BusinessMagazin

Tag: franciza

  • George Lucas, creatorul Star Wars, construieşte pe banii lui un muzeu de 1 miliard de dolari

    The Walt Disney Company a cumpărat franciza Star Wars pentru patru miliarde de dolari, în 2012, iar toţi banii s-au dus la unicul proprietar al Lucasfilm, George Lucas.

    Cu o parte din banii încasaţi în urma tranzacţiei, George Lucas a decis să construiască un muzeu unde să-şi expună colecţia de artă precum şi diverse obiecte pe care le-a folosit la filmările pentru seria Star Wars.

    Muzeul va fi construit la Los Angeles, într-un parc cu o suprafaţă de 3 hectare, va avea forma unei nave spaţiale şi va costa 1 miliard de dolari, adică un sfert din banii obţinuţi de Lucas din vânzarea Lucasfilm.

    Proiectul a fost încredinţat arhitectului deconstructivist chinez Yansong Ma.

  • McDonald’s vinde operaţiunile din China şi Hong Kong

    Lanţul de restaurante McDonald’s a acceptat, recent, să vândă 80% din operaţiunile din China şi Hong Kong. Mişcarea face parte din strategia grupului de a franciza cât mai multe restaurante la nivel global.

    Compania de stat Citic, din China, şi fondul de investiţii american Carlyle Group vor prelua controlul McDonald’s China şi Hong Kong în urma tranzacţiei estimată la 2,1 miliarde dolari.

    La momentul tranzacţiei, McDonald’s opera în jur de 65% din cele 2.000 de restaurante din China, restul fiind deja francizate.

    Şi compania Yum Brands, deţinătoare a lanţurilor KFC şi Pizza Hut, va restructura anul acesta afacerile din China.

    În România, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un fran­ci­zat din Malta la începutul anului trecut. Pentru Premier Capital din Malta, România devenea astfel a şasea piaţă unde compania deţine franciza McDonald’s şi totodată şi cea mai mare în contextul în care local sunt deschise 67 de unităţi sub brandul fast-food.

  • Un lanţ românesc de restaurante atacă McDonald’s şi KFC în centrele comerciale din Capitală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în recent inauguratul Veranda Mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Spartan ajunge astfel la 28 de restaurante în toată ţara: 11 proprii şi 17 în sistem de franciză. Investiţia în noul restaurant este de 100.000 de euro, iar în primele patru zile clienţii au cumpărat preparate în valoare de 7.000 euro. Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Veranda Mall este de 400.000 de euro.

    “Oborul este o zonă cu tradiţie şi cu o importanţă comercială ridicată, al cărei specific îl cunosc foarte bine, deoarece am lucrat cinci ani într-un restaurant de aici. Obiectivul nostru este să avem câte o unitate Spartan în fiecare mare centru comercial sau mall din Bucureşti, astfel că, atunci când am fost remarcaţi în Sun Plaza şi am primit, din partea cunoscutei companii de servicii imobiliare CB Richard Ellis, propunerea de a intra şi în Veranda Mall, am acceptat fără reţineri. Am semnat contractul încă din 2014 şi ne-am pregătit, eu şi echipa mea, temeinic pentru acest eveniment.

    .Experienţa deschiderii şi administrării celorlalte trei restaurante Spartan francizate, m-a ajutat să fac faţă tuturor provocărilor inerente şi am reuşit să fim gata chiar cu o zi înainte de deschiderea oficială a Veranda Mall”, a declarat Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, francizatul Spartan pentru Veranda Mall.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 70 m2 în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului. În primele zile de funcţionare, Spartan Veranda Mall a fost vizitat de 1.500 de clienţi, cifră obţinută din numărul de bonuri eliberate la casă.

    „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul eforturilor noastre care s-au concretizat într-un restaurant cu un design inovator, unde se servesc preparate de o calitate ireproşabilă. În ceea ce priveşte amenajarea, am mizat pe creativitate şi am transformat stâlpul din centrul spaţiului într-un element important de decor care captează atenţia în mod pozitiv.

    Aici am amplasat şi simbolul mărcii, casca spartanică! Toţi cei 15 angajaţi au ca principală grijă atenţia la nevoile clienţilor. De altfel, investiţia în instruirea personalului şi schimbul de experienţă între restaurantele din reţea sunt aspecte pe care noi, la Spartan, punem foarte mare preţ: periodic, o parte din echipa de management merge la un stagiu de pregătire la centrul de la Botoşani”, a adăugat Constantin Puiu.

    “Deschiderea din Veranda Mall face parte din procesul de extindere şi consolidare a mărcii Spartan pe piaţa autohtonă. Veranda este primul mall de proximitate pentru locuitorii uneia dintre cele mai traficate zone a capitalei, iar mixul de chiriaşi este unul bine echilibrat, inclusiv pe zona destinată restaurantelor, unde oferta este variată. Spartan este un business cu un concept foarte bine gândit, care are la bază ingrediente proaspete, din zona mediteraneeană, carne preparată asemănător cu gyrosul grecesc, dar şi elemente originale, inedite, cu influenţe diverse. Îmi pare bine că de acum şi clienţii Veranda Mall se vor putea bucura de aceste preparate deosebite”, a explicat Anişoara Bătăiosu, Director General S.C. Strong MND Corporation S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    SC Spartan Food Restaurante SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Constantin Puiu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake şi Veranda Mall şi are 60 de angajaţi în aceste patru centre comerciale. Planurile sale de extindere cuprind deschiderea a două noi restaurante Spartan, în 2017, în zonele de nord şi de vest ale Bucureştiului.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 28 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 17 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 16 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) este de 12 milioane de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 28 de unităţi lucrează peste 500 de oameni.

    Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală şi în 2017. Unităţile ce vor fi inaugurate la anul se vor adăuga celor din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake, Veranda Mall, Cora Pantelimon şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.

     

  • RE/MAX îşi extinde reţeaua cu un nou birou în Sibiu

    RE/MAX România inagurează o nouă franciză în Sibiu. Astfel, începând cu luna decembrie, reţeaua RE/MAX din România ajunge la 22 de birouri, cea mai nouă investiţie concretizându-se prin inaugurarea celui de-al treilea birou din Sibiu, RE/MAX Professionals.

    Noua franciză din Sibiu, RE/MAX Professionals, este operaţională din luna decembrie şi reprezintă o nouă conversie în portofoliul companiei, aceasta fiind deţinută de către Adrian Vasiu, împreună cu fratele său, Andrei Vasiu.

    Prin afilierea la reţea, RE/MAX Professionals are avantajul de a face parte dintr-o afacere în care, în acest moment, există pe plan local peste 175 de agenţi în cele 21 de birouri. Pentru noua agenţie, cei doi antreprenori au format o echipă de 4 agenţi special pregătiţi în cadrul Academiei RE/MAX, care vor gestiona tranzacţii cu precădere din segmentul rezidenţial şi comercial.

    Deşi piaţa de profil din Sibiu nu este atât de dezvoltată precum cele din Bucureşti şi Cluj-Napoca, reprezentanţii companiei sunt de părere că, în următorii ani, se va menţine trendul ascendent al tranzacţiilor imobiliare, înregistrat până în prezent.

  • Primul trailer pentru unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului 2017 – VIDEO

    Universal a prezentat recent primul trailer pentru Fast and Furious 8: The Fate of the Furious, unul dintre cele mai aşteptate filme din 2017.

    În regia lui F. Gary Gray, cea de-a opta parte a poveştii va fi şi prima fără Paul Walker, decedat în urma unui accident auto.

    În rolurile principale îi regăsim pe Dwayne Johnson, Charlize Theron, Jason Statham şi Vin Diesel. Filmul va avea premiera în aprilie 2017.

    Furious 7, cel mai recent film din franciză, a avut un succes uriaş de box office în 2015, depăşind 1,5 miliarde de dolari din încasări la nivel global.

     

  • Barrier, creştere de 35% în primele 9 luni ale lui 2016

    Barrier, marcă deţinută de compania Electric Plus, unul dintre cei mai mari jucători în producţia de tâmplărie termoizolantă din PVC, anunţă, după primele 9 luni ale acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 35%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Ritmul de creştere al cifrei de afaceri se datorează, după spusele reprezentanţilor companiei, primului ciclu de investiţii în valoare totală de 12 milioane de euro, al cărui efect se vede în creşterea vânzărilor. Un alt factor de creştere în acest an este extinderea reţelei de magazine în sistem de franciză la nivel naţional, anul acesta fiind deschise la Constanţa, Ploieşti, Galaţi, Braşov, urmând ca până la finalul anului să se deschidă un nou showroom în Mangalia. În afara dezvoltării reţelei de magazine în franciză, compania comercializează produsele Barrier prin parteneriatele încheiate cu peste 300 de colaboratori în toate judeţele ţării.

    „Investiţiile în utilajele şi tehnologiile de ultimă generaţie realizate în ultimii ani şi-au demonstrat cu prisosinţă eficienţa şi au favorizat creşterea economică şi, în acelaşi timp, au condus la creare de noi locuri de muncă. Am pus la punct un sistem de producţie adaptat cerinţelor în schimbare ale pieţei, un sistem care permite clienţilor acces la inovaţiile din domeniu. Pe baza acestor rezultate, preconizăm că până la sfârşitul anului vom înregistra o creştere de 40% comparativ cu 2015”, a declarat Adrian Gârmacea, director general al companiei.

    Cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri provine din vânzările interne, în timp ce exporturile reprezintă circa 22% din totalul cifrei de afaceri. Ca pondere a produselor în realizarea cifrei de afaceri, ferestrele şi uşile termoizolante reprezinta cea mai mare parte (80%), în timp ce uşile de garaj totalizează 15%, iar rulourile contabilizează 5%.

     

  • Povestea finanţistului pasionat de modă

    După ce a lucrat mai bine de zece ani cu cifrele, ca angajat şi consultant financiar, Adrian Dumitrescu a schimbat la 180 de grade miza ca antreprenor şi s-a orientat către o afacere cu mai mult iz artistic decât analitic. A pariat pe achiziţia unei francize a brandului portughez de haine pentru femei Lanidor şi a investit 200.000 de euro în magazinul deschis în toamna acestui an. Antreprenorul îşi propune să ajungă la vânzări de circa 300.000 de euro în 2017 şi să deschidă an de an alte două spaţii.

    Cele două fete ale antreprenorului au constituit sursa de inspiraţie în demararea acestei afaceri, pentru care Adrian Dumitrescu s-a asociat cu cumnatul său, Cătălin Gherasim. „Ne-am dorit să aducem ceva nou pe piaţă, să ne orientăm spre alte domenii, şi ne-am gândit la fetele mele, nepoatele lui. Ne-am dori să ducă mai departe ceea ce construim noi acum, mai ales dacă activăm în industria fashion”, spune Adrian Dumitrescu, managing partner al QAZ Fashion Retail, firma sub care operează prima franciză Lanidor din România. Magazinul şi-a deschis uşile pe 1 septembrie, odată cu gazda sa, noul centru comercial ParkLake din Titan. „Cred că lumea chiar este interesată de modă, vor să poarte mereu ceva mai frumos, mai nou. Aşa că, în urmă cu doi ani, ne-am gândit să schimbăm registrul şi am căutat o franciză de fashion inexistentă în ţară”, povesteşte Dumitrescu, care are deja experienţă în antreprenoriat. Economist la bază, spune că a pornit ca salariat într-o multinaţională şi a evoluat, pas cu pas, până când a simţit nevoia să facă mai mult pentru el şi familia sa. Aşa că, în urmă cu cinci ani, a părăsit statutul de angajat şi şi-a fondat propria firmă de consultanţă fiscală, pe care o deţine şi în prezent. Totuşi, în urmă cu doi ani, s-a hotărât să abordeze antreprenoriatul şi din alt punct de vedere. Iar împreună cu Cătălin Gherasim, cumnatul său, au pariat pe fashion, un domeniu în creştere, cu o valoare anuală estimată la 16 miliarde de lei.

    „La banii pe care îi aveam în momentul respectiv, trebuia să căutăm un partener pe măsură. Şi acesta a fost Lanidor”, spune Dumitrescu, cu referire la faptul că aveau disponibili doar 100.000 de euro. Motivul principal pentru alegerea brandului au fost condiţiile de accesare a francizei, dar a contat foarte mult şi interesul portughezilor de a intra pe piaţa românească. „Până la urmă a fost o situaţie în care am avut de câştigat atât noi cât şi ei”, punctează antreprenorul. Cu o investiţie de 200.000 de euro (pentru diferenţa necesară au contractat un credit bancar), după aproximativ un an de tatonări cu grupul protughez, antreprenorul a preluat franciza şi a semnat cu Sonae Sierra – dezvoltatorul mallului ParkLake – contractul pentru deschiderea magazinului. Povestea finanţării a fost plină de peripeţii, spune el, deoarece a încercat să obţină un credit de la mai multe bănci, majoritatea reticente în a sprijini un start-up. În cele din urmă a reuşit să obţină jumătate de sumă, restul fiind completat din fonduri proprii.

    La aproape trei luni de la deschidere, francizatul spune că rezultatele sunt sub aşteptări. Cu un bon mediu de circa 200 de lei, primul magazin Lanidor din România se află încă sub un con de umbră din cauza popularităţii scăzute. „Primul motiv este noutatea brandului pe piaţă. Consumatorul, dacă nu ştie brandul, nu cunoaşte nici calitatea acestuia. Cred că din moment ce va cumpăra un produs şi va vedea cum se comportă în timp, va deveni client fidel.” Pe de altă parte, rezultatele slabe sunt date şi de lipsa promovării suficiente a mall-ului gazdă, consideră Dumitrescu: „Mallurile operate de Sonae în Lisabona sunt promovate într-un stil foarte agresiv. Nu ştiu de ce nu face acest lucru şi aici. Chiar este un mall foarte frumos şi ar fi păcat să nu câştige vizibilitate. Practic, sunt doi factori, două branduri – deopotrivă centrul comercial şi magazinul nostru – care trebuie să crească”, adaugă antreprenorul.

    Cei doi asociaţi au însă perspective sunt optimiste şi îşi menţin ţinta de 300.000 de euro propusă ca nivel al cifrei de afaceri pentru finele primului an de funcţionare. Iar în toamna lui 2017, antreprenorii vor să deschidă al doilea magazin Lanidor, tot în Capitală, în mallul Sun Plaza. Cât despre profit, acesta este aşteptat după doi ani, la sfârşitul lui 2018. „Dorinţa noastră este de a deschide câte două unităţi pe an, însă asta depinde mult şi de rezultate”, spune antreprenorul. În cazul în care situaţia nu va fi prea roz, ar începe măcar cu o nouă locaţie pe an.

  • Marks & Spencer închide magazinele din România şi iese de pe piaţă

    Retailerul britanic Marks & Spencer va închide cele şase magazine din România, piaţa locală fiind alături de alte nouă ţări pe lista celor unde compania renunţă la operaţiuni.

    „Marks & Spencer propune închiderea tuturor celor 53 magazine aflate integral în proprietatea sa pe zece pieţe, inclusiv zece magazine în China şi şapte în Franţa, precum şi a magazinelor sale din Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia, Olanda, Belgia şi România”, spun oficialii companiei.

    Pe piaţa locală compania a intrat în anul 2000, fiind unul dintre primii retaileri care şi-au pus România pe hartă. Iniţial britanicii au venit în sistem de franciză pentru ca ulterior să vină direct. Acum compania are şase magazine, patru în Bucureşti şi câte unul în Iaşi şi Constanţa. În total acestea angajează 101 persoane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • Un lanţ românesc de restaurante atacă McDonald’s şi KFC în centrele comerciale din Capitală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în recent inauguratul Veranda Mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Spartan ajunge astfel la 28 de restaurante în toată ţara: 11 proprii şi 17 în sistem de franciză. Investiţia în noul restaurant este de 100.000 de euro, iar în primele patru zile clienţii au cumpărat preparate în valoare de 7.000 euro. Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Veranda Mall este de 400.000 de euro.

    “Oborul este o zonă cu tradiţie şi cu o importanţă comercială ridicată, al cărei specific îl cunosc foarte bine, deoarece am lucrat cinci ani într-un restaurant de aici. Obiectivul nostru este să avem câte o unitate Spartan în fiecare mare centru comercial sau mall din Bucureşti, astfel că, atunci când am fost remarcaţi în Sun Plaza şi am primit, din partea cunoscutei companii de servicii imobiliare CB Richard Ellis, propunerea de a intra şi în Veranda Mall, am acceptat fără reţineri. Am semnat contractul încă din 2014 şi ne-am pregătit, eu şi echipa mea, temeinic pentru acest eveniment.

    .Experienţa deschiderii şi administrării celorlalte trei restaurante Spartan francizate, m-a ajutat să fac faţă tuturor provocărilor inerente şi am reuşit să fim gata chiar cu o zi înainte de deschiderea oficială a Veranda Mall”, a declarat Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, francizatul Spartan pentru Veranda Mall.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 70 m2 în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului. În primele zile de funcţionare, Spartan Veranda Mall a fost vizitat de 1.500 de clienţi, cifră obţinută din numărul de bonuri eliberate la casă.

    „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul eforturilor noastre care s-au concretizat într-un restaurant cu un design inovator, unde se servesc preparate de o calitate ireproşabilă. În ceea ce priveşte amenajarea, am mizat pe creativitate şi am transformat stâlpul din centrul spaţiului într-un element important de decor care captează atenţia în mod pozitiv.

    Aici am amplasat şi simbolul mărcii, casca spartanică! Toţi cei 15 angajaţi au ca principală grijă atenţia la nevoile clienţilor. De altfel, investiţia în instruirea personalului şi schimbul de experienţă între restaurantele din reţea sunt aspecte pe care noi, la Spartan, punem foarte mare preţ: periodic, o parte din echipa de management merge la un stagiu de pregătire la centrul de la Botoşani”, a adăugat Constantin Puiu.

    “Deschiderea din Veranda Mall face parte din procesul de extindere şi consolidare a mărcii Spartan pe piaţa autohtonă. Veranda este primul mall de proximitate pentru locuitorii uneia dintre cele mai traficate zone a capitalei, iar mixul de chiriaşi este unul bine echilibrat, inclusiv pe zona destinată restaurantelor, unde oferta este variată. Spartan este un business cu un concept foarte bine gândit, care are la bază ingrediente proaspete, din zona mediteraneeană, carne preparată asemănător cu gyrosul grecesc, dar şi elemente originale, inedite, cu influenţe diverse. Îmi pare bine că de acum şi clienţii Veranda Mall se vor putea bucura de aceste preparate deosebite”, a explicat Anişoara Bătăiosu, Director General S.C. Strong MND Corporation S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    SC Spartan Food Restaurante SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Constantin Puiu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake şi Veranda Mall şi are 60 de angajaţi în aceste patru centre comerciale. Planurile sale de extindere cuprind deschiderea a două noi restaurante Spartan, în 2017, în zonele de nord şi de vest ale Bucureştiului.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 28 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 17 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 16 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) este de 12 milioane de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 28 de unităţi lucrează peste 500 de oameni.

    Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală şi în 2017. Unităţile ce vor fi inaugurate la anul se vor adăuga celor din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake, Veranda Mall, Cora Pantelimon şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.