BusinessMagazin

Tag: GAZPROM

  • S-a înteţit lupta pentru pace în Ucraina

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat SUA şi UE că au încercat să pună la cale o altă “revoluţie colorată” în Ucraina prin răsturnarea regimului Ianukovici şi să folosească Ucraina drept piesă într-un “joc geopolitic” de izolare a Rusiei. El a spus că dacă interesele ruseşti în Ucraina vor fi atacate, Rusia va răspunde ca în Georgia în 2008, adică prin folosirea forţei militare. Preventiv, SUA au decis deja să trimită cca 600 de militari în Polonia şi ţările baltice, spre a consolida prezenţa armată americană în zonă, iar secretarul de stat american John Kerry a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni dacă tensiunile din estul Ucrainei vor continua să se amplifice.

    În acelaşi timp, SUA au oferit Ucrainei un nou ajutor în valoare de 50 mil. dolari, din care o parte va fi destinat organizării corecte a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, plus echipament militar defensiv în valoare de 8 mil. dolari. Pentru Ucraina, cea mai spinoasă problemă rămân însă în continuare aprovizionarea cu gaze şi plata facturii pentru gazele ruseşti, în condiţiile în care Gazprom a anunşat săptămâna trecută că Naftogaz din Ucraina îi datorează, pe lângă cele 2,2 mld. dolari deja datorate pentru livrările din 2013 şi 2014, încă 11,4 mld. dolari pentru faptul că nu a importat toată cantitatea de gaz contractată pentru anul 2013.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma suplimentară cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

  • Gazprom ar putea participa la construirea unei conducte de petrol între Piteşti şi Pancevo (Serbia)

     “Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Corneliu Condrea, directorul Directiei de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie.

    Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.

  • Cum să trăieşti fără gaz rusesc

    Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piaţa europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva reţelelor de distribuţie şi transport, deşi ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia şi chiar şi aşa va trebui să-şi scadă cererea de gaz.

    Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacităţii europene de acţiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Şeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preţuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănuşă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care aşteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpeşte gazul.

    Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autorităţile din Kazakstan au anunţat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan şi Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.

  • Gazprom renunţă să mai caute investitori în SUA şi Europa, în urma crizei din Crimeea

     Directorii producătorului rus de gaze, cu o capitalizare de 90 de miliarde de dolari şi obligaţiuni scadente în valoare de 37 miliarde de dolari, au cerut angajaţilor departamentului de relaţii cu investitorii să caute mai mulţi eventuali acţionari în Asia şi pe alte pieţe emergente, au declarat două surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg.

    La începutul lunii martie, Gazprom a organizat întâlniri cu investitorii la New York şi Londra.

    Schimbarea de direcţie arată cum criza dintre Rusia şi Occident afectează relaţiile economice şi financiare. China nu a votat în Consiliul de Securitate al ONU împotriva acţiunii Rusiei de a anexa Crimeea, iar preşedintele rus Vladimir Putin va efectua o vizită la Beijing în luna mai, în timpul căreia vrea să semneze un contract pentru aprovizionarea Chinei cu gaze naturale pentru o perioadă de 30 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATAC ARMAT la baza militară Fort Hood din SUA: Un soldat a ucis trei militari şi a rănit alţi 16 înainte de a se sinucide. Obama: “Suntem devastaţi”

     UPDATE 16:06 – Autorul atacului de la Fort Hood prezenta simptome de sindrom posttraumatic

    Autorul atacului comis la baza Fort Hood din statul american Texas, Ivan Lopez, prezenta simptome de sindrom posttraumatic după ce participase la operaţiuni în Irak, anunţă autorităţile americane, citate de CNN.

    Lopez a deschis focul în baza Fort Hood din Texas, omorând trei colegi, după care s-a sinucis. În incident au fost răniţi 16 militari, patru fiind în stare critică.

    Lopez afirma că a fost rănit la cap în Irak, însă armata americană nu a înregistrat niciun incident de acest fel.

    Însă militarul prezenta simptome de sindrom posttraumatic, deşi însă nu fusese stabilit diagnosticul.

    UPDATE Patru morţi şi 16 răniţi în SUA, într-un atac armat la baza Fort Hood

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom creşte cu 26% preţul gazelor livrate Ucrainei, la două zile după o majorare de 44%

     Noua majorare este determinată de introducerea unei taxe la exportul gazelor naturale către Ucraina, a informat grupul rus controlat de stat, citat de Reuters.

    În primul trimestru al acestui an, Ucraina a plătit 268,5 dolari pentru 1.000 de metrti cubi de gaze naturale.

    Creşterea de preţ a fost anunţată de directorul general al Gazprom, Alexei Miller, în timpul unei întâlniri cu premierul rus Dimitri Medvedev, care a cerut Ucrainei să-şi plătească datoriile de 2,2 miliarde de dolari acumulate în contul gazelor livrate de Rusia.

    “Preţul gazelor creşte automat din aprilie”, a spus Miller, adăugând că majorarea este cauzată de introducerea taxei la exportul către Ucraina, care până în prezent a beneficiat de un regim preferenţial de exceptare de la plata taxei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dmitro Firtaş, acuzat în SUA de dare de mită pentru un proiect minier indian. Washingtonul vrea să-l judece pe oligarhul ucrainean pentru corupţie

     Firtaş (48 de ani) susţine că dosarul penal este motivat politic, transmite Bloomberg.

    Potrivit procurorilor americani, omul de afaceri ucrainean ar fi complotat, împreună cu alte cinci persoane, pentru plata unor mite în valoare totală de 18,5 milioane de dolari către oficiali indieni pentru a facilita proiectul, care ar fi generat vânzări de produse din titaniu către mai multe firme, inclusiv o societate americană cu sediul în statul Illinois. Compania americană presupus implicată în dosar nu a fost identificată.

    “Firtaş a fost coordonatorul acestui demers”, a declarat într-un comunicat procurorul Zachary Fardon din Chicago, Illinois. Oficialul a precizat că Firaş controlează conglomeratul internaţional Group DF.

    Firtaş se află în Austria, unde încearcă să blocheze extrădarea în Statele Unite. El a fost reţinut în luna martie la Viena, la câteva zile înaintea referendumului prin care Crimeea a optat pentru aderarea la Federaţia Rusă, şi eliberat ulterior pe o cauţiune în valoare de 125 milioane euro. Miliardarul este urmărit penal în SUA începând de anul trecut, însă acuzaţiile au fost făcute publice miercuri seară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia A MAJORAT cu 44% preţul gazelor livrate Ucrainei

     Gazprom a anunţat că majorarea tarifului respectă contractul şi este necesară întrucât Ucraina datorează peste 1,7 miliarde de dolari pentru gazele cumpărate de la începutul anului 2013, transmite Bloomberg.

    Guvernul fostului preşedinte Victor Ianukovici a negociat anul trecut reducerea preţului gazelor, pe fondul protestelor declanşate după renunţarea la acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

    “Discountul pentru preţul gazelor nu mai poate fi folosit”, a afirmat marţi directorul general al Gazprom, Alexey Miller, adăugând că Ucraina nu a reuşit să plătească gazele primite în 2013 şi nu plăteşte integral nici pentru livrările curente.

    Decizia creşte probabilitatea ca Gazprom să ameninţe cu blocarea livrărilor către Ucraina, care cumpără circa jumătate din necesarul de gaze din Rusia, lucru care s-a mai întâmplat de cel puţin două ori din 2006.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Ileana Sorina Bălţatu conduce vânzările Gazprom în România. Dezvoltă a treia reţea de benzinării din carieră

    A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ŞI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziţii şi procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălţatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internaţional care a încercat dezvoltarea unei reţele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operaţiuni.

    „Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile reţelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter şi m-am întors pe poziţia de director general al companiei. Au  urmat proiecte foarte interesante, am extins reţeaua şi am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălţatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiţii de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România. 

    FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REŢEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reuşit să rămânem profitabili, dar era dificil şi astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieşi treptat din România a venit atât din cauza difficultăţilor pe care grupul le avea la nivel internaţional, cât şi din cauza slabelor performanţe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacţiei. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.

    Deşi compania începuse să recupereze teren, iar creşterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea reţelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziţia benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al reţelei de distribuţie şi a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacţii: prima tranşă de 23 de staţii a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieşirea Shell din România, de 58 de staţii, a fost estimată la 70 milioane dolari. 

    În primul an după tranzacţie, Ileana Sorina Bălţatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona reţeaua pe care Mol o deţinea în Slovacia. „Acolo am găsit o situaţie şi mai dificilă„, povesteşte managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câţiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităţilor, primiseră nişte amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă nişte parametri de profitabilitate la Slovnaft şi m-am ocupat şi de acest aspect, pe lângă reţeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat şi reţeaua din Cehia„. În Slovacia, reţeaua era de 210 staţii, iar în Cehia de 30.

    DATORITĂ EXPERIENŢEI ÎN M&A, CÂŞTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACŢIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLŢATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIŢIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croaţia (tranzacţie prin care Mol a urmărit consolidarea poziţiei în Croaţia; cele 36 de staţii şi 20 de proiecte în construcţie au fost achiziţionate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deţinea rafinăria Mantova şi o reţea de 165 de staţii de alimentare, pe care Mol le-a achiziţionat în 2007), şi Pap Oil, în Cehia (cea mai mare reţea de benzinării din Cehia, cu 125 de staţii, a fost cumpărată de Mol în 2012).

    „Afacerile cu petrol mi-au plăcut şi îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineaţa să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălţatu de ce a acceptat să preia o nouă poziţie de downstream director şi de a construi o nouă reţea de staţii, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.