BusinessMagazin

Tag: impozite

  • STUDIU: Cota TVA din România va rămâne printre cele mai ridicate din lume şi după reducerea la 20%

    În prezent, România se află în topul primelor zece ţări la nivel global din perspectiva TVA, situată la 24%, pe primul loc clasându-se Ungaria, cu 27%.

    După reducerea cotei de TVA de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, România se va regăsi în prima cincime a clasamentului global, potrivit studiului Global Tax Rate Survey 2015, realizat de KPMG.

    “La polul opus, cota unică de impozit pe profit, respectiv impozit pe venit, de 16%, plasează România în grupul ţărilor cu cel mai redus nivel de impozitare, mai precis în ultima cincime a clasamentului. Mai mult, în cazul impozitului pe venit, cota aplicabilă în România reprezintă mai puţin de jumătate din cota medie la nivelul Uniunii Europene (37,94%), respectiv din cota medie din ţările de pe continentul european (32,19%), însă acest aspect se datorează faptului că în multe dintre ţările incluse în studiu sunt aplicabile cote de impozitare progresive în funcţie de mărimea venitului”, se precizează într-un comunicat al KPMG România.

    În ce priveşte contribuţiile sociale obligatorii, după reducerea de cinci puncte procentuale aplicată anul trecut, contribuţiile datorate în România de angajator (23,45%) se încadrează în media europeană (23-24%), în timp ce contribuţiile datorate de angajat (16,5%) sunt printre cele mai ridicate din Europa, unde media este de aproximativ 13%.

    România face excepţie de la tendinţele semnalate la nivel global, de creştere a impozitelor şi a contribuţiilor de asigurări sociale după revenirea statelor din criza economică, date fiind scăderea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor datorate de angajatori la bugetul asigurărilor sociale, precum şi relaxarea fiscală, incluzând TVA, în 2016 şi 2017.

    “Aceste reduceri de impozite au fost îndelung aşteptate, pe fondul unui nivel deja ridicat de impozitare a veniturilor din salarii, în special pentru persoanele cu venituri reduse, în timp ce cota standard de TVA din Romania (24%) este în prezent printre cele mai mari din regiune şi chiar din lume”, a afirmat, în comunicat, Ramona Jurubiţă, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice în cadrul KPMG România.

    Pe de altă parte, ea spune că reducerile de impozit din România, la fel ca în majoritatea ţărilor incluse in studiu, sunt însoţite de o lărgire a bazei impozabile şi de o abordare mai agresivă a evaziunii fiscale, prin înăsprirea legislaţiei anti-fraudă şi prin intensificarea controalelor fiscale.

  • Modificările importante aduse de noul cod fiscal. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare

    Noul cod fiscal, care va intra în vigoare în prima zi a anului viitor, va aduce o serie de modificări importante, între care se numără crearea unor baze de date la nivelul întregii ţări, care vor conţine informaţii despre toate imobilele evaluate sau faptul că pentru impozitare va fi nevoie de evaluarea imobilelor. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare, care sunt cazurile în care este necesară evaluarea pentru a stabili nivelul de impozitare, de ce trebuie refăcute contractele de închiriere, care sunt situaţiile în care impozitele imobiliare vor creşte sau vor scădea, care este responsabilitatea actorilor implicaţi, fie contribuabili, evaluatori sau autorităţi, sunt câteva dintre subiectele discutate la cea mai recentă ediţie a businessclub, cu sprijinul ANEVAR.

    Impactul noului Cod fiscal asupra impozitării clădirilor este un subiect de interes pentru proprietari, deopotrivă persoane fizice şi juridice. Există încă nelămuriri care ar urma să fie rezolvate prin normele de aplicare, dar sunt, în egală măsură, şi lucruri clare, ca de pildă că începând de anul viitor impozitarea clădirilor se va face în funcţie de utilizarea clădirii şi nu de proprietar, adică nu va mai conta dacă imobilul se află în proprietatea unei persoane fizice sau juridice. O altă schimbare importantă este faptul că dacă azi valorile fiscale sunt legate de valorile de inventar, de la începutul anului viitor nu vor mai avea legătură cu contabilitatea companiilor, ci vor fi un reprezentate de rapoartele de evaluare distincte special realizate pentru relaţia contribuabilului cu fiscul.

    Contribuabilii va trebui să selecteze clădirile care vor fi supuse impozitării, nemaiexistând regula obligativităţii tuturor numerelor de inventar. Pe de altă parte, autorităţile locale va trebui să-şi regândească modul de preluare al informaţiilor pentru valorile fiscale, iar evaluatorii vor trebui să înţeleagă că responsabilitatea pe care o au din acest punct încolo este foarte mare, pentru că legătura dintre rezultatul evaluării şi bugetul local este directă. Pe de altă parte, noile reguli de impozitare pot ridica şi riscuri, de pildă periclitarea activităţii PFA-urilor şi microîntreprinderilor, sau pot provoca întârzieri sau o reducere a încasării de impozite.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În noul cod fiscal sunt atât modificări ale cotelor de impozitare, cât şi ale modului de stabilire a valorilor impozabile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Practic cotele de impozitare s-au micşorat puţin. Dacă înainte maximul era de 1,5 acum se ajunge la 1,3. Dar, în acelaşi timp, observăm că valoarea de impozitare pe metrul pătrat se majorează, la fel, cu circa 10-20%, doar pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice. Pe de altă parte, nu mai avem impozitare suplimentară pentru mai multe deţineri, în cazul persoanelor fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este foarte sensibil subiectul referitor la creşteri sau reduceri de impozite. Creşterea este subiect sensibil pentru contribuabil, scăderea este subiect sensibil pentru autorităţi. Dacă ne uităm la tabelele comparative din vechiul şi noul cod fiscal, există o creştere la valoarea impozabilă pe proprietăţile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice.

    BM: Când apar aceste schimbări?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Data intrării în vigoare este 1 ianuarie 2016. S-a pus problema dacă valoarea impozabilă este cea de la finalul anului 2016 sau care este reperul pentru aceste noi valori. Codul spune că pentru clădirile nerezidenţiale şi cele rezidenţiale aparţinând persoanelor juridice valoarea fiscală este cea de la 31 decembrie a anului anterior. Prin urmare, data evaluării este decembrie 2015. Acest cod şi schimările pe care le aduce vor avea impact asupra tuturor localităţilor din România. Este clar cum pot fi contestate valorile de către autorităţile locale, adică pe baza unui raport de verificare, din partea unui specialist în verificări de evaluare. Tipul valorii de evaluare este nou, este definit pentru acest caz şi nu este nici valoarea de piaţă, nici valoarea justă. Valoarea impozabilă diferă de amândouă. Vom lansa o bază de date în care toate evaluările for fi înregistrate înainte de a fi depuse la fisc. Va exista o recipisă generată de această bază de date, care va fi trecută ân raport, iar apoi contribuabilul va duce raportul către autorităţile locale.

    BM: Care este scopul acestei baze de date?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În timp se vor vedea efectele, în primul rând asupra monitorizării activităţii de evaluare, în al doilea rând prin crearea unei statistici complete pentru că toate clădirile nerezidenţiale vor fi prezente în această bază de date şi se va crea o imagine foarte completă după un interval de timp. Toate informaţiile din această bază de date vor fi publice, dar nu ştim exact încă în ce format. Contribuabilii trebuie să ştie că raportul de evaluare pentru impozitare nu este acelaşi cu raportul de evaluare pentru rapoartele financiare. Vor fi două rapoarte de evaluare diferite.

    BM: Ce mai trebuie clarificat în noul cod fiscal în ce priveşte impozitarea imobilelor?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Dacă pentru perioadele juridice data este clar prevăzută în cod, respectiv ultima zi a anului anterior, în ce priveşte data de evaluare a clădirilor nerezidenţiale aparţinând persoanelor fizice nu scrie nimic. Prima propunere pe care o facem Ministerului de Finanţe pentru normele de aplicare este ca data de evaluare să fie stabilită tot la 31 decembrie a anului anterior. Un alt element neclar încă este perioada de elaborare a rapoartelor de evaluare. Data raportului va fi 31 decembrie, iar data evaluării în discuţia pe care o avem cu Ministerul de Finanţe va fi cuprinsă între 1 ianuarie şi 15 martie a anului anterior.

    BM: Iar contribuabilii când ar trebui să depună aceste rapoarte de evaluare?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Ar putea fi în 30 de zile de la data realizării raportului.

    BM: O temă care suscită multe discuţii este utilizarea mixtă a clădirilor.

    RAMONA JURUBIŢĂ, KPMG România: Utilizarea mixtă este cazul în care vorbim despre o proprietate folosită parţial ca rezidenţial şi parţial nerezidenţial. Regula generală din cod este destul de simplă la prima vedere: dacă se ştie clar partea care este folosită în scop rezidenţial şi nerezidenţial, ea se declară ca atare. Cum se ştie asta? În funcţie de metrii pătraţi, spune regula, şi aici discutăm de situaţia în care la persoane fizice, apropo de utilizarea mixtă, este destul de clar dacă ştiu alocarea în funcţie de metri pătraţi, la care suprafaţă mă refer. La persoanele juridice nu există această menţiune, ceea ce ridică clar un semn de întrebare referitor la spaţiile care sunt comune, gen balcoane, casa scării sau altele, care pot avea un impact semnificativ atunci când se face calculul impozitului pentru cele două destinaţii. Ştiu că la acest capitol există un mare semn de întrebare apropo de evaluare. Dacă eu am declarat o cameră sau o jumătate de cameră nerezidenţial şi restul în scop rezidenţial?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este o prevedere care spune că acolo unde lucrurile nu sunt clare şi utilizarea este cu activitate de vreun fel, calificarea clădirii ca rezidenţială sau nerezidenţială se face în funcţie de cine este plătitorul facturilor de utilităţi.

    MIHAELA MITROI, PwC: Este cazul persoanelor fizice, care fac deducere a facturilor de utilităţi şi atunci plătesc impozit pentru clădire nerezidenţială pe întreaga suprafaţă. Este o modalitate prin care să simplifice o situaţie destul de complicată. Atenţie însă, pentru oricine va fi în situaţia aceasta, dacă se merită deducerea facturilor comparativ cu cât vor plăti ca nerezidenţiali, pentru că nu se prea merită.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Categoric, impactul va fi la persoanele fizice, nu la cele juridice. La persoanele fizice, după părerea mea, în momentul în care o singură cameră din apartament este folosită de un PFA sau o microîntreprindere, este vorba despre o clădire rezidenţială şi se impozitează după regula de rezidenţial la persoană fizică. Dacă este folosită camera declarată cu activitate, prima întrebare este dacă poate fi delimitată distinct suprafaţa. Se ştie, camera mică are 12 mp. Evaluatorul poate să evalueze o cameră dintr-un apartament prin cost? Nu poate, pentru că pentru a-şi putea desfăşura activitatea acolo are nevoie şi de o cotă de utilităţi. Această situaţie se încadrează în categoria în care suprafeţele nu sunt indentificabile distinct. Se mută la articolul din cod care face referire la cine plăteşte utilităţile.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: La persoanele juridice, cota e impozitare pentru proprietăţile rezidenţiale este mai mică decât în trecut. Problema este la persoanele fizice, care trebuie să înţeleagă că în acest moment nu se pot evalua părţi din proprietăţi rezidenţiale, nu există nicio metodologie care să admită pro rata la o valoare de cost şi atunci se va face încadrarea de rezidenţial sau nerezidenţial pentru cine plăteşte utilităţile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Deci nici măcar o cameră nu poate avea activitate.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Da, pentru că dacă persoana fizică are un nivel întreg închiriat unei firme din cele zece pe care le deţine, această suprafaţă este cunoscută şi poţi să aplici regula cu suprafeţe distincte şi cu impozit ponderat. În cazurile în care lucrurile sunt clare. De aceea trebuie refăcute contractele de închiriere. În clipa în care ai un contract de închiriere ca persoană fizică, trebui scris în contract cine plăteşte cheltuielile cu utilităţile. Dacă sunt deduse de chiriaş, impozitul este pe clădire nerezindenţială. Dacă însă proprietarul este plătitorul utilităţilor, încadrezi clădirea la rezidenţial, persoane fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În realitate aceste utilizări mixte sunt în general la construcţii care au avut iniţial o structură de locuinţe. Sunt apartamente sau case care au fost construite pentru a fi locuite. Propunerea noastră iniţială a fost să fie lăsate aşa şi să fie impozitate în funcţie de funcţionarea lor, neavând importanţă că este coafor, solar sau magazin la parter de bloc, pentru că tot un apartament este. Iar oamenii plătesc probabil impozit pe activitate, n-are rost să plătească diferit şi pe această clădire. A fost respinsă, dar pentru că este atât de complicat acest subiect al declaraţiei, nu este exclus ca pe viitor să ajungă să o simplifice. Cu cât mai puţine proprietăţi vor fi încadrate la utilizare mixtă, cu atât va fi mai bine pentru toată lumea. Ideea de la care s-a plecat a fost să elimine discriminările actuale, când persoanele fizice deţin proprietăţi nerezidenţiale şi să plătească impozit mult mai mic decât persoanele juridice care au acelaşi tip de clădiri.

    DANIEL MANAŢE, ANEVAR: Din câte ştiu până în momentul acesta din discuţii cu contribuabili mai degrabă mici, marea lor majoritate – mă refer la persoanele fizice care în imobilele lor au şi activităţi de tip comercial – au spus că sunt pregătiţi să declare nu o cameră, ci o bucăţică de cameră. Şi i-am întrebat pe toţi ce o să facă evaluatorul în aceată condiţie, o să vină cu ruleta? E chiar imposibil să evaluezi aşa ceva, pentru că acea cameră nu este căzută din cer. Multe oraşe care au un istoric, în centru sunt imobile foarte complicate, cu dependinţe, cu acces. Acolo este aproape imposibil să stabileşti ce şi cum. Chiar nu se poate face. Trebuie găsită o altă soluţie.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În Codul fiscal este folosită sintagma „evidenţierea distinctă a suprafeţelor folosite în scop rezidenţial şi nerezidenţial din aceeaşi clădire“, iar în mintea oricărui om care foloseşte informaţiile publice crede că suprafaţa de 12 mp a camerei mici este suficient de distinct stabilită. Noi venim mai departe şi spunem că pentru a estima valoarea unei camere nu avem pârghiile să facem acest lucru. Iar dacă unii vor declara şi o parte din cameră, deja am ajuns într-o zonă în care muncim mult prea mult pentru efecte deloc importante. Foarte mulţi dintre proprietarii de apartamente care le-au închiriat nu ştiu dacă PFA-ul sau firma care are sediu acolo deduce cheltuielile.

     

  • Românii vor plăti impozite pentru locuinţe mai mari cu 25%. Pentru firme taxele vor creşte cu 2.500%

    Analiza realizată de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa împreună cu expertul contabil Robert Croitoru are în vedere principalele 50 localităţi care au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în anul 2016, deoarece nu toate unităţile administrative au putut să pună în aplicare prevederea din Codul fiscal, fie din lipsa primarului, fie din lipsa Consiliului local, fie din alte cauze. Autorităţile locale au avut obligaţia ca până pe data de 7 noiembrie să adopte procentele de impozitare pentru locuinţe valabile în anul 2016.

    “Pentru prima dată în ultimii 25 ani impozitul pe locuinţe nu mai ţine cont de calitatea proprietarului persoană fizică sau persoană juridică ci de scopul utilizării clădirii. Astfel, impozitele sunt structurate în categoriile: folosirea clădirii în scop rezidenţial/locuinţă, cu cote de impozitare între 0,08% şi 0,2%; folosirea clădirii în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc) cu procente de impozitare între 0,2% şi 1,3%, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/construite/ achiziţionate în ultimii 5 ani; folosirea clădirii în activităţi economice dar construcţia nu este reevaluată în ultimii 5 ani, când procentul este de 2% din valoarea clădirii”, se arată în studiu.

    În plus, prin noul Cod fiscal baza impozabilă pentru construcţii creşte după cum urmează: valoarea metrului pătrat de construcţie în anul 2016 este de 1.000 lei/metru pătrat, cu o creştere de 6,95% faţă de valoarea de 935 lei/ metru pătrat din anul 2015; creşterea indicelui de majorare a valorii construcţiei pentru măsurarea la exterior la procentul de 40%, respectiv la o valoare a indicelui de 1,4 faţă de o valoare a indicelui aplicabilă în 2015 de 1,2 când procentul de actualizare era de 20%; autorităţile locale pot majora cu până la 50% aceste procente.

    Astfel, creşterea pentru anul următor în cazul clădirilor nerezidentiale nereevaluate în ultimii 5 ani se situează la 2.493% în cazul tuturor celor 50 de localităţi. Pentru clădirile folosite în activităţi economice şi care nu au fost reevaluate în ultimii cinci ani, majorarea impozitului variază de la 249,32% în cazul unor lcoalităţi precum Bucureşti, Iaşi, Craiova sau Braşov la 1.869,86% în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina.

    Impozitele pentru clădirile rezidenţiale vor fi anul următor mai mari cu până la 25%, urmând să se situeze anul următor la 0,1% în cele mai multe dintre cele 50 de localităţi analizate.

    Cel mai redus nivel al impozitului pentru clădirile rezidenţiale se va situa anul următor la 0,8%, în Iaşi, Constanţa, Craiova, Piteşti, Sibiu, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, după ce aceste localităţi au menţinut nivelul din 2015.

    Impozite mai mari de 0,1% vor plăti doar locuitorii din Turda – 0,3% (în urcare cu 275%), Tecuci – 0,2% (150%) şi Arad – 0,12% (50%). În Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi alte localităţi, impozitul se va situa la 0,1%, după o majorare, în cele mai multe cazuri, de 25% faţă de anul trecut.

    Cele mai mici impozite pentru clădirile nerezidenţiale reevaluate în ultimii cinci ani se situează la 0,2% (în urcare cu 249,32% faţă de anul anterior) în localităţi precum Bucuresti, Iaşi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila, Piteşti, Baia Mare, Buzău, Piatra Neamţ. Maximele pe acest segment vor fi consemnate în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina – toate cu 1,5%, după majorări de 1.869,86%.

    Astfel, pentru construcţiile destinate folosirii rezidenţiale, tendinţa primăriilor a fost să utilizeze, în principiu, aceleaşi procente de impozitare şi în anul 2016 însă impozitele cresc pe seama majorării valorii metrului pătrat de construcţie, şi după caz, a modului de măsurare a exterior a clădirii, situaţie aplicabilă pentru toate locuinţele din blocuri de persoane, când măsurarea la exterior a construcţiei ar presupune intrarea în incinta vecinului, notează autorii studiului.

    Pentru construcţiile cu destinaţie economică, în foarte puţine cazuri primăriile au aplicat nivelul minim de impozitare, mergând către procentul maxim. În plus, în mai multe cazuri s-a aplicat şi o majorare din cea permisă autorităţilor locale, de 50%.

    În cazul construcţiilor nereevaluate în ultimii 5 ani sau dobândite anterior unei perioade de 5 ani este impusă o cotă de impozitare de 2% din valoarea statistică a construcţiei, majorată faţă de anul curent prin creşterea valorii impozabile a unui metru pătrat de construcţie şi a modului de măsurare a exteriorului.

    Studiul acoperă impozitele pe locuinţe pentru un număr de peste 7 milioane de persoane, având ca sursă a datelor ultimul recensământ al populaţiei, calculele matematice putând să suporte modificări în funcţie de valoarea de piaţă a construcţiei, dacă se efectuează reevaluări, importantă fiind tendinţa.

    În acest sens, se observă că autorităţile locale au păstrat, în general, procentul mediu de impunere de 0,1% pentru clădirile cu destinaţie locuinţă, impozitând însă foarte aspru persoanele fizice ce desfăşoară activităţi economice când construcţiile sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani, având o creştere de impozitare de circa 10 ori faţă de impozitul din anul curent şi o creştere de impozit de circa 25 de ori dacă construcţiile nu sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani.

  • Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregăteşte Guvernul anul viitor

    Mica amnistie fiscală dată de Guvern se dovedeşte a fi chiar una mică. Chiar dacă în vară, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede, printre altele, anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate neachitate pentru persoanele care nu au declarate venituri, dar au obţinut sume de bani infime din cupoane sau dobânzi, de anul viitor acestea vo avea o mare surpriză. 

    „Am trimis, am sugerat un amendament când s-a rediscutat (Codul Fiscal). Le-am spus să ridice problema, că altfel ce facem, ajungem iar la amnistie? O să ajungem, iar la amnistie. Că de unde să plăteşti dacă nu ai câştigat?”, a comentat avocatul fiscal Gabriel Biriş.

    Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregăteşte Guvernul anul viitor
     

     

  • Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregăteşte Guvernul anul viitor

    Mica amnistie fiscală dată de Guvern se dovedeşte a fi chiar una mică. Chiar dacă în vară, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede, printre altele, anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate neachitate pentru persoanele care nu au declarate venituri, dar au obţinut sume de bani infime din cupoane sau dobânzi, de anul viitor acestea vo avea o mare surpriză. 

    „Am trimis, am sugerat un amendament când s-a rediscutat (Codul Fiscal). Le-am spus să ridice problema, că altfel ce facem, ajungem iar la amnistie? O să ajungem, iar la amnistie. Că de unde să plăteşti dacă nu ai câştigat?”, a comentat avocatul fiscal Gabriel Biriş.

    Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregăteşte Guvernul anul viitor
     

     

  • Statele atacă corporaţiile. Multinaţionalele să-şi ia la revedere de la paradisurile fiscale

    Miniştrii de finanţe din întreaga lume au convenit vineri să schimbe regulile de impozitare a profiturilor şi a avertizat multinaţionalele că nu se vor mai putea folosi de mărimea lor şi prezenţa internaţională pentru a nu plăti taxe, informează Financial Times.

    Astfel, companiilor precum Google, Starbucks sau Amazon le va fi mai greu să-şi concentreze profiturile în ţări cu impozite scăzute şi în paradisuri fiscale. Această modificare promite să ducă la atragerea a până la 250 de miliarde de dolari pe an sub formă de venituri fiscale suplimentare, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Planul de combatere a evaziunii fiscale la nivelul corporaţiilor a fost realizat de peste 60 de guverne, aceasta reprezentând prima modificare a reglementărilor privitoare la impozitarea profiturilor companiilor din aproape un secol.

    Noile regului vor asigura o transparenţă sporită şi vor restricţiona utilizarea paradisurlor fiscale, fiind punctul final al unui proiect internaţional lansat cu doi ani în urmă de guvernele G20 ca reacţie la nemulţumirea stârnită de modul în care companiile evită plata taxelor.

    Cancelarul britanic George Osborne s-a angajat să transforme noile reguli în lege. “Oamenii s-au săturat să vadă că aceste corporaţii uriaşe evită plata impozitelor. Aici nu este vorba de impozite mari sau mici, ci despre plata impozitelor”, a spus Osborne.

    “Aceste reguli nu sunt un plan pentru nord sau pentru sud, nu sunt un plan pentru ţările dezvoltate sau pentru cele emergenete, ci un plan pentru toată lumea”, a declarat Michel Sapin, ministrul de finanţe al Franţei.

    Deşi multe guverne au luat deja măsuri menite să combată evaziunea fiscală la nivelul multinaţionalelor, există îndoieli privitoare la cât de uniform vor fi măsurile implementate.

  • Creştere cu 4% a cifrei de afaceri a grupului Hornbach, în prima jumătate de an

    Rezultatul operaţional consolidat (EBIT) după şase luni a ajuns la 151,1 milioane euro, aproape de valoarea anului precedent, când s-a situat la 154,0 milioane euro. De asemenea, în prima jumătate a anului, rezultatele după achitarea dobânzilor şi impozitelor au fost mai mari faţă de anul precedent.

    În cel mai mare sub-concern operativ, cifra de afaceri netă a crescut, în prima jumătate a anului, cu 4,2 procente, ajungând la 1.933,4 milioane euro. Cifrele de afaceri raportate la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar în sub-concernele Baumarkt AG au crescut, în primele şase luni ale exerciţiului financiar 2015/2016, cu 1,3 procente.

    În Germania cifra de afaceri raportată la suprafaţă a crescut cumulat cu 0,6 procente, după un salt de 8,9 procente în perioada similară a anului precedent.

    Cifrele de afaceri raportate la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar în restul Europei au înregistrat în prima jumătate a exerciţiului financiar 2015/2016, cu o creştere de 2,3 procente, o dinamică mai puternică decât la nivel naţional.

    Componenta internaţională a cifrei de afaceri a sub-concernului HORNBACH Baumarkt AG a fost în final de 42,3 procente. După deschiderea a trei magazine de bricolaj, Hornbach opera, la data de 31 august 2015, la nivelul Europei, 149 de locaţii DIY, dintre care 99 în Germania.

  • Statul din Europa unde nu se plătesc impozite pe venit şi unde rata şomajului este 0%. Francezii sunt singurele persoane taxate în acest paradis fiscal

    În contexul crizelor economice şi a taxelor excesive percepute de majoritatea guvernelor lumii, există în Europa un stat care are ca principiu fiscal absenţa totală a taxelor pe venit  pentru persoane fizice.

    Lipsa impozitelor se aplică pentru rezidenţii de toate naţionalităţile, în afară de francezii care s-au mutat în Principat după anul 1957, care sunt obligaţi să plătească conform reglementărilor franceze pentru taxele pe venit. 

  • Impozitul pe terenul intravilan va avea limite minime şi maxime. Impozitul maxim – de două ori mai mare

    Astfel, dacă în prezent impozitul pe terenul amplasat în intravilan înregistrat la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, este stabilit prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu o sumă fixă, calculată în funcţie de rangul localităţii, de anul următor această sumă nu va mai fi una fixă, ci va avea o limită minimă şi una maximă.

    Limita minimă este uşor sub cifra luată în calcul în prezent la stabilirea impozitului, în timp ce limita maximă este de două ori mai mare decât actuala sumă.

    Conform viitorului sistem de calcul, impozitul pentru un teren intravilan aflat în zona A a localităţii şi rang zero va fi cuprins între 8.282 lei-20.706 lei/hectar (faţă de 10.353 lei/hectar în prezent), impozitul pentru un teren din zona B a localităţii şi rang I va fi între 5.199 lei-12.998 lei/hectar (faţă de 6.499 lei/hectar în prezent), impozitul pentru un teren din zona C a localităţii şi rang II va fi între 2.668 lei-6.670 lei/hectar (faţă de 3.335 lei/hectar în prezent), iar impozitul pentru un teren din zona D a localităţii şi rang III va fi între 984 lei-2.460 lei/hectar (faţă de 1.230 lei/hectar în prezent).

    Pentru un teren similar din zona D a localităţii şi rangul V, impozitul va fi între 142 lei-356 lei/hectar (faţă de 178 lei/hectar în prezent).

    Pentru terenuri în extravilan, proiectul de Cod Fiscal nu prevede modificări.

    Conform legii, localităţile sunt ierarhizate pe rang 0 – capitala, municipiu de importanţă europeană, rang I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel naţional european (Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Timişoara), rang II -municipiu de importanţă judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi, rang III – oraşe, rang IV – sate reşedinţe de comună, rang V – sate componente ale comunelor.

    Zonele din cadrul localităţii sunt, de la centru spre periferie, de la “A” la “D”.

  • Hotelurile de la mare ar putea rămâne închise. Proprietarii sunt somaţi să achite retroactiv impozite

    Reprezentanţii patronatelor spun că în urmă cu cinci ani a fost emisă o hotărâre de guvern care reglementa că sezonul estival începe la 1 mai şi se termină pe 30 septembrie, desfăşurându-se aşadar pe o durată de cinci luni.

    Hotelierii care se conformau şi aveau unităţile de cazare deschise în toată această perioadă, beneficiau de reducerea la jumătate a impozitului pe clădiri.

    “Cineva a modificat ulterior în Codul Fiscal, fără ca noi să ştim şi fără să ne anunţe nimeni, că pot beneficia de aceste reduceri de impozit doar cei care funcţionează minim 185 de zile, adică mai mult de şase luni”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Nicolae Bucovală, preşedintele patronatului Mamaia, care reuneşte hotelurile din staţiune, şi unul dintre cei mai mari investitori în turismul de pe litoral.

    El a adăugat că în ultimele luni, primăriile de pe litoral au pornit o “prigoană” împotriva hotelurilor, cărora le cer să demonstreze că au primit turişti minim şase luni, în caz contrar urmând să plătească retroactiv impozitele de care au fost scutite.

    “Acum, primăriile vin şi ne recalculează din urmă cu 3-5 ani impozitele şi ne somează să plătim restanţele în termen de o lună. Este vorba de mulţi bani, pe care nu îi putem plăti. Un hotel cu 150 de camere din Mamaia trebuie să plătească o diferenţă de 40.000 de euro. Este o neconcordanţă între hotărârea de guvern de acum cinci ani şi Codul Fiscal, dar toţi ne întrebăm de ce nu am fost avertizaţi în primul an şi am fost lăsaţi să funcţionăm aşa câţiva ani”, a spus Bucovală.

    Mai mult decât atât, autorităţile locale le cer hotelierilor de la mare dovezi nu că au avut unităţile deschise, ci că au şi primit turişti şase luni pe an.

    “În extrasezon poate că sunt zile în care nu vin turişti. De exemplu pe 5, 6 mai este posibil ca într-un hotel să nu fie cazat nimeni. Noi le demonstrăm însă că am avut deschis cu facturi la utilităţi, cu salaii plătitem, dar ei vor dovada că am avut turişti”, a afirmat şeful patronatului Mamaia.

    El spune că primăriile au somat hotelurile să plătească în termen de o lună, în caz contrat urmând să le blocheze conturile. În consecinţă, majoritatea hotelurilor de pe litoral intenţionează să acţioneze în instanţă autorităţile locale.

    Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) spune că este imposibil ca în fiecare zi din extrasezon să fie turişti în hoteluri.

    “Uşa ta, ca hotel, este deschisă de la 1 mai la 30 septembrie, camerele sunt pregătite, angajaţii sunt la lucru, gata să primească turişti, facturile sunt plătite şi hotelurile funcţionează. Că nu sunt turişti tot timpul nu este vina hotelierilor, ci a autorităţilor locale, care nu au ştiut să promoveze staţiunea”, a afirmat Răducan.

    Oficialul federaţiei crede că din cauza neconcordanţei legislative, hotelurile de pe litoral riscă să fie blocate în vară.

    “Mulţi nu vor putea plăti retroactiv, iar primăriile le vor bloca conturile şi nu vor mai putea funcţiona. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, peste 70% dintre hotelurile de pe litoral ar putea rămâne închise la începutul sezonului pentru că nu-şi vor putea plăti retroactiv acest impozit pe clădiri, al cărui mod de calcul a fost interpretat tendenţios de către primării, pentru a creşte încasările”, a mai spus Răducan.

    Potrivit datelor oficiale, în staţiunile de pe litoral sunt aproximativ 360 de hoteluri.