BusinessMagazin

Tag: impozitare

  • Guvernul schimbă formula de calcul a veniturilor sumplimentare din liberalizarea preţului la gaze

     La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Taxa reprezintă 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din aceste venituri suplimentare.

    Guvernul va păstra impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare, dar schimbă formula de calcul a acestora din urmă, întrucât în legislaţia în vigoare nu se precizează că volumele de gaze naturale din producţia internă vândute consumatorilor noncasnici se referă la cei din piaţa reglementată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă liberalism în 2014

    Deja Iohannis a spus că ruperea USL nu exclude o viitoare participare a PNL la o guvernare alături de USD, iar Antonescu, deşi a criticat verbal programul de guvernare al cabinetului Ponta III, a refuzat să-l atace alături de PDL cu o moţiune de cenzură, sub pretextul că programul e “prea neserios”, dar şi-a rezervat dreptul de a ieşi cu o moţiune proprie dacă până la 1 mai Guvernul nu taie CAS cu 5% şi nu introduce neimpozitarea profitului reinvestit.

    Forţa PNL în opoziţie depinde însă şi de capacitatea partidului de a nu pierde parlamentari, fie în favoarea altor partide, fie din cauza problemelor lor cu justiţia, iar aici problema PNL e veche. În ultima săptămână, ANI şi-a continuat neobosită ofensiva, cu încă un lot de 10 senatori şi 22 de deputaţi acuzaţi de incompatibilitate sau de fals în declaraţiile de interese: cei mai mulţi provin de la PNL (15), urmaţi de PSD (7) şi PC (3).

    În acelaşi timp, refuzul parlamentarilor de a aviza începerea urmăririi penale pentru fostul ministru Daniel Chiţoiu (PNL) şi de a constata încetarea mandatului lui Akos Mora (PNL) şi Ştefan Stoica (PDL), declaraţi incompatibili de ANI, i-a oferit din nou preşedintelui Băsescu ocazia să acuze mafia transpartinică apărată de Parlament, dar i-a făcut şi pe membrii CSM să reflecteze, în premieră, dacă nu e cazul să spargă zidul parlamentar în calea justiţiei printr-o sesizare la CCR, pe motiv de existenţă a unui conflict între puterea judecătorească şi cea legislativă.

  • Guvernul Poloniei scuteşte de impozite industria gazelor de şist, până în 2020

    “Am adoptat soluţii destinate încurajării proiectelor gazelor de şist, între care scutirea de impozite a exploatării acestora, până în 2020”, a spus Tusk.

    El a precizat că după anul 2020 impozitele nu vor depăşi 40% din veniturile activităţilor de exploatare.

    Propunerea guvernului va fi trimisă Parlamentului în decurs de două săptămâni, iar Tusk speră la aplicarea unor proceduri accelerate în această problemă, mai ales în contextul conflictului ruso-ucrainean.

    Până în prezent, în Polonia au fost efectuate 50 de foraje la zăcăminte de şist, iar în iulie 2013 a început o primă activitate de exploatare, cu titlu experimental. Rezervele de gaze de şist ale Poloniei sunt evaluate la 800 de miliarde-2.000 de miliarde de metri cubi.

    În explorarea gazelor de şist din Polonia sunt implicate grupuri mari, precum Chevron şi ConocoPhillips.

    Importurile de gaze din Rusia acoperă 60% din necesarul anual al Poloniei, astfel că o posibilă perturbare a acestora reprezintă un motiv major de îngrijorare pentru autorităţi. În 2009, autorităţile poloneze au fost nevoite să reducă livrările de gaze către populaţiei, atunci când Gazprom a sistat furnizarea acestora Ucrainei din cauza neînţelegerilor legate de preţuri şi plăţi.

    Criza ucraineană a intensificat discuţiile referitoare la dependenţa de gazele ruseşti. În prezent, 91% din electricitatea din Polonia este produsă din huilă şi lignit, Polonia având rezerve suficiente de cărbune pentru următorii 150 de ani, conform estimărilor.

    Polonia are o populaţie de 38 de milioane de locuitori şi cea mai mare economie din Europa de Est, consumând în prezent 15 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

  • Program Guvern: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat şi CAS şi TVA reduse dacă este posibil

     “Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin: a) reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) creşterea colectării veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale.

    – Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite.

    – Păstrăm plafonul de 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR a avut anul trecut un profit de aproape 600 milioane lei. Activele au scăzut cu 8,9%

     “Profitul net după impozitare şi interese minoritare, în anul 2013 a atins valoarea de 591,2 milioane RON (133,8 milioane EUR) faţă de pierderea de 1.234,7 milioane RON (276,9 milioane EUR) din 2013, pe baza unui rezultat operaţional excelent, care a compensat costurile de risc încă ridicate, de asemenea considerând efectul pozitiv cu caracter singular al eliberărării de pasive fiscale în T2 2013, în valoare de 560,8 milioane RON (127,7 milioane EUR)”, arată banca deţinută de grupul austriac Erste, într-un comunicat.

    Profitul înainte de impozitare a fost de numai 66,8 milioane lei.

    Rezultatul operaţional a fost de 2,48 miliarde lei (563,4 milioane euro), în creştere 5,6% faţă de valoarea de 2,35 miliarde lei din 2012. Venitul operaţional a scăzut cu 1,2%, la 3,99 miliarde lei (902,9 milioane euro). Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 10,9%, la 1,5 miliarde lei (339,5 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis, despre impozitarea regresivă: Greu de explicat cum s-ar putea face

     Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre impozitarea regresivă şi dacă este doar o temă adusă în faţa publicului “de dragul discuţiei”.

    “Discuţia a fost din partea noastră să nu intrăm într-o schemă de impozitare progresivă, să nu mergem de la 16 la sută în sus, că nu este bine. S-a discutat, la un moment dat, intrarea pe o impozitare regresivă, ăsta cred că este un termen corect şi plăteşti cu atât mai puţin impozit cu cât câştigi mai puţin. Finalul ar fi nu depăşirea cotei de acum, de 16 la sută, ci coborârea cotei”, a spus Iohannis.

    El a precizat însă că este “greu de explicat cum s-ar putea face asta”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul de Finanţe: Neimpozitarea profitului reinvestit se poate aplica din luna iulie

    “Sunt analize, sunt calcule să vedem care este impactul bugetar astfel încât, dacă din calculele care se fac de Comisia Naţională de Prognoză, Direcţia de Economie, nu avem un impact bugetar negativ, putem să o luăm ca o măsură de relansare economică, bineînţeles după o decizie în USL, după o discuţie cu FMI, cu Comisia Europeană”, a spus Chiţoiu, întrebat dacă ia în calcul varianta neimpozitării profitului reinvestit.

    El a precizat că în acest moment nu se poate spune nici cum se va aplica, nici dacă se va aplica de la o anumită dată în 2014.

    “Dar o avem în vedere, o avem în discuţie”, a spus Chiţoiu.

    Întrebat dacă în vară s-ar putea aplica această măsură, concomitent cu reducerea CAS, Chiţoiu a răspuns pozitiv.

    “Da, se poate aplica, dar v-am mai spus şi vă repet: în funcţie de impactul bugetar calculat ca urmare a introducerii acestei măsuri”, a spus Chiţoiu.

    El a arătat, pe de altă parte, că reducerea contribuţiilor sociale cu cinci punte procentuale reprezintă un angajament politic trecut şi în scrisoarea de intenţie cu FMI şi se va aplica cu 1 iulie 2014, în mod cert.

    “Calculele pe care le-am făcut la elaborarea bugetului ne permit ca reducerea CAS cu cinci puncte procentuale să o implementăm cu 1 iulie 2014. Amânarea cu trei luni a creşterii accizei cu 0,7 eurocenţi, impactul bugetar estimat la 600 de milioane avem în vedere a-l recupera din îmbunătăţirea colectării veniturilor şi dintr-o încasare mai mare din impozitul pe construcţiile speciale”, a spus Chiţoiu.

    El a arătat că România are construcţia bugetară făcută în aşa fel încât să nu se introducă nicio taxă nouă.

  • MODIFICĂRI ale Codului Fiscal care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2014. Ce schimbări apar la TVA, accize, impozitul pe profit şi cel pe venit

     Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea a publicat pe pagina de web a instituţiei seria de modificări şi completări aduse Codului Fiscal, pe care le-a prezentat în sinteză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro