BusinessMagazin

Tag: implementare

  • Abordare bespoke în implementarea de ERP

    Serra Software este un furnizor de servicii IT ce are ca obiecte de activitate principale implementarea soluţiilor de tip Enterprise Resource Planning (ERP) şi, mai nou, a soluţiilor de business intelligence.

    Călin Vlad a înfiinţat compania în ianuarie 2011 alături de alţi patru parteneri, devenind furnizor şi implementator al soluţiei ERP SoftOne. |n 2014, Serra Software a fuzionat cu Aliat, companie braşoveană cu profil similar, iar antreprenorul spune că astfel ”am preluat atât angajaţii, cât şi contractele, proiectele şi astfel ne-am deschis şi un punct de lucru la Braşov“.

    |n prezent, compania are 22 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a depăşit, cu puţin, pragul de 400.000 de euro. ”Pentru noi a fost un test, această perioadă de cinci ani de zile, să vedem dacă viziunea noastră ar funcţiona“, spune Vlad, care apoi a detaliat viziunea companiei ce se leagă de calitatea serviciilor, implementarea corectă şi utilizarea programelor ERP la potenţial maxim. ”Majoritatea beneficiarilor unui program ERP îl utilizează doar în proporţie de circa 30%, din păcate. Clienţii noştri folosesc peste 80% din funcţia sistemului ERP. Căutăm să integrăm toate departamentele, dar şi să eliminăm alte soluţii“, spune el.

    Serra Software nu dezvoltă aplicaţii proprii, ci se ocupă doar de implementarea şi customizarea programului SoftOne, iar clienţii ţintiţi sunt companiile cu cifră de afaceri anuale între 6 şi 500 milioane de euro, potrivit lui Vlad. |n prezent, compania are în jur de 50 de clienţi, cu un număr mediu de 26 de utilizatori per proiect. ”Costurile serviciilor noastre sunt cuprinse între 2.000 şi 80.000 de euro pe an. Majoritatea contractelor sunt între 4.000 şi 30.000 de euro, sume ce includ costurile de mentenanţă şi licenţiere. Clienţii provin din domeniul serviciilor, distribuţiei, producţiei.“ Majoritatea contractelor sunt pe termen lung, de minimum doi ani.

    Pentru anul în curs, Călin Vlad urmăreşte o creştere a portofoliului de clienţi cu 10-30%; ba chiar crede că ar putea avea o creştere şi mai mare, dar aceasta nu poate fi susţinută din cauza lipsei de resurse umane. ”Un consultant bun pentru implementarea unui sistem ERP îl formezi în trei ani. Căutăm zilnic. De un an şi jumătate avem două interviuri pe zi. Chiar dacă găseşti pe cineva care are calităţile tehnice necesare, acesta nu deţine abilităţile soft“, spune Vlad. Tot el adaugă că ”dacă nu ai răbdarea, tactul, diplomaţia necesară, atunci nu vei putea reuşi în acest business. Jobul ăsta de consultant nu-l poţi face decât dacă chiar îţi place, altfel este extrem de stresant“.

    Companiile mici de IT duc o luptă grea cu multinaţionalele pentru recrutarea celor mai buni oameni care să le ajute să crească, iar cu asta s-a confruntat şi Serra Software. ”Avem mari dificultăţi în a angaja oameni. De obicei, vizăm studenţi de la Cibernetică. |n şase ani am crescut doi. E greu să-i ţinem. 80% din costurile noastre sunt cu resursa umană“, mărturiseşte managerul companiei Serra Software. Totuşi Călin Vlad nu vrea doar tineri pentru echipa sa, ci caută oameni cu experienţă, deoarece acest job e greu de făcut ”la 25 de ani. Poţi să fii foarte isteţ, dar trebuie să te duci, de pildă, la un client cu o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro şi să-i spui ce să facă“. Pentru 2017 caută să-şi mărească echipa de consultanţi cu şase sau şapte oameni, deşi ar putea angaja şi mai mulţi, deoarece piaţa cere. ”Astăzi volumul de muncă ar fi de 300% faţă de ceea ce putem să facem. Cererea e foarte mare. Plecând de la acest calcul, ar fi foarte OK să triplez numărul de consultanţi şi am avea ce să facem.“

    Managerul Serra Software este de părere că nimeni nu are răbdarea necesară să formeze consultanţi ”care să ţină foarte mult la calitatea serviciilor de implementare şi postimplementare“. Iar cei buni lucrează pentru multinaţionale cu sediu în România, apoi ”pleacă pe proiecte în afara ţării“.

    Compania fondată de Vlad a pornit într-o perioadă când oamenii de afaceri căutau modalităţi de a-şi reduce costurile, în plină criză. Cine îşi cumpăra ERP atunci? ”Firmele sănătoase şi-au luat ERP şi, culmea, toţi clienţii noştri au avut o creştere a cifrei de afaceri. Implementarea reuşită a unui ERP contribuie la aceasta, pentru că la momentul respectiv toţi aveau nevoie de cotă de piaţă şi atunci trebuia să ia din clienţii altora. Atunci când au avut un suport care să le permită să ia deciziile potrivite, au făcut-o“, este de părere Vlad.

    Cifra de afaceri a companiei în 2016 a depăşit 400.000 de euro, faţă de 380.000 de euro în 2015. Apogeul companiei, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, a fost în 2014, când s-a unit cu Aliat, iar veniturile cumulate au ajuns la 1,2 milioane de euro.

    Călin Vlad spune că dezvoltarea firmei s-a făcut pas cu pas, s-au concentrat doar pe clienţii pe care-i aveau şi nu au căutat să aducă alţii noi; ”până în 2016 nu am avut niciun om de marketing sau vânzări. Fundaţia afacerii am făcut-o în şase ani“. Pentru 2017 îşi propune o creştere agresivă şi vizează depăşirea milionului de euro, ţintă pe care ”nici nu o consider îndrăzneaţă. Sunt foarte mulţi clienţi care încă nu folosesc un sistem ERP. Mulţi ani nu trebuie să-ţi pui problema că piaţa este saturată şi trebuie să furi din clienţii altora“.

    Care este costul pe care-l presupune implementarea unui astfel de sistem, în cât timp îţi recuperezi investiţia şi ce beneficii are? ”Dacă le-ai spune clienţilor direct că au nevoie de 30.000 euro anual pentru ERP, s-ar speria. Trebuie să se obişnuiască cu ideea că un ERP este ca o maşină care le aduce beneficii, dar trebuie să-i bagi combustibilul necesar. |n general, îţi acoperi investiţia cam într-un an“, este de părere managerul companiei Serra Software. Cât despre beneficii, el spune că programul de ERP al SoftOne se poate customiza după placul clientului, astfel încât să răspundă cât se poate de concret nevoilor acestuia. ”Am avut implementări care au condus la dezvoltarea unor module care nu existau în ERP. De exemplu, am dezvoltat un modul pentru departamentul juridic dintr-o companie“, spune el.

    |n prezent, ERP-ul aduce venitul majoritar: 60% din încasări se datorează serviciilor de implementare şi postimplementare, iar restul se realizează din licenţe SoftOne; dar Călin Vlad se aşteaptă ca în viitorul imediat departamentul de business intelligence să aibă o dezvoltare accelerată: ”În următorii trei ani trebuie să ajungă la o pondere de 50% din veniturile noastre“.

  • Noul sistem genial prin care îţi cumperi maşină. Niciodată nu a fost mai uşor să alegi un Porsche sau un Ferrari

    Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.

    IATĂ AICI NOUL SISTEM GENAIL PRIN CARE CUMPERI MAŞINĂ. ÎN CURÂND VA FI IMPLEMENTAT PESTE TOT PRIN LUME

  • Noul sistem genial prin care îţi cumperi maşină. Niciodată nu a fost mai uşor să alegi un Porsche sau un Ferrari

    Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.

    IATĂ AICI NOUL SISTEM GENAIL PRIN CARE CUMPERI MAŞINĂ. ÎN CURÂND VA FI IMPLEMENTAT PESTE TOT PRIN LUME

  • BNR: Legea salarizării bugetarilor, sursă de risc inflaţionist

    „Efectele potenţiale de accentuare a excesului de cerere din economie şi, astfel, de generare a unor presiuni inflaţioniste superioare ca amplitudine celor din scenariul de bază vor depinde în mod esenţial de forma finală a legii, de etapizarea în timp a majorărilor salariale şi de criteriile de condiţionalitate a acestora”, se arată în raportul asupra inflaţiei lansat luni de conducerea BNR.

    Eventuale reduceri ale investiţiilor publice în vederea încadrării deficitului bugetar în ţintele asumate de autorităţi, coroborate unei majorări a ecartului dintre variaţia salariilor şi cea a productivităţii muncii, „s-ar răsfrânge, în cele din urmă, asupra potenţialului de creştere şi competitivităţii economiei româneşti”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • SURSE: Ţigările ar urma să se scumpească din iunie, ca urmare a creşterii accizei

    Scopul acestei decizii a executivului este majorarea încasărilor bugetare.

    “Nu putem confirma această informaţie fiindcă, deşi taxele reprezintă componenta principală a preţului ţigaretelor, companiile producătoare trebuie să ţină cont şi de alte costuri în stabilirea propriilor politici de preţ”, au răspuns, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii British American Tobacco.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VEM Proiect Lightining: „Iluminatul comercial devine principalul driver de business în 2017”

    „Ca urmare a reconfigurării producţiei şi a investiţiilor de pe peste 300.000 euro realizate în ultima perioadă, am reuşit să creştem foarte mult zona de business dedicată iluminatului comercial. Anul trecut un sfert din cifra de afaceri a fost realizată de acest segment, asta în condiţiile în care în 2015 nivelul a fost de 15% din business. Astfel, avem toate premisele să considerăm că iluminatul comercial devine principalul driver de business în 2017”, declară Viorel Niculae, administrator al VEM Proiect Lighting.

    Sectorul de iluminat comercial are în vedere spaţiile interioare din zona de retail (mic, mediu, hypemarket-uri şi mall-uri), cât şi zona de prezentare a produselor – vitrinele. „Foarte puţini ştiu că iluminatul spaţiilor comerciale este un element esenţial în opţiunea de achiziţie a clienţilor. Studiile privind comportamentul consumatorilor demonstrează că aşezarea produselor în vitrină şi felul în care acestea sunt puse în valoare de către lumină, reprezintă factori decisivi în decizia clienţilor de a intra în interiorul magazinului, mai ales în sectorul vestimentar. Pornind de la aceste premise am dezvoltat şi promovat un sistem inovativ de iluminat comercial”, precizează Viorel Niculae. Faţă de un sistem de iluminare clasic, costurile sunt cu aproximativ 20%-40% mai ridicate în cazul iluminatului inteligent dinamic, pornind de la un nivel minim de aproximativ 2.000 euro pentru o vitrina de dimensiuni medii.

    În prezent, VEM Proiect Lighting este unicul producător integrat de sisteme de iluminat din România, care, pe lângă producţia corpurilor de iluminat, realizează proiectarea şi implementarea sistemelor pentru beneficiarii finali.  VEM Proiect Lighting a făcut conversia pe toate liniile de producţie la tehnologia LED în urmă cu 8 ani, având capacitatea actuală de producţie de aproximativ 500.000 unităţi pe an, din peste 2400 de modele de aparate de iluminat cu tehnologie LED. 

    Compania VEM Proiect Lighting a înregistrat o cifră de afaceri de 4.000.000 euro în 2016, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, iar pentru 2017 este estimat pentru un avans de minim 20%. Fabrica VEM este amplasată în Popeşti-Leordeni (judeţ Ilfov), în incinta parcului industrial Menatwork. Printre cele mai importante proiecte de iluminat realizate în ultimul an, se numără: Birourile Dell, Metropolis, eMag, Centrele logistice Nemo, Fabrica Valeo, Muzeul Literaturii Romane, MNAC,  magazinele Nissa, Otter, Salamander, Tezyo, Aldo, Bigotti, Massini, Il Passo, Braiconf, Bata, New Balance. 

  • BMW caută companii IT româneşti care să le producă software pentru maşinile electrice

    ”În contextul expansiunii conceptului de mobilitate electrică la nivel global, paradigma competitivităţii se schimbă. Astfel că, producători de maşini cu tradiţie de peste 100 de ani în industrie, precum BMW, îşi caută noi parteneri, pe noi pieţe, companiile din România  fiind vizate în context”, a spus ministrul.

    ”Noua orientare a  producţiei de maşini spre maşini electrificate, în concordanţă cu politica mondială de reducere a emisiilor de CO2, creează mult spaţiu de acţiune actorilor români atât din sectorul industrial, IT dar şi în cel de creare a infrastructurii necesare utilizării unor astfel de maşini. În urma întâlnirilor de la începutul acestui an de la Bucureşti,  BMW a demarat un proiect de selectie a companiilor de IT româneşti care vor produce software pentru grupul german”, a adăugat el.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • DISPARE o bancă din România. Ce se întâmplă cu creditele şi depozitele clienţilor

    Implementarea procesului de fu­ziune dintre Banca Car­pa­tica şi Patria Bank (fosta Nextebank), care a primit aprobarea prealabilă a BNR pe 29 no­iem­brie 2016, a primit undă verde şi din partea Curţii de Apel Bucureşti, permiţând celor două bănci să finalizeze în perioada imediat următoare toţi paşii procedurali şi operaţionali pentru implementarea efectivă a fuziunii.

    Patria Bank şi Banca Comercială Carpatica vor deveni astfel o singură bancă, ce va continua să fie listată la Bursă şi va purta numele de Patria Bank.

    Prioritatea celor două bănci este confirmarea datei fuziunii în cursul acestei săptămâni, în măsură să permită informarea în consecinţă a clienţilor si începerea integrării sistemelor şi operaţiunilor.

    “La acest moment, data estimativă a implementării fuziunii este 1 mai 2017, dată condiţionată de emiterea hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat legalitatea hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor celor două bănci privind aprobarea fuziunii prin absorbţie dintre Banca Comercială Carpatica (societate absorbantă) şi Patria Bank (societate absorbită) şi s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerţului a menţiunilor corespunzatoare referitoare la fuziune.”, se specifică într-un document al Patria Bank.

    Noua bancă care va fi prezentă în 73 de oraşe la nivel naţional, prin 111 sucursale, are peste 240.000 clienţi şi 3,81 miliarde lei în active.

    Patria Bank (fosta Nextebank), instituţie controlată de fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund, a devenit acţionarul majoritar al Băncii Carpatica după ce a cumpărat în două etape o participaţie de 64,16% la banca controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea pentru suma de 144 milioane de lei.

  • Bomba a EXPLODAT în această dimineaţă: Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va DISPĂREA. Ce se întâmplă cu clienţii

    Implementarea procesului de fu­ziune dintre cele două bănci, care a primit aprobarea prealabilă a BNR, a primit undă verde şi din partea Curţii de Apel Bucureşti, permiţând celor două bănci să finalizeze în perioada imediat următoare toţi paşii necesari pentru fuziune. 

    Astfel, două dintre cele mai cunoscute bănci din România vor deveni o singură bancă, iar una dintre ele va dispărea.

    Bomba a EXPLODAT în această dimineaţă: Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va DISPĂREA. Ce se întâmplă cu clienţii