BusinessMagazin

Tag: Impact

  • Avertismentul suprem: „Arhitecţii” crizei din 2008, printre care cele mai mari bănci americane, avertizează că recesiunea globală va veni în 2019

    Cele mai mari bănci de pe Wall Steet au început să îşi avertizeze clienţii cu privire la riscul din ce în ce mai ridicat al unei recesiuni în urma escaladării din conflictul comerical SUA-China, potrivit Bloomberg.

    O recesiune globală ar putea începe în următoarele nouă luni dacă preşedintele Donald Trump impune tarife de 25% pe încă o suită de bunuri importate din China, în valoare de 300 miliarde dolari, pentru că Beijingul va răspunde pe măsură, avertizează analiştii băncii americane de investiţii Morgan Stanley.

    Într-un avertisment paralel, cea mai mare bancă american JPMorgan Chase susţine că probabilitatea ca economia americană să intre în recesiune în a doua parte a anului s-a ridicat la 40% de la 25% în urmă cu o lună.

    „Conversaţiile recente cu investitorii ne-au reîntărit covingerea că pieţele subestimează impactul tensiunilor comerciale. Investitorii sunt de părere în general că disputa comercială s-ar putea lungi pentru mai muilt timp, dar trec cu vederea impactul potenţial asupra perspectivelor macroeconomice la nivel global”, avertizează Chetan Ahya, economist şef al Morgan Stanley.

    Astfel de avertismente ar putea da tonul conversaţiei în pieţele financiare încât săptămâna aceasta miniştrii de Finanţe din G20 se întâlnesc în Japonia.

    Încetinirea economiei globale a fost semnalată luni prin datele slabe din sectorul de producţie din economiile mari ale Asiei.

    Randamentele pe obligaţiunile guvernamentale au scăzut anul acesta, iar startegii JPMorgan şi Citigroup cred că acestea ar putea scădea în continuare. Unul dintre indicatorii cheie ai recesiunii – ecartul dintre titlurile de stat americane la trei luni şi cele la 10 ani, transmite unul dintre cele mai puternice semnale de recesiune din 2007 şi pâmă în prezent.

    „Creşterea economică globală alunecă uşor sub aşteptări pentru restul anului”, notează economistul şef al JPMorgan Bruce Kasman.

    Mai mult, şi gigantul bancar american Goldman Sachs atrage atenţia prin economiştii săi că se aşteaptă ca SUA să impună tarife de 10% pe suita de bunuri chinezeşti de 300 miliarde dolari din China, cât şi pe toate bunurile importate din Mexic.

    Banca şi-a redus estimările de creştere economic pentru a doua jumătate a anului cu circa jumătate de punct procentual, la 2% şi susţine că ar putea fi văzute noi reduceri a ratei de dobândă din partea FED (n.r: banca centrală americană).

     

     

     

  • Bătaia e „ruptă din Rai” sau este o experienţă traumatizantă ce are impact în comportamentul adultului tânăr?

    Cercetătorii au ajuns la concluzia că evenimentele negative experimentate în copilărie (abuzul fizic, emoţional, sexual, neglijarea fizică şi emoţională sau violenţa domestică) sunt factori ce pot explica implicarea ulterioară a persoanei în comportamente de risc, cum ar fi: consumul de alcool, droguri sau tutun. 

    DAstfel, neglijarea şi maltratarea (fizică şi sexuală) experimentate de copii pot conduce la probleme comportamentale ale acestora la vârsta adultă. Neglijarea apare din cauza eşecului părinţilor de a satisface nevoile de bază ale copiilor şi nivelul adecvat de îngrijire, chiar dacă situaţia materială le permite. Maltratarea fizică se referă la vătămarea corporală intenţionată aplicată copiilor de către părinţi sau alţi îngrijitori, iar maltratarea sexuală presupune utilizarea unui copil de către adulţi pentru stimularea sexuală.

    Din păcate, în România, abuzul fizic şi neglijarea emoţională sunt printre cele mai răspândite forme de traume din copilărie, în procentaj de 26,9%, respectiv 26,3%. În ceea ce priveşte consumul de substanţe, statisticile arată că aproape 4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani au consumat droguri cel puţin o dată. Mai mult, dintre cele peste 2.000 de persoane care au cerut ajutorul specializat pentru tratarea dependenţei, peste 1.000 erau consumatori de canabis şi peste 900, consumatori de heroină.

    Cercetătorii au ajuns la concluzia că mai mult de jumătate dintre cei care îşi administrează droguri prin injectare au fost expuşi unor evenimente traumatice în copilărie. De asemenea, au observat că acei copii care sunt expuşi abuzului fizic, sexual sau neglijării riscă să înceapă de timpuriu să consume alcool, sunt predispuşi spre utilizarea abuzivă de opioide (ilicite şi opioide pe bază de prescripţie medicală) şi pot dezvolta dependenţe de substanţe sau comportament dependent mai târziu în viaţa adultă. Mai mult, acei adolescenţi care percep relaţiile intra-familiale ca fiind disfuncţionale şi sunt nemulţumiţi de relaţiile cu părinţii pot fi în pericol să dezvolte dependenţă de tehnologie.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: Adobe România – Angajat şi voluntar

    Motivaţie

    Adobe România propune un concept pe care îl descrie drept „employee driven CSR şi SI (social impact)”.  Acesta presupune că fiecare angajat al companiei are libertatea de a se implica în orice cauză pe care doreşte să o susţină, iar compania susţine la rândul său acest demers. Angajaţii Adobe România sunt cei care iniţiază acţiunile de voluntariat, în funcţie de direcţia în care vor să aibă un impact social prin acţiunile lor.

    Descrierea proiectului

    Potrivit reprezentanţilor companiei, conceptul este neobişnuit în România, însă este unul care încurajează angajaţii să se implice în tipul de cauză cu care empatizează cel mai mult şi are ca scop dezvoltarea interesului pentru impactul social. Compania susţine asociaţiile şi ONG-urile prin mai multe modalităţi, extrem de simple, care permit o flexibilitate foarte mare din perspectiva proiectelor ce pot fi abordate.  Asociaţiile şi organizaţiile care au beneficiat de susţinerea Adobe România au fost alese în funcţie de preferinţele şi iniţiativele angajaţilor, din domeniile mediu, educaţie, protecţia animalelor, protecţia copiilor sau a vârstnicilor etc.

    Pe lângă posibilitatea de a face voluntariat câteva ore în timpul programului de lucru, angajaţii pot valorifica facilităţi precum: granturi pentru activităţi de team building în zona de corporate responsibility – Adobe donează 1.000 de dolari pentru fiecare 10 angajaţi care voluntariază minimum 3 ore (către ONG-ul beneficiar); ONG-ul poate fi propus de orice angajat al Adobe; granturi individuale – la 10 ore voluntariate introduse în platforma social impact se generează un grant de 250 de dolari ce poate fi donat către un ONG eligibil, grant de 100 de dolari pentru angajaţii noi, ce poate fi direcţionat către orice ONG, la alegerea lor; matching grants – Adobe dublează sumele donate de angajaţi, mai mari de 10 dolari; Employee Community Fund (ECF), un fond pentru susţinerea proiectelor depuse de ONG-urile invitate sau recomandate de angajaţi (se calculează în funcţie de indicatori precum orele de voluntariat, numărul de angajaţi, cererile de matching grants etc. Acest fond este alocat unor ONG-uri eligibile pentru susţinerea unor proiecte depuse anual.

    Valoarea fondului disponibil (ECF) este stabilită anual în funcţie de participarea şi implicarea voluntarilor în anul anterior. Cu cât implicarea este mai mare, cu atât valoarea fondului disponibil anul următor creşte. Această abordare oferă o mare flexibilitate angajaţilor, motivându-i astfel să se implice şi să aibă iniţiative.

    În Adobe România există o „echipă social impact” formată din voluntari activi, care, pe lângă responsabilităţile de job (analişti, developeri, computer scientist, QE etc.), şi-au asumat şi misiunea de a fi ambasadori interni ai responsabilităţii sociale. Ei sunt cei care oferă susţinere şi consultanţă celorlalţi colegi care au iniţiativă şi vor să se implice în diverse cauze şi tot ei propun proiecte şi îi invită pe colegi să se implice în acţiunile cu care rezonează cel mai mult.

    Rezultate

    În 2018, 58% dintre angajaţii Adobe România s-au implicat în cel puţin o acţiune de voluntariat, indiferent că vorbim despre donare de sânge, ajutor sau voluntariat pentru diverse asociaţii sau ONG-uri sau donaţii individuale. Astfel, anul trecut au fost donaţi 255.000 de dolari de către companie către ONG-uri şi asociaţii din România. Au fost înregistrate peste 1.000 de ore de voluntariat în cadrul a 20 de evenimente de echipă în beneficiul ONG-urilor locale. 237 de donatori de sânge au donat în sesiunile anuale organizate în companie. 55.000 de dolari au provenit din donaţii şi matching grants, iar 200.000 de dolari au provenit din Employee Community Fund (ECF), fiind distribuiţi către 10 ONG-uri locale.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    167,4 mil. lei

    Număr de angajaţi
    600

  • Când luxul devine sustenabil

    Ei doresc ca noua lor proprietate să aibă – sau îşi vor instala singuri odată ce o vor cumpăra – centrală termică pe biomasă, eventual una suficient de puternică pentru tot satul, dacă reşedinţa se află într-o zonă rurală, panouri solare care nu arată a panouri solare ori sisteme de reciclare a apei. Se vând, de asemenea, case luxoase confecţionate din lemn luat dintr-o zonă în care se plantează 30 de copaci pentru fiecare arbore tăiat şi dotate cu piscină cu apă purificată. De asemenea, clienţii nu mai sunt interesaţi de baruri cu tot felul de băuturi alcoolice şi colecţii de sticle de şampanie cu care să se mândrească, ci preferă să aibă o zonă de bar unde se pot prepara şi consuma sucuri naturale. 

  • Fotografii cu impact


    Fotograful, Nick Brandt, a făcut o serie de fotografii de animale dintr-o zonă din Kenya, cu ajutorul unui aparat amplasat într-un loc prin care acestea trec frecvent. După ce a fotografiat animalele, a construit pe acelaşi amplasament decoruri reprezentative pentru civilizaţia umană: o benzinărie, un pod ori o autostradă în construcţie, pentru care a adus figuranţi din comunităţile locale, realizând un alt set de fotografii. Ultimul pas în alcătuirea seriei sale de lucrări intitulată „This Empty World” a fost suprapunerea celor două seturi de imagini, rezultând tablouri cu un rinocer printre cauciucuri în faţa unui garaj, hiene în albia unui râu secat luminată de pe margine, un elefant în dreptul unui autobuz plin cu oameni sau în dreptul unei platforme de beton etc. 

  • Fotografii cu impact


    Fotograful, Nick Brandt, a făcut o serie de fotografii de animale dintr-o zonă din Kenya, cu ajutorul unui aparat amplasat într-un loc prin care acestea trec frecvent. După ce a fotografiat animalele, a construit pe acelaşi amplasament decoruri reprezentative pentru civilizaţia umană: o benzinărie, un pod ori o autostradă în construcţie, pentru care a adus figuranţi din comunităţile locale, realizând un alt set de fotografii. Ultimul pas în alcătuirea seriei sale de lucrări intitulată „This Empty World” a fost suprapunerea celor două seturi de imagini, rezultând tablouri cu un rinocer printre cauciucuri în faţa unui garaj, hiene în albia unui râu secat luminată de pe margine, un elefant în dreptul unui autobuz plin cu oameni sau în dreptul unei platforme de beton etc. 

  • Companiile petroliere: OUG 114 are impact negativ asupra bugetului, piaţa gazelor nu va mai exista

    Altte efecte vor fi, conform comunicatului Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), perturbarea concurenţei pe piaţa de gaze naturale, eşecul încercării de a proteja consumatorii casnici, precum şi posibilitatea ca autorităţile europene să declanşeze o investigaţie pentru potenţialul ajutor de stat acordat consumatorii industriali.
     
    Studiul a confirmat estimarea efectului negativ direct asupra bugetului de stat de peste 2,2 miliade de lei anual, pe care ROPEPCA a semnalat-o în ultimul comunicat de presă pe marginea acestui subiect.
     
    De asemenea, piaţa concurenţială a gazelor din România va înceta în cele din urmă să existe, în perioada aprilie 2019 – martie 2022. Obligaţia de a vinde gaze naturale la un preţ reglementat va face concurenţa în producţia de gaze naturale să scadă, întrucât producătorii independenţi mici nu îşi vor putea finanţa operaţiunile la un preţ plafonat.
     
    Studiul Deloitte ne mai arată că, deşi interesul consumatorilor casnici a fost anunţat ca fiind în centrul acestor măsuri de reglementare, impactul lor multiplu asupra preţului final, prin introducerea impozitului de 2% pe cifra de afaceri aplicat tarifelor, sau prin recuperarea pierderilor din trecut ale furnizorilor către consumatori casnici, pot duce la un preţ cu amănuntul mai mare, contrar scopului OUG 114/2018. Pentru a proteja interesul consumatorilor, ne confirmă experţii Deloitte, România ar trebui să evalueze cu atenţie implementarea adecvată a conceptului de consumator vulnerabil, să acorde sprijin financiar direct celor care au nevoie şi să evite subvenţionarea gospodăriilor care depăşesc venitul mediu la nivel regional/naţional.
     

  • Cum ia naştere un fond de investiţii?

    Povestea GapMinder a început să prindă contur încă din 2016, când Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie, au realizat că pot ajuta mai mult ecosistemul local de start-up-uri decât din postura de angel investors, piaţa din România având nevoie de un fond de investiţii care să aibă impact la scară mai largă.

    „Am realizat că ne trebuie o dimensiune mult mai mare decât cea a unor angel investors pentru a putea ajunge la proiectele pe care ni le doream foarte tare şi unde expertiza noastră putea fi folosită la maximum. În decembrie 2016, a apărut un apel de proiecte lansat de EIF (European Investment Found – n. red.) şi atunci am format o echipă mai largă cu care să putem acoperi bine toate etapele din managmentul unui fond de dimensiune medie, sub 50 de milioane de euro, care include şi un bucket de accelerare. De la «deal sourcing» până la managementul portofoliului, runde de tip follow-on şi exituri şi, bineînţeles, operarea fondului”, a explicat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Capital.

    Pentru a forma echipa necesară, cei doi s-au orientat către specialişti cu experienţă cu care lucraseră în trecut, cooptându-i astfel pe Alexandru Ruff, Cristi Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor.

    „Cu Alexandru Ruff şi Cristi Dascălu lucrasem în trecut în acceleratoarele RICAP şi Sprintpoint. Cu Inti Paolucci ne cunoşteam din INSEAD Alumni Association şi ne intersectasem în proiecte de M&A. Cu Cosmin Ochişor ne cunoşteam bine din lumea start-up-urilor, el având un rol în T-Venture ce acoperea CEE, inclusiv România”, a punctat el.

    Astfel, Dan Mihăescu şi Sergiu Roşca au format echipa şi au răspuns la apel în februarie 2017, reuşind să atragă prima strângere de fonduri, în valoare totală de 26 milioane euro, în decembrie 2017. Suma a fost obţinută în mare parte prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, în regim de cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar şi de la investitori privaţi. Fondul GapMinder este înregistrat de la finalul lunii decembrie în Olanda – GapMinder Venture Partners BV, în România entitatea juridică înregistrată fiind GapMinder Investor Advisors SRL, din acţionariatul acesteia făcând parte toţi cei şase membri ai echipei – Sergiu Roşca şi Dan Mihăescu cu o participaţie de 29% fiecare, Alexandru Ruff cu 20%, iar Cristian Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor cu câte 7%.

    Principalele provocări cu care s-au confruntat cei şase parteneri ai fondului GapMinder au fost definirea strategiei, iar apoi atragerea de investitori.

    „Cel mai mult timp l-am alocat pentru definirea strategiei de investiţii, stabilirea a ceea ce NU vrem să facem, şi apoi pentru validarea acesteia prin construirea şi analiza unui număr semnificativ de proiecte. A doua provocare a fost să atragem investitori într-o clasă de capital de risc şi într-un fond cu focus principal pe o zonă geografică ce nu este uşor de digerat de către investitorii din afara României”, a explicat Dan Mihăescu.

    Până acum, în decurs de un an, fondul GapMinder a finanţat cinci start-up-uri locale – SmartDreamers, Fintech OS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – cu 4 milioane de euro în total, după ce a scanat 100 de companii. La această sumă se adaugă şi o investiţie agregată de 700.000 euro, realizată pentru 18 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator.

    „Ecosistemul local este la început încă. Noi am scanat anul trecut aproximativ 100 de start-up-uri care căutau finanţări de tip seed şi serie A, precum şi 320 start-up-uri care erau mai potrivite pentru finanţări de tip accelerare / pre-seed”, a subliniat el. 

    Fondul de investiţii susţine programul de accelerare Techcelerator, prin intermediul căruia a organizat până acum trei runde de finanţare pentru start-up-uri locale. Acceleratorul vizează companii aflate în faza Minimum Viable Product (MVP) din domenii precum fintech, securitate cibernetică, medtech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML). Structura echipei, impactul pe piaţă, împreună cu tehnologia utilizată şi gradul de maturitate al produsului reprezintă alţi factori importanţi în procesul de evaluare.

     „Odată cu creşterea vizibilităţii Techcelerator, acceleratorul pe care noi îl susţinem, am observat că tot mai mulţi angel investors au devenit interesaţi să facă investiţii alături de noi. Astfel, sunt foarte mulţi angel investors, unii foarte vizibili, alţii mai puţin cunoscuţi, care vin către noi cu proiecte viabile şi care beneficiază nu numai de faptul că investiţiile sunt mai mari acolo unde intră şi ei, dar şi termenii în care se fac aceste investiţii sunt uniformi şi sunt termenii fondului”, a precizat Dan Mihăescu.

    În primul an de activitate, GapMinder a investit între 25.000 şi 150.000 de euro per companie în cele 18 start-up-uri selectate în cadrul Techcelerator anul trecut.

    „Cele aflate în faza de accelerare sunt companii mult mai tinere care învaţă şi ele foarte mult şi în paralel îşi definesc direcţia şi undeva după ce ajungem să investim în ele mai multe luni, chiar şi 150.000-200.000 de euro, dintre ei selectăm campionii în care vom investi cealaltă parte din fond, partea de seed şi serie A”, a punctat el, adăugând faptul că fondul de investiţii şi-a extins scopul şi către verticale sau industrii care pot avea succes regional, unele putând fi legate de fintech, iar altele de property tech.

    „Când îţi propui ceva şi eşti foarte concentrat, o să-i faci mult mai bine şi noi asta am vrut să facem cu trackurile din accelerare.” Un punct slab de anul trecut a fost însă nivelul scăzut de înţelegere a antreprenorilor din start-up-uri privind modul cum funcţionează relaţia cu un fond de investiţii cu capital de risc – venture capital (VC).

    „Aici sunt multe de îmbunătăţit în 2019. Este o componentă de educare şi formare a pieţei asupra căreia noi vom continua să ne concentrăm în acest an. În 2018 a trebuit să educăm foarte multe start-up-uri despre cum trebuie să interacţioneze cu un fond de investiţii, cum arată documentele care se semnează cu un fond şamd. Acum, în 2019, apar şi alte fonduri şi ele vor avea indirect acest efect – vor educa multe start-up-uri cum să-şi facă businessul mai bine, cum să interacţioneze cu un fond, cum arată documentele tipice de investiţii şi per ansamblu vom avea cu toţii o viaţă mai uşoară dacă lucrurile acestea sunt înţelese. Faptul că apar fonduri noi care sunt concentrate pe România este foarte bun pentru ecosistem.”

    Generaţia actuală de antreprenori din România începe să prindă curaj

    Mentalitatea din România, precum şi în general cea din Europa, este conservatoare în ceea ce priveşte antreprenoriatul, în condiţiile în care oamenii au dificultăţi în a-şi porni un business de teama eşecului, care la noi este penalizat, nefiind considerat o experienţă, o lecţie din care să extragă ce a fost bun şi ce a fost rău pentru a aplica la următoarea idee de afaceri.

    „Am descoperit că toată generaţia aceasta este într-o tranziţie culturală. Nu este niciun secret că în Europa eşecurile sunt penalizate, dar noi vedem acum o generaţie care începe să prindă curaj, şi acesta este în parte rolul nostru. Parte din rolul nostru este să le dăm curaj, să încerce lucruri mari. Pe unele dintre start-up-uri chiar le provocăm: dacă ei caută să obţină 500.000 de euro – şi aceasta este o discuţie reală – noi îi întrebăm: «Dacă ai primi acum 1,5 milioane de euro, ce ai face şi unde ai ajunge cu ei?». Îi provocăm permanent – noi trebuie să le dăm mult mai mult curaj”, a afirmat Dan Mihăescu, adăugând că acum rolul fondurilor de investiţii se schimbă la nivel global. „Rolul lor este de a le da curaj start-up-urilor, de a îi ajuta, de a a-ţi sufleca mânecile alături de ei şi de a identifica problemele pe care le au. Activitatea e mai puţin concentrată pe finanţare, pe structurarea financiară. Ca atare, rolul fondurilor se schimbă la nivel global, intervenind şi specializarea pe diferite domenii.”

    Fondatorul GapMinder este de părere că în următorii 2-3 ani toate fondurile care vor exista atunci pe piaţă vor avea un grad mai mare de specializare. „La noi este clar că ne uităm la proiecte care sunt deep tech, care au tehnologii precum inteligenţa artificială, machine learning, RPA, lucruri de acest tip. Şi care vor să scaleze din prima global. Dar celelalte fonduri care vor apărea este clar că nu vor putea să meargă exact pe aceleaşi drum, fiecare va încerca să se diferenţieze. Asta înseamnă că şi mai multe start-up-uri vor avea oportunităţi să fie finanţate.”

    Pe lângă educarea start-up-urilor în ceea ce înseamnă relaţia cu un fond de investiţii şi încurajarea lor, fondul de investiţii a trebuit să înveţe antreprenorii locali şi cum să interacţionize între ei şi să aibă încredere unii în alţii. „Oamenii aceia sunt parteneri într-o companie şi sunt într-o relaţie – ca într-o căsătorie de câţiva ani, după care venim şi noi. E o «relaţie» ciudată cu multe părţi implicate, unii vorbesc mai tare, unii vorbesc mai încet (…) . Am învăţat foarte mulţi oameni de genul acesta să interacţioneze între ei şi să se gândească bine ce vor să facă – dacă stai şi te gândeşti, noi le oferim celor în care investim o şansă enormă.”

    Totodată, partenerii GapMinder au fost surprinşi de faptul că mulţi dintre antreprenorii cu care au intrat în contact sunt mult mai maturi şi mai versaţi decât se aşteptau, precum şi de faptul că foarte mulţi lideri ai start-up-urilor sunt de sex feminin.

    „Dacă ne uităm la companiile în care noi am investit în accelerator, se observă că foarte multe au echipa de management formată din femei. Am fost surprinşi să vedem atâtea start-up-uri conduse de femei. Cultural se pare că noi, ca români, suntem foarte toleranţi.”

    Anul acesta, precum şi în 2020, fondul GapMinder are în plan să păstreze acelaşi ritm pentru realizarea investiţiilor şi să finanţeze suplimentar prin runde de tip follow-on companiile campioane care pot scala businessul în afara României.

    „În programul de accelerare probabil că anul acesta vom vedea din nou 300-400 de companii noi şi cred că vom ajunge în zona aceea de 8 milioane de euro finanţări în partea de seed, poate chiar mai mult, pentru că proiectele de succes evoluează foarte repede şi au nevoie de finanţare, au nevoie de acel «combustibil pentru rachete», ei au nevoie repede de combustibil şi consumă repede ca orice rachetă“.

    În prezent, partenerii GapMinder se află în discuţii cu investitori pentru a atrage capital nou, ţinta fiind ca la jumătatea anului volumul total al fondurilor să ajungă la 40 de milioane de euro. Cei şase parteneri au adus deja investitori noi în fond, suma iniţială de 26 de milioane de euro ajungând acum la aproape 35 de milioane de euro.

    Cine sunt cei doi fondatori care au pus bazele GapMinder?

    CV Dan Mihăescu

    Dan Mihăescu şi-a început cariera în domeniul telecom şi al consultanţei de business încă din 1995, când a fost senior project manager în cadrul Logic Telecom SA, iar ulterior, în perioada iulie 1997 – octombrie 1997, a fost consultant senior în telecom în cadrul INTRADOS International Management Group (companie de consultanţă care a participat în diverse programe USAID şi USTDA în România). Din ianuarie 1998 şi până în ianuarie 2002 a lucrat în cadrul GTS România, întâi pe poziţia de consultant senior pe dezvoltare de business, timp de un an, preluând apoi funcţia de country manager. Între februarie 2002 şi ianuarie 2003 a fost country manager pentru România în cadrul KpnQwest, după care s-a întors la GTS pe poziţia de CEO, pe care a ocupat-o până în noiembrie 2011. Din mai 2012 şi până în iulie 2015 el s-a ocupat de partea de M&A (mergers and acquisitions) în cadrul UPC România. Între timp, în noiembrie 2013, Dan Mihăescu a devenit lead şi cofondator pentru INSEAD Alumni Romania Start-up & Investment Club, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. După ce a plecat din cadrul UPC România, el s-a alăturat echipei Microsoft România pe poziţia de DX lead / director de tehnologie şi dezvoltare. Apoi în octombrie 2016 a pus bazele GapMinder Advisors alături de Sergiu Roşca, iar din decembrie 2017 este partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners.

    CV Sergiu Roşca

    În ianuarie 2002 a pus bazele propriei case de avocatură, Roşca Law Office, unde încă activează, iar în 2016 i s-a alăturat lui Dan Mihăescu în proiectul GapMinder, fiind managing partner în cadrul GapMinder Advisors şi apoi partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners din decembrie 2017 şi până în prezent. 

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114. 

  • La fiecare două zile, o companie cu impact în economie a intrat în insolvenţă. Care au fost judeţele cu cele mai multe cazuri

    Valoarea totală de active imobilizate ale companiilor de impact intrate în insolvenţă a ajuns în 2018 la 809 milioane de euro, cel mai mic prag din ultimii cinci ani şi în scădere cu 34,44% comparativ anul precedent.

    Cele 183 de companii de impact intrate în insolvenţă în 2018 au un număr de 11.760 de angajaţi, cu 17,42% mai puţin decât în 2017. Judeţele cu cele mai multe insolvenţe de impact sunt: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (66,35%), Sibiu (9,5%), Cluj (8,4%), Bihor (7,4%), Constanţa (7,4%), Braşov (6,3%).

    Cel mai mare impact asupra pieţei insolvenţei se menţine şi în 2018 în sectorul industrial, care deţine 29% din numărul insolvenţelor de impact (la fel ca anul precedent) şi aproape 30% din valoarea activelor imobilizate (242 milioane de euro). Totodată, industria deţine şi aproape 23% din cifra de afaceri din totalul insolvenţelor de impact (149 milioane de euro), în scădere cu 8%, comparativ cu anul precedent, şi asigură 4.504 locuri de muncă.

    Citiţi mai multe pe mediafax.ro.