avocatul lui Adrian Năstase.

    Procesul în care Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor primite în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, respectiv de doi de închisoare şi de patru ani de închisoare, care se judecă din 3 februarie la Tribunalul Bucureşti, a fost amânat de trei ori de instanţă, pe motiv că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au redactat motivarea deciziei din dosarul “Zambaccian”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marcajul care le dă bătaie de cap brazilienilor. Cum au reacţionat şoferii la invenţia din Sao Paolo şi motivul pentru a fost introdusă – VIDEO

     Linia dublă continuă în zig-zag a fost creată pentru ca maşinile să aibă mai mult loc pentru a staţiona sau pentru a merge înainte, explică autorităţile, citate de bbc.com.

    “Stârneşte multă confuzie, iar traficul este şi mai rău”, a declarat un motociclist pentru canalul de televiziune Gazeta.

    “Cine a făcut asta, era beat”, s-a plâns o altă persoană.

     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creştere modestă pentru Yahoo în primul trimestru, într-o perioadă delicată pentru companie

     Yahoo nu mai poate conta pentru mult timp pe sprijinul Alibaba Group Holding, care se va lista în acest an la bursa de la New York, notează Bloomberg.

    Veniturile Alibaba au crescut cu 66% în ultimele trei luni ale anului trecut, iar profitul net al companiei chineze s-a dublat. Yahoo deţine 24% din titlurile Alibaba, participaţie care se va înjumătăţi după oferta publică iniţială.

    Alibaba controlează aproximativ 80% din comerţul electronic din China, piaţa cu cei mai mulţi utilizatori de internet, în număr de aproximativ 600 de milioane.

    Analiştii anticipează că grupul chinez ar putea fi evaluat la până la 180 miliarde de dolari pe bursă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro