BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Cade ghilotina la cea mai mare bancă din Germania: Bundesbank dă undă verde concedierilor pe bandă rulantă într-o strategie ce vizează „modernizarea” creditorului german

    Bancherii centrali din Germania sunt revoltaţi de planul de „modernizare” al unui grup de consultanţi în management pentru Bundesbank, care vizează eliminarea a sute de locuri de muncă şi revizuirea practicilor de lucru, în timp ce instituţia încearcă să dezamorseze criticile politice privind pierderile tot mai mari, scrie Financial Times.

    În interiorul Bundesbank nemulţumirile au început să curgă de când Joachim Nagel a devenit preşedinte anul trecut şi a angajat Boston Consulting Group pentru a face banca face mai agilă şi mai eficientă.

    „Starea de spirit în rândul personalului este „la pământ. BCG nu are nicio idee despre cum funcţionează o bancă centrală şi care sunt îndatoririle sale legale. Au comparat activitatea privind politica monetară cu o linie de producţie de automobile, ceea ce este un nonsens total”, a declarat o persoană din interior.

    Cu toate acestea, Bundesbank a declarat că planul său, denumit „Wandel” – care înseamnă schimbare în limba germană – a fost „un proces de modernizare menit să transforme banca într-o organizaţie digitală, agilă şi pregătită pentru viitor, care trebuie să răspundă rapid la provocări complexe şi în continuă evoluţie”.

    Consultanţii urmăresc să reducă numărul de angajaţi prin faptul că nu vor înlocui mulţi oameni din generaţia baby-boomer care se vor pensiona în următorii patru ani. Extinzând un obiectiv dintr-un plan de restructurare anterior, se urmăreşte reducerea cu aproximativ 5% a numărului de posturi echivalente cu normă întreagă.

    Persoane familiarizate cu planul au declarat că acesta direcţionează Bundesbank să devină mai mult un furnizor de servicii pentru sectorul public german, oferindu-se să gestioneze pasiv o parte mai mare din fondurile de pensii de stat şi alte fonduri comune de bani guvernamentali.

    Trei persoane informate cu privire la acest plan au declarat că acesta reflectă neliniştea tot mai mare de la Bundesbank cu privire la pierderile cauzate de creşterea bruscă a ratelor dobânzilor. Pierderile ar putea consuma peste 20 de miliarde de euro din provizioane şi capital în următorii ani. Biroul federal de audit a avertizat recent că Bundesbank ar putea avea nevoie de un plan de salvare pentru a acoperi pierderile în creştere.

    Însă banca centrală a negat că pierderile preconizate au fost unul dintre principalele motive care au stat la baza deciziei de a angaja BCG, un grup cu sediul în SUA care este unul dintre cei mai mari consilieri corporativi din lume.

    Ultima restructurare majoră de acest tip a avut loc în urmă cu aproximativ 30 de ani, când banca a fost consiliată de firma americană de consultanţă McKinsey, în timp ce alte reforme structurale au fost făcute în urmă cu aproximativ 20 de ani, în momentul lansării monedei euro.
     

  • Criza imobiliară fără precedent din Europa se răspândeşte. După ce a distrus ţări precum Suedia, Finlanda şi Marea Britanie, ajunge şi la cea mai puternică de pe continent

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu aproape 10% în cele trei luni până în iunie faţă de vârful atins în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, chiar dacă ritmul trimestrial al scăderii preţurilor a început să încetinească, scrie Financial Times.

    Biroul federal de statistică a declarat că scăderea anuală de 9,9% a preţurilor medii germane la proprietăţile rezidenţiale în al doilea trimestru al anului a fost cea mai mare de când au început să fie colectate datele, în 2000.


    Declinul faţă de trimestrul anterior a fost de 1,5%, o scădere mult mai mică decât în precedentele două trimestre, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi la limita inferioară. Preţurile locuinţelor din Germania au fost afectate de o creştere puternică a costurilor ipotecare şi de o economie mai slabă.

  • Flagelul crizelor imobiliare se raspandeste rapid in Europa: Dupa Suedia, Finlanda si Marea Britanie, care s-au confruntat cu scaderi abrupte ale preturilor locuintelor, a venit randul Germaniei. Noul „om bolnav al Europei” se confruntă cu cel mai grav declin din ultimii 20 de ani

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu aproape 10% în cele trei luni până în iunie faţă de vârful atins în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, chiar dacă ritmul trimestrial al scăderii preţurilor a început să încetinească, scrie Financial Times.

    Biroul federal de statistică a declarat că scăderea anuală de 9,9% a preţurilor medii germane la proprietăţile rezidenţiale în al doilea trimestru al anului a fost cea mai mare de când au început să fie colectate datele, în 2000.


    Declinul faţă de trimestrul anterior a fost de 1,5%, o scădere mult mai mică decât în precedentele două trimestre, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi la limita inferioară. Preţurile locuinţelor din Germania au fost afectate de o creştere puternică a costurilor ipotecare şi de o economie mai slabă.

  • Investiţiile germane din China au crescut în pofida angajamentelor de reducere a dependenţei

    Companiile germane au investit mai mult ca niciodată în China în acest an în pofida angajamentelor guvernului ţării de reducere a dependenţei de comerţul cu Beijingul, notează Euractiv.

    În prima jumătate din 2023, 16,4% din ISD-urile germane au mers către China, comparativ cu doar 11,6% în 2022.

     

  • Ameninţată din exterior de SUA şi China, Uniunea Europeană se confruntă şi cu scindări interne. Franţa şi Germania se contrazic pe cele mai importante teme ale tranziţiei verzi. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”

    O dispută pe tema energiei nucleare pare să stârnească resentimente între guvernele de la Paris şi Berlin, scrie Bloomberg. Chiar dacă preţurile la energie electrică s-au redus de la maximele înregistrare anul trecut, poziţiile celor două ţări devin tensionate din cauza planului Uniunii Europene de a deveni carbon neutral.

    „Guvernele de la Paris şi Berlin caută soluţii pentru a furniza energie electrică la cel mai mic cost”, a declarat Christian Egenhofer, senior researcher la CEPS think-tank în Brussels. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”.

    Preţurile la energie electrică rămân o problemă explozivă pentru guvernul lui Emmanuel Macron, zguduit acum cinci de proteste ale vestelor galbene. Nici cancelarul Ofaz Scholz nu este într-o situaţie mai bună din cauza unei reforme din primăvară menită să îndepărtăze utilizarea combustibililor fosili în mediul rezidenţial. Partidele de opoziţie din ambele ţări preiau acum subiectul.

    Germania s-a opus interzicerii maşinilor pe combustie internă din cauza unei excepţii pentru combustibilii bio, iar Franţa militează activ pentru considerarea energiei nucleare ca fiind curată. Planul ar permite guvernului să apeleze la noi surse de finanţare pentru a prelungi durata de viaţă a reactoarelor.

    Germania blochează iniţiativa străduindu-se să-şi reconstruiască propriul sistem energetic după încetarea livrărilor de gaz ruseşti de anul trecut şi închiderea completă a reactoarelor nucleare. Cea mai mare economie a Europei este îngrijorată că Franţa ar putea reduce semnificativ preţurile la energie electrică.

    Fară energie la preţuri accesibile, Germania se teme că firmele mari consumatoare de curent electric vor investi în altă parte şi „vom pierde această bază industrială”, a explicat vice cancelarul Robert Habeck. „Ideea nu este că Franţa are centrale nucleare, dar că operatorul acestora poate oferi preţuri sub valoarea de piaţă”.

    UE nu îşi poate permite acum un conflict cu ţările care compun nucleul industrial al Europei. Noile politici ale preşedintelui american ameninţă competitivitatea europeană, iar investigaţia lansată recent asupra subvenţiilor chinezeşti în industria EV reflectă o anxietate crescută faţă de superputerea asiatică.

  • Motorul economic al Europei a intrat în marşarier: Prognozele negre ale economiştilor s-au transformat în realitate şi asta înseamnă veşti proaste pentru continent

    Pe fondul problemelor pe care le întâmpină la nivelul industriei, perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat, iar economia ar fi intrat din nou în recesiune, scrie Bloomberg.

    Economiştii au prognozat anterior posibilitatea unei contracţii. Conform unui sondaj realizat în rândul acestora, PIB-ul ar urma să scadă cu 0,1%, urmând să-şi revină la finalul anului, dacă nu se confruntă cu noi turbulenţe.

    Un astfel de rezultat ar evidenţia şi mai mult modul în care s-au schimbat lucrurile. Ţara care a fost cândva motorul economic Europei se află acum în situaţia de frâna creşterea economică, fiind afectată de cererea scăzută din China şi de o criză energetică persistentă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a fost nevoit săptămâna trecută să respingă sugestia că ţara merită din nou eticheta de „om bolnav al Europei” care i-a fost atribuită în 1990.

    Comentariile sale au fost publicate miercurea trecută, în ajunul unor date care arătau că cel de-al treilea trimestru a început cu cel mai mare declin lunar al comenzilor din fabrică de la pandemia din 2020. Un raport din ziua următoare a arătat că producţia industrială a scăzut şi în iulie.

    Efectul de „piatră de moară” al Germaniei a fost subliniat de o revizuire în scădere a creşterii economice din zona euro între aprilie şi iunie, care a indicat o expansiune de doar 0,1%.

    Oficialii Băncii Centrale Europene vor lua în considerare aceste date atunci când vor analiza în această săptămână dacă regiunea a avut parte de suficiente creşteri ale ratei dobânzii pentru moment.

    În timp ce contracţia germană din acest trimestru prevăzută de prognoze este doar moderată, alţii sunt mai pesimişti.

    Economiştii conduşi de Holger Schmieding de la Berenberg anticipează o scădere de 0,5% a PIB-ului, urmată de un alt declin de 0,2% – ceea ce echivalează cu o nouă recesiune.

    „Încetinirea globală a industriei prelucrătoare loveşte acum puternic Germania. Spre deosebire de Germania, cele mai multe dintre ţările care au fost în criză sau aproape de criză rezistă relativ bine la actualele provocări”, au notat economiştii într-un raport.

     

  • Care este tara care va deveni cel mai mare exportator de maşini al planetei depăşind în acest an Japonia

    . Companiile sunt nevoite să se adapteze din cauza scăderii cererii interne. „Avem un surplus de 25 de milioane de unităţi care nu sunt folosite”

    China va ajunge în acest an cel mai mare exportator de maşini al planetei, depăşind Japonia, scrie Financial Times. Momentul va marca sfârşitul deceniilor de dominaţie ale companiilor europene, americane, japoneze şi sud-coreene.

    Fabricile chineze au produs mai multe maşini decât poate economia autohtonă să absoarbă, din cauza declinului rapid al motoarelor pe combustie, explozia în popularitate a maşinilor electrice şi scăderea nevoii de a deţine un vehicul personal în rândul populaţiei tot mai urbanizate.

    „Avem un surplus de 25 de milioane de unităţi care nu sunt folosite”, a declarat Bill Russo, fost şef al Chrysler China.

    Anii de beneficii fiscale şi economice acordate au sporit competitivitatea Chinei în sectorul automobilelor. Producătorii interni precum BYD vând acum mai mult decât nume sonore ale industriei occidentale şi explorează oportunităţi internaţionale.

    Volumul exporturilor chineze sunt pe cale să depăşească Japonia, după ce au depăşit anterior Coreea de Sud în 2021 şi Germania în 2022, potrivit datelor Moody’s.

    Până la sfârşitul lunii iulie, 2,8 milioane de vehicule au fost exportate din China în acest an, inclusiv 1,8 milioane de vehicule pe benzină, în creştere cu 74% faţă de anul precedent, deoarece mai mulţi consumatori optează pentru vehicule electrice şi maşini second-hand.

    Povestea Hyundai este emblematică pentru situaţia grupurilor auto clasice prezente în China. Compania deţine 4 fabrici în ţară, 2 fiind folosite pentru export, iar celelalte pentru piaţa internă.

    „Unde ar putea să vândă maşinile fabricate în China? Hyundai are deja fabrici în India, Vietnam, Indonezia şi Brazilia”, a declarat Lee Hang-koo, consilier la Korea Automotive Technology Institute.

    „Majoritatea maşinilor produse acolo sunt pe benzină şi va fi greu să faci bani din exporturi”, a continuat acesta.

  • Motorul economic al Europei a intrat în marşarier: Prognozele negre ale economiştilor s-au transformat în realitate. Economia Germaniei este pe cale să se contracte din nou şi asta înseamnă veşti proaste pentru continent

    Pe fondul problemelor pe care le întâmpină la nivelul industriei, perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat, iar economia ar fi intrat din nou în recesiune, scrie Bloomberg.

    Economiştii au prognozat anterior posibilitatea unei contracţii. Conform unui sondaj realizat în rândul acestora, PIB-ul ar urma să scadă cu 0,1%, urmând să-şi revină la finalul anului, dacă nu se confruntă cu noi turbulenţe.

    Un astfel de rezultat ar evidenţia şi mai mult modul în care s-au schimbat lucrurile. Ţara care a fost cândva motorul economic Europei se află acum în situaţia de frâna creşterea economică, fiind afectată de cererea scăzută din China şi de o criză energetică persistentă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a fost nevoit săptămâna trecută să respingă sugestia că ţara merită din nou eticheta de „om bolnav al Europei” care i-a fost atribuită în 1990.

    Comentariile sale au fost publicate miercurea trecută, în ajunul unor date care arătau că cel de-al treilea trimestru a început cu cel mai mare declin lunar al comenzilor din fabrică de la pandemia din 2020. Un raport din ziua următoare a arătat că producţia industrială a scăzut şi în iulie.

    Efectul de „piatră de moară” al Germaniei a fost subliniat de o revizuire în scădere a creşterii economice din zona euro între aprilie şi iunie, care a indicat o expansiune de doar 0,1%.

    Oficialii Băncii Centrale Europene vor lua în considerare aceste date atunci când vor analiza în această săptămână dacă regiunea a avut parte de suficiente creşteri ale ratei dobânzii pentru moment.

    În timp ce contracţia germană din acest trimestru prevăzută de prognoze este doar moderată, alţii sunt mai pesimişti.

    Economiştii conduşi de Holger Schmieding de la Berenberg anticipează o scădere de 0,5% a PIB-ului, urmată de un alt declin de 0,2% – ceea ce echivalează cu o nouă recesiune.

    „Încetinirea globală a industriei prelucrătoare loveşte acum puternic Germania. Spre deosebire de Germania, cele mai multe dintre ţările care au fost în criză sau aproape de criză rezistă relativ bine la actualele provocări”, au notat economiştii într-un raport.

     

  • Germania, noul „om bolnav al Europei”, nu se mai face bine: Producţia industrială a ţării a scăzut pentru a treia lună consecutiv, accelerând îngrijorările privind perspectivele economice ale naţiunii

    Producţia industrială germană a scăzut din nou în luna iulie, ceea ce a afectat şi mai mult cea mai mare economie a Europei şi a adus cu sine un val de pesimism asupra începutului celui de-al treilea trimestru, scrie Bloomberg.

    Producţia a scăzut cu 0,8% faţă de iunie, în special în ceea ce priveşte bunurile de capital şi de consum, potrivit biroului de statistică din Wiesbaden. Economiştii prognozau o scădere de 0,4%, însă indicele care urmăreşte evoluţia producţiei a depăşit cifrele anticipate de aceştia şi a marcat cel mai scăzut nivel din decembrie şi până în prezent.

    Fabricile germane se confruntă cu un declin prelungit pe fondul cererii scăzute din China, al lipsei de forţă de muncă, al creşterii ratelor dobânzilor şi al consecinţelor persistente ale crizei energetice de anul trecut.

    Acest lucru afectează economia în ansamblu, care se anticipează că va suferi singura contracţie din G-7. Analiştii de la Institutul Kiel au prezis miercuri că producţia se va prăbuşi din nou în acest trimestru, după ce abia a ieşit din recesiunea de iarnă cu o stagnare în cele trei luni până în iunie.

    Scăderea producţiei Germaniei vine la o zi după ce datele din iulie au arătat că comenzile fabricilor au scăzut cel mai mult de la apogeul pandemiei din 2020.

  • Germania şi Italia evidenţiază divergenţele în creştere din Europa cu privire la energia nucleară

    Statutul Germaniei de lider al lobby-ului antinuclear al Europei a fost întărit după ce cancelarul Olaf Scholz şi-a reiterat poziţia potrivit căreia energia nucleară nu-şi are locul în mixul energetic al ţării, în timp ce Italia s-a angajat să-şi accelereze integrarea energiei nucleare ca parte a eforturilor de reducere a costurilor şi susţinere a economiei, relatează Euractiv.