BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Avertismentul analiştilor: Acţiunile gigantului Air France-KLM s-ar putea prăbuşi până la 1 euro

    Gigantul Air France-KLM este cea mai vulnerabilă companie aeriană cu istorie din Europa, iar prelungirea perioadei cu trafic aerian aproape de zero ar putea prăbuşi acţiunile companiei până la preţul de 1 euro per acţiune, conform analiştilor de la Bernstein, citaţi de Bloomberg.

    Marţi, la 12.50 (ora României), acţiunile Air France-KLM se tranzacţionau la 4,98 euro per acţiune. 

    Operatorul are nevoie să fie salvat din nou cu un ajutor guvernamental de ordinul miliardelor de euro şi „nu are suficientă lichiditate pentru a continua în 2022”, notează echipa de analişti printre care se numără şi Daniel Roeska.

    „Dimensiunea lipsurilor din bilanţul Air France-KLM este foarte mare, iar capacitatea de a se îndatora este foarte mică, ceea ce înseamnă că o diluţie semnificativă este extrem de probabilă”.

    Guvernele din Franţa şi din Olanda sunt în discuţii deja de câteva luni pentru un nou pachet de sprijin care vizează gigantul aerian – în care cele două guverne deţin o participaţie combinată de 28%.

    Bruno Le Maire, ministrul Finanţelor din Franţa, a anunţat săptămâna aceastsa că derulează discuţii „intense” şi cu Comisia Europeană, care le cere guvernelor să găsească o soluţie mai bună decât un nou ajutor de stat.

    Gigantul Air France-KLM se confrunta cu probleme încă dinainte de venirea şocului Covid-19, care a lovit puternic industria. Anul trecut, operatorul a primit împrumuturi de stat şi garanţii de 10,4 miliarde de euro.

     

  • Cea mai ciudată veste. De ce se bucură Uber că a avut pierderi de 6,8 miliarde de dolari anul trecut

    Pierderile raportate de Uber la nivelul anului 2020 s-au ridicat la 6,8 miliarde de dolari, dar acestea sunt, de fapt, veşti bune pentru companie, scrie CNN. Cu toate că cifra este uriaşă, suma este în scădere semnificativă faţă de cele 8,5 miliarde de dolari pe care gigantul le-a pierdut în 2019. În cursul anului, Uber a vândut segmentele de business costisitoare, a redus personalul şi s-a concentrat asupra a ceea ce executivul anterior numea „creştere profitabilă”.

    Compania a raportat pierderi de 968 milioane de dolari doar în ultimele trei luni ale anului 2020, în scădere de la aproape 1,1 miliarde dolari în anul precedent. Directorul financiar, Nelson Chai, a declarat că Uber rămâne „pe drumul cel bun spre atingerea obiectivelor de rentabilitate în 2021”.

    La fel ca în cazul competitorului Lyft, care a raportat marţi rezultatele din trimestrul patru, Uber a raportat unele îmbunătăţiri faţă de al treilea trimestru al anului trecut, dar a înregistrat în continuare scăderi ale veniturilor din cauza impactului pandemiei asupra zonei de ridesharing. Jucătorul a înregistrat venituri de 3,2 miliarde de dolari în al patrulea trimestru, în scădere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Compania a continuat să se bazeze pe segmental Uber Eats, afacerea sa de food delivery, care a înregistrat o creştere a veniturilor cu 224%, până la 1,4 miliarde de dolari în al patrulea trimestru, comparativ cu anul precedent. Veniturile din curse cu pasageri au fost de 1,5 miliarde de dolari, în scădere cu 52% faţă de anul precedent.

    Businessul a lucrat la consolidarea portofoliului de livrări în ultimele luni. În iulie, Uber a achiziţionat unul dintre concurenţii săi mai mici de livrare de alimente, Postmates, pentru 2,65 miliarde de dolari. Săptămâna trecută, compania a anunţat că va achiziţiona şi start-up-ul de livrare de alcool Drizly.

  • Multinaţionala-gigant cu fabrici şi în România care începe să concedieze masiv. A anunţat că o să lase peste 8.000 de oameni fără loc de muncă

    Hineken NV intenţionează să reducă aproximativ 8.000 de locuri de muncă, a anunţat miercuri grupul olandez, care vrea să îşi restabilească marjele operaţionale la nivelurile pre-pandemice după o scădere bruscă a profitului din cauza restricţiilor coronavirusului, anunţă Reuters.

    Producătorul olandez de bere are patru fabrici în România, dar nu a anunţat unde vor fi concediaţi oameni. Mişcare vine pe fondul pandemiei care a afectat industria băuturilor, fiind cea mai gravă lovitură primită de industrie în ultimele decenii.

    Heineken are în România patru fabrici în România – în Constanţa, Craiova, Târgu Mureş şi Miercurea Ciuc şi 1.100 de angajaţi.
    Al doilea cel mai mare producător de bere din lume a declarat că va face economii de 2 miliarde de euro până în 2023 în cadrul planului „EverGreen” al directorului executiv Dolf van den Brink.

    Heineken a declarat că economiile vor fi realizate prin reproiectarea organizaţiei sale, prin reducerea complexităţii şi numărului de produse şi prin identificarea cheltuielilor cel mai puţin eficiente.

    Revizuirea operaţiunilor sale ar avea ca rezultat pierderi de aproximativ 8.000 de locuri de muncă – echivalând cu 9% din forţa de muncă la sfârşitul anului 2019. Cheltuielile cu personalul ar fi reduse cu aproximativ 350 de milioane de euro.
    Van den Brink, care a preluat conducerea companiei în iunie, a spus că programele de vaccinare din Europa, America de Nord şi unele ţări mai dezvoltate din Asia vor permite revenirea la normalitate.

    Producătorul de bere a spus că restricţiile în curs înseamnă că veniturile din 2021, profitul operaţional şi marja profitului operaţional vor fi sub nivelurile din 2019.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rolul gigantului McKinsey în criza opioidelor: Compania se înţelege cu autorităţile să plătească 550 de milioane de dolari pentru că a contribuit la cea mai gravă criză farmaceutică din istorie

    Compania de consultanţă McKinsey & Co. a ajuns la o înţelegere cu mai multe state americane, în urma căreia va plăti suma totală de 550 de milioane de dolari pentru rolul pe care l-a jucat în criza opioidelor atunci când a oferit consultanţă de marketing unor producători precum Purdue Pharma sau Johnson & Johnson, potrivit Bloomberg.

    Firma din New York va plăti circa 80% din această înţelegere imediat pentru a ajuta programele de tratament şi a spori bugetele poliţiei în lupta cu epidemia de opioide.

    Restul va fi plătit de companie pe o perioadă de patru ani. Peste 45 de state americane au semnat înţelegerea.

    Firma de consultanţă a sugerat producătorilor farmaceutici moduri în care să accelereze vânzările de OxyContin produs de Purdue, într-un moment în care piaţa legală pentru opioide se diminua din cauza unui val de publicitate negatică, conform procurorului general din New York.

    Conform surselor Bloomberg, McKinsey nu va recunoaşte aceste greşeli, ca parte din înţelegere.

    McKinsey este a 35-a cea mai mare companie privată din SUA, cu venituri de 10,5 miliarde de dolari în 2019, potrivit Forbes.

    Compania are birouri în peste 130 de oraşe şi 65 de ţări.

  • Gigantul Ford cheamă înapoi la fabrică 3 milioane de vehicule din cauza unor airbaguri defecte

    Producătorul autor Ford Motor Co a anunţat joi că va chema înapoi la fabrică 3 milioane de vehicule din cauza unor defecţiuni la sistemul de airbaguri, într-o mutare care îi aduce companiei costuri totale de 610 milioane de dolari, potrivit Reuters.

    Administraţia pentru Siguranţa Traficului Rutier din SUA (NHTSA) a ordonat joi companiei Ford să înceapă rechemarea vehiculelor la fabrică, după ce producătorul auto a depus o cerere în 2017 prin care a încercat să evite această acţiune.

    Defecţiunea în cazuri rare la ruptura airbagurilor, ceea ce are un potenţial letal în anumite situaţii. Această defecţiune a declanşat cea mai amplă acţiune de rechemare la fabrică din istoria americanilor, cu peste 67 de milioane de airbaguri defecte în total. La nivel global, peste 100 de milioane de vehicule au fost rechemate la fabrică de un total de 19 producători auto.

    Dintre vehiculele pe care Ford le cheamă înapoi la fabrică de această dată, 2,7 milioane sunt în Statele Unite.

    Airbagurile Takata au lăsat în urmă 400 de răniţi şi 27 de morţi la nivel global.

  • Alphabet pune capăt proiectului Loon: Acoperirea lumii cu baloane de internet nu este viabilă din punct de vedere comercial

    Alphabet, compania-mamă a Google, a pus capăt proiectului cunoscut drept „Loon”, un business cu baloane de internet, prin care gigantul îşi dorea să ofere o alternativă la turnurile telecom, potrivit Reuters.

    Gigantul Alphabet a anunţat joi că proiectul Loon nu este viabil din punct de vedere comercial.

    Început în 2011, proiectul Loon îşi dorea să furnizeze conectivitate în zonele lumii în care construcţia de turnuri telecom este prea scumpă sau complicată. Alphabet îşi dorea să utilizeze baloane de dimensiunea unui teren de tenis pentru a menţine o reţea plutitoare de echipamente, alimentată cu energie solară.

    „În timp ce am găsit deschidere la mai mulţi parteneri în drumul nostru, nu am găsit o modalitate de a diminua costul până la punctul în care să putem construi un business sustenabil pe termen lung”, a scris Alastair Westgarth, CEO-ul Loon, într-o postare de blog.

    Rich DeVaul, unul dintre fondatorii proiectului care nu mai face parte astăzi din Alphabet, a adăugat că evoluţia cererii pentru conectivitate mobilă a transformat turnurile telecom într-o opţiune mai eficientă din punct de vedere al costurilor, într-un mod în care nu putea fi estimat în urmă cu un deceniu. Astfel, nevoia pentru proiectul Loon s-a diminuat.

    Compania avea 200 de angajaţi în 2019. În acelaşi an a atras o investiţie de 125 de milioane de dolari de la compania HAPSMobile, controlată de SoftBank.

    Separat de proiectul Loon, mai multe companii finanţate de antreprenori miliardari precum Elon Musk, Richard Branson sau Jeff Bezos caută alternative sustenabile pentru conexiunile de internet, cea mai vehiculată variantă fiind cea a unei reţele de sateliţi poziţionaţi în jurul planetei.

  • Lovitură pentru Volkswagen: Amenzi de peste 100 de milioane de euro după ce gigantul a ratat ţintele UE pe emisiile de carbon

    Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, a primit amenzi de peste 100 de milioane de euro, după ce a ratat „la mustaţă” ţintele UE pe emisiile de carbon, în ciuda eforturilor de a lansa vehicule electrice, potrivit FT.

    Grupul Volkswagen, care include brandurile Audi, Porsche şi Seat, a anunţat că nivelul de emisii la nivelul flotei vândute în Europa s-a situat la 99,8 grame de dioxid de carbon per kilometru – cu aproape jumătate de gram sub ţintele impuse de Bruxelles.

    Ratarea ţintelor este o lovitură pentru Volkswagen, care a încercat să se remodeleze drept o super-putere în piaţa vehiculelor eletrice, după scandalul Dieselgate. Nemţii plănuiesc chiar să depăşescă Tesla şi să vândă 26 de milioane de vehicule electrice până la finalul deceniului.

    Daimler şi BMW, competitorii Volkswagen din piaţa germană, au anunţat că s-au încadrat în noile reguli UE, după ce finalul anului 2020 a dus o creştere a cererii pentru vehiculele hybrid.

    Volkswagen a început anul cu premise bune faţă de ţintele UE pentru că plănuia o lansare puternică pentru primul model electric adresat mass-market, şi-anume ID.3.

    Cu toate acestea, modelul s-a confruntat cu probleme software, iar Volkswagen a fost nevoită să cumpere aşa-numite credite de carbon de la producători chinezi pentru a rezolva problema. Creditele de carbon reprezintă permise pentru emisii de carbon care pot fi cumpărate şi vândute de companii.

    Totuşi, aceste mutări nu au fost suficiente pentru a plasa Volkswagen peste sub linia trasată de Bruxelles, însă grupul a transmis că amenzile sunt deja amortizate în trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că nu vor afecta profiturile viitoare.

  • Victorie istorică: Google îngenunchează în Franţa şi îi va plăti pe editori şi jurnalişti pentru conţinut

    Compania Google, parte a gigantului Alphabet, a ajuns la un acord cu editorii de conţinut din media franceză, la câteva luni după ce autoritatea de concurenţă a ţării i-a cerut gigantului american să înceapă să plătească editorii de conţinut şi agenţiile de ştiri pentru conţinutul pe care îl preia de la ei, potrivit Bloomberg.

    Gigantul american a lansat un comunicat de presă împreună cu Alliance de la Presse dăInformation Generale, în care anunţau că Google va negocia cu publisherii înţelegeri individuale, în funcţie de mai mulţi factori, precum volumul de materiale publicate şi preluate.

    Nici compania, nici sindicatul nu au oferit detalii financiare.

    Editorii de conţinut şi companiile media au încercat să pună presiune pe Google şi pe Facebook de un deceniu deja, iar UE încearcă să gândească o legislaţie unitară, însă francezii nu au mai aşteptat.

  • Febra bitcoin: Clienţii gigantului Bank of America, cu peste 560 mld. dolari în conturi, se înghesuie la tranzacţionarea de bitcoin mai mult decât pe alte clase de active

    Pentru prima dată din 2017 până azi, clienţii gigantului Bank of America, cu o valoare totală a conturilor de peste 560 miliarde de dolari, se înghesuie la tranzacţionarea de bitcoin mai mult decât pe alte clase de active, în contextul în care febra speculativă loveşte Wall Street-ul, potrivit Bloomberg.

    Investitorii chestionaţi de banca de investiţii în ianuarie au declarat că poziţiile pe termen lung înregistrate la tranzacţionarea celei mai cunoscute criptomonede au atins un nivel fără precedent, întrucât mai mulţi investitori de retail alături de investitori instituţionali au intrat în piaţă.

    Sondajul Bank of America nu înseamnă neapărat că mai mulţi manageri de fonduri deţin bitcoin, însă informaţiile care au ieşit la iveală arată un interes din ce în ce mai mare faţă de moneda digitală care a crescut cu peste 700% din martie 2020 până în ianuarie 2021.

    Acelaşi sondaj arată o efervescenţă a investitorilor faţă de companiile mai mici şi companiile cu potenţial de creştere din pieţele emergente. Alocarea pe acţiuni în portofoliile investitorilor a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

    Clienţii Bank of America sunt optimişti că profiturile vor creşte în viitorul apropiat, însă acest sentiment din piaţă arată cât de aproape este riscult unei corecţii, consideră o echipă de strategi condusă de Michael Hartnett, de la Bank of America.

  • Gigantul elveţian UBS avertizează: Vă puteţi pierde toţi banii. Nimic nu împiedică preţul unei criptomonede să ajungă la zero

    O echip de strategi ai unuia dintre cei mai mari manageri de active din lume a lansat un avertisment pentru cei care sunt începători în lumea criptomonedelor şi care se aruncă în actualele condiţii de piaţă cu economiile înspre monede digitale: Vă puteţi pierde toţi banii, conform Bloomberg.

    Între ameninţarea adusă de potenţiale reglementări stricte şi monedele digitale pe care le vor lansa băncile centrale, nimic nu împiedică preţul unei criptomonede mari să coboare rapid spre zero, potrivit diviziei UBS Global Wealth Management.

    Pe măsură ce unii bani de pe Wall Street intră în piaţa bitcoinului într-un ritm nemaivăzut până acum, elveţienii cred că preţul ar putea cunoaşte o creştere pe termen scurt, însă industria se confruntă cu riscuri existenţiale.

    „În opinia noastră, nimic nu împiedică preţul unei criptomonede să ajungă la zero atunci când va apărea o versiune mai bine proiectată a acesteia sau când autorităţile de reglementare vor interveni asupra pieţei. (…) Netscape şi Myspace sunt exemple de aplicaţii de reţea care s-au bucurat de o popularitate larg răspândită, dar care au dispărut la un moment dat”, notează mai mulţi strategi de la UBS, printre care Michael Bolliger, directorul de investiţii pentru pieţe emergente la nivel global.

    Bitcoin oscilează în jurul sumei de 35.000 de dolari, după ce a atins la începutul anului un maxim de aproape 42.000 de dolari. Această clasă de active volatile a stârnit dezbateri printre cei mai mari manageri de portofolii din piaţă. În timp ce unii investitori faimoşi precum Paul Tudor Jones şi Stan Druckenmiller intră în industrie, criticii bitcoin arată cu degetul spre scandal şi manipulare.

    Pe termen scurt, preţurile criptomonedelor pot creşte chiar şi până la un nou maxim istoric, alimentate de momentumul din piaţă, adopţie la nivel instituţional şi o ofertă limitată. Însă, pe termen lung, piaţa este expusă intervenţiilor autorităţilor de reglementare, notează strategii. Aceştia arată spre decizia Marii Britanii de a interzice vânzarea anumitor produse derivate pe criptomonede către investitorii de retail.

    Ca majoritatea firmelor de investiţii, UBS Wealth este sceptică referitor la aplicabilitatea monedelor virtuale în lumea reală, însă strategii evită să numească bitcoin o „bulă”, în contextul în care este dificil să determini valoarea corectă a unui activ, dacă nu există cash flow.

    Alţi investitori au pus ţinte de preţ ambiţioase pe bitcoin. Spre exemplu, Scott Minerd de la Guggenheim Investments crede că bitcoin va ajunge la 400.000 de dolari, în timp ce o echipă de strategi ai JPMorgan Chase situează preţul bitcoin la 146.000 de dolari pe termen lung.

    „Prin urmare, investitorii în criptomonede trebuie să limiteze dimensiunea investiţiilor lor la o sumă pe care îşi permit să o piardă”, a notat UBS.