BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Alina Sudriu, fondator Grace Couture Cakes: „Starea de urgenţă naţională a cauzat scăderi ale vânzărilor cu peste 60%”

    ,,Starea de urgenţă naţională afectează afacerea Grace Couture Cakes, vânzările scăzând cu peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, facem eforturi considerabile să punem echipa cu 57 angajaţi pe primul loc şi să ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut clienţilor noştri, de a le oferi întotdeaua produse premium, de calitate şi în siguranţă. Avem încredere că suntem susţinuţi de nivelul la care a ajuns Grace Couture Cakes din punct de vedere operaţional, luând în calcul dezvoltarea şi profesionalismul echipei, a procedurilor, a tuturor sistemelor ce ţin de producţie şi logistică, şi livrare cu maşini proprii frigorifice, cake shopul online”, a spus Alina Sudriu – fondator Grace Couture Cakes, într-un comunicat de presă.

    Lansat în anul 2012, Grace Couture Cakes este primul atelier de cofetărie couture, recunoscut pentru lansarea tendinţelor din domeniul haute patisserie în România. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri cumulată pentru evenimente şi Cake Shops de aprox. 1,65 milioane de euro. Grace Couture Cakes are 57 angajaţi şi două laboratoare cu capacitate mare de producţie, precum şi un sistem de distribuţie proprie.

    Atelierul de producţie şi Cake Shopul Grace Couture Cakes din Piaţa Dorobanţi nr 5. rămân deschise în această perioadă, compania adaptându-se noilor reglementări. ,,Am luat măsuri sporite de igienă şi siguranţă atât în laborator cât şi în magazin, monitorizăm starea de sănătate a echipei şi tratăm cu responsabilitate recomandările autorităţilor. Producem într-un laborator cu un spaţiu amplu, care respectă toate normele de siguranţă alimentară. Dezinfectăm des toate suprafeţele, atât în atelier cât şi în cake-shop.”, Alina Sudriu.

     

     

     


     

  • Încă o problemă generată de coronavirus la care nimeni nu se aştepta. China este cea mai afectată ţară, dar ar putea să se întâmple şi la noi în câteva luni

    „După ce coronavirusul s-a extins în China, doamna Wu, o gospodină în vârstă de 30 de ani din provincia Guangdong, aflată în sud, a petrecut aproximativ două luni în izolare alături de soţul ei care a rămas fără loc de muncă. S-au certat constant, fie din cauza banilor, a timpului petrecut în faţa ecranelor, a îngrijirii casei şi copiilor.

    Unul dintre obiceiurile cele mai iritante era implicarea celor doi copii în jocuri seara, când trebuia să meargă la culcare”, descriu jurnaliştii de la Bloomberg unul dintre multele efecte colaterale ale răspândirii coronavirusului în China. Doamna Wu, numită aşa fiindcă nu a vrut să îşi dezvăluie numele întreg – a divorţat de soţul său – ca urmare a timpului petrecut împreună.

    În oraşul Xian, din centrul Chinei şi Dazhou, din provincia Sichuan, s-a raportat un număr mare de divorţuri la începutul lunii martie. În provincia Hunan „angajaţii nu au timp nici măcar să bea apă” fiindcă atât de multe cupluri stau la coadă în scopul înregistrării pentru divorţuri, potrivit unui raport publicat la mijlocul lunii martie pe un site public.

    Avocatul specializat pe divorţuri Steve Li de la firma de avocatură Gentle & Trus spune într-un interviu Bloomberg că numărul de proceduri de divorţ a crescut cu 25% de la închiderea oraşului de la mijlocul lunii martie. Iar dacă mai demult infidelitatea era principalul motiv pentru care clienţii solicitau divorţul în trecut, acum lucrurile sunt diferite, fiindcă „oamenii aveau timp pentru aventuri atunci când nu erau acasă”.

    La fel cum se întâmplă în situaţia Crăciunului în Vest, sărbătorile de Anul Nou chinezesc pot să cauzeze o răceală a legăturilor de familie. Atunci când virusul a lovit, la finalul lui ianuarie, în ajunul festivităţilor, cuplurile din majoritatea oraşelor au fost nevoite să îndure mai mult timp petrecut sub acelaşi acoperiş – câteodată în sânul familiei extinse. Pentru mulţi dintre ei a fost prea mult.

    „Cu cât petrec mai mult timp împreună, cu atât se urăsc mai mult”, a descris Li noile sale cazuri.
    Rata divorţurilor din China a fost relativ stabilă din 2003 încoace. Mai mult de 1,3 milioane de cupluri divorţează anual, iar valorile au crescut treptat în ultimii 15 ani, ajungând la un vârf de 4,5 milioane în 2018, potrivit statisticilor citate de Bloomberg. Pe de altă parte, anul trecut, 4,15 milioane de cupluri din China s-au căsătorit.

     

  • Simbol cu mască

  • Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante SHC, despre măsurile Guvernului: Noi am cerut ca valoarea şomajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile

    Antreprenorul Radu Dumitrescu, fondatorul şi acţionarul majoritar al businessului SHC din domeniul restaurantelor, spune că speră ca toate companiile închise din cauza stării de urgenţă, deci care nu mai au venituri, să reuşească să supravieţuiască.

    Grupul de restaurante Studio Hospi­ta­lity Concept (SHC) reu­neş­te sub aceeaşi umbrelă localurile Stadio Restaurant cu Atrium, Social 1, restaurantul NOR (amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Sky Tower, cea mai înaltă din România) şi Cişmi­giu Bistro la Etaj. Recent, a fost preluate şi localul 18 Lounge din zona Piaţa Presei Libere.

    SHC are circa 350 de salariaţi şi afaceri totale estimate la 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018.

    “Din câte am înţeles din declaraţia premierului, măsurile ne avantajează şi ne ajută într-o anumită măsură. Sunt companii cu foarte mulţi salariaţi care vor fi trecuţi în şomaj tehnic, iar noi am cerut ca valoarea somajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile”, afirmă antreprenorul.

    El adaugă că unele companii nu îşi permit să plătească, nu au atât de mult cash disponibil, având în vedere că nu au venituri.

    “Aşteptăm să vedem forma finală a HG.”

    Radu Dumitrescu a fost printre primii care a închis reţeaua SHC, încă de luni, înainte de anunţul guvernului. Înainte de criză el afirma că localuril SHC au circa 2.000 de clienţi pe zi şi anunţa ca vrea în 2020 media să ajungă undeva la 3.000. Avansul urma a fi susţinut de achiziţii, precum 18 Lounge.

     

     

     

     

  • Industria din România care are cel mai mult de suferit din cauza coronaviruslui: sute de angajaţi au fost trimişi acasă în concedii fără plată

    În Bucureşti, conform informaţiilor de la Registrul Comerţului citate de Dragoş Panait, fondatorul fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. „Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cashflow care nu le permit să se susţină pentru o perioada mai mare de 1-2 luni”, a spus Dragoş Panait.

    Solicitarea a fost trimisă anterior deciziei recente a autorităţilor de suspendare a activităţilor restaurantelor şi cafenelelor, iar răspunsurile lui Dragoş Panait au venit pe 17 martie, când câteva dintre restaurante şi cafenele funcţionau cu resurse minimale. Cei care îşi închiseseră deja restaurantele şi-au trimis angajaţii în concediu fără plată: „Situaţia în sine, împreună cu măsurile luate până în acest punct şi ordonanţa de urgenţă care interzice evenimentele mai mari de 50 de persoane au pus multe localuri în imposibilitatea de a-şi acoperi costurile fixe, necesare operării. Astfel, proprietarii au luat hotărârea de a închide pe termen nedeterminat, iar unul dintre primele efecte a fost că angajaţii lor au intrat în concediu fără plată.”

    De asemenea, Dragoş Panait a spus că printre costurile fixe cele mai mari ale unui restaurant este chiria, care reprezintă, conform studiilor lor, aproximativ 6-8% din cifra de afaceri. De aceea, mulţi operatori au deschis încă de la început discuţiile cu proprietarii spaţiilor şi au încercat diminuarea valorii sau negocierea unor condiţii mai avantajoase. 

    „În căutarea unor surse adiacente de venituri, restaurantele care dau dovadă de flexibilitate s-au axat pe livrări, atât în regim propriu, cât şi prin platformele dedicate, însă nici aici lucrurile nu sunt simple. Lipsa materiei prime începe să afecteze activitatea de zi cu zi, aşa că operatorii sunt nevoiţi să dedice timp valoros identificării de noi furnizori, care să le respecte specificaţiile, standardele de calitate şi să se încadreze în limitele lor de costuri”, a spus Panait.

     

     

  • Povestea omului care a convins sute de mii de români să renunţe aproape de tot la bancă. Ce le oferă acestora pentru a renunţa

    Fondat în 2015 de estonianul Norris Koppel în Marea Britanie, fintech-ul Monese este utilizat astăzi de peste 300.000 de români, dintre care jumătate fac parte din Diaspora stabilită în Regatul Unit.

    „Monese s-a născut din experienţa mea personală. Acum câţiva ani, când m-am mutat în Marea Britanie, nu am putut accesa sistemul bancar timp de 6 luni. Nu mă încadram în condiţiile necesare pentru a deveni client, iar asta se întâmpla undeva în 2013. Apoi am observat evoluţia neaşteptată a telefoanelor mobile şi am început să lucrez la proiectul Monese”, povesteşte Norris Koppel, fondator şi CEO al fintech-ului britanic. Inspirată din nevoia personală a estonianului, platforma Monese este folosită astăzi de peste 300.000 de români la nivel global, dintre care jumătate locuiesc în Marea Britanie.

    Ei o folosesc mai ales pentru că permite transferuri transfrontaliere rapide şi pentru că modelul de business al start-up-ului permite utilizarea conturilor Monese pentru încasarea salariului, spre exemplu. „Este important pentru noi ca oamenii plecaţi peste graniţă să poată folosi un singur serviciu financiar.

    Cred că multor români le place ideea de conturi multiple, dar şi faptul că se pot muta şi pot fi români oriunde, îşi pot menţine continuitatea vieţii financiare”, explică Norris Koppel, într-o discuţie cu Business MAGAZIN. Cu 2 milioane de utilizatori la nivel global, Monese s-a lansat oficial pe piaţa din România la începutul lunii februarie, când a anunţat că va introduce conturi în lei, cu IBAN românesc oferit de Libra Internet Bank, a 16-a bancă din sistemul bancar românesc.

    Lansarea conturilor în lei reprezintă o premieră atât din punctul de vedere al pieţei fintech-urilor – unde românii sunt obişnuiţi până acum cu Revolut, care nu oferă însă conturi în lei – cât şi prin prisma industriei bancare din România. „Este pentru prima dată în România când un fintech global lansează o ofertă semnificativă clienţilor români prin IBAN-uri româneşti, cu ajutorul nostru. Este un moment foarte important în industria financiară din România. Parteneriatul nu este întâmplător. Noi ne-am afirmat ca intenţie şi prin rezultate solide drept o organizaţie orientată pe tehnologie şi spre parteneriate cu fintech-urile”, spune Emil Bituleanu, CEO-ul Libra Internet Bank.

    Pe lângă IBAN-uri româneşti, fintech-ul oferă pentru clienţi şi suport în limba română – ceea ce nu pare ieşit din comun pentru o companie, însă în era aplicaţiilor de puţine ori ai un număr de telefon la care poţi suna atunci când aplicaţia îţi dă eroare, în contextul în care jucători din alte industrii, precum Glovo, nu oferă suport telefonic pentru clienţii care au întâmpinat probleme. „Conturile multiple” la care se referă Koppel şi despre care spune că sunt de interes pentru români înseamnă că atunci când îţi faci un cont în lei îţi poţi deschide automat cont gratuit în euro şi în lire sterline, permiţând transferuri gratuite între conturile aceluiaşi utilizatori şi între conturi Monese.

    „Decizia de a lansa acest serviciu în România ca parte din planul nostru de extindere a fost un lucru cât se poate de natural. Deja avem sute de mii de clienţi români în întreaga Europa, prin conturile noastre de euro şi lire sterline. Ştim că mulţi dintre clienţii noştri aşteaptă deja cu mare interes lansarea Monese în România şi îşi doresc o ofertă de servicii localizate, rapide şi uşor de utilizat. Aceşti clienţi sunt nemulţumiţi de serviciile tradiţionale bancare, care se adaptează prea greu la nevoile şi stilul lor de viaţă. Noi oferim o alternativă perfectă atât pentru românii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate”, completează Norris Koppel.

    Parteneriatul fintech-ului cu o bancă din România înseamnă că utilizatorii care optează pentru aceste conturi cu IBAN românesc pot utiliza contul Monese ca pe orice alt cont bancar. Astfel, utilizatorii îşi pot încasa salariile în cont, pot face plăţi, cumpărături online şi transferuri bancare instant.

    Pornind de la premisa că din cei 2 milioane de utilizatori la nivel global, 300.000 sunt români, fondatorul Monese speră ca aplicaţia să îşi tripleze numărul de utilizatori din România în 2020, până la 900.000, în contextul în care natura aplicaţiei se pliază pe trendul de migraţie din realitatea românească. „Adopţia a fost constantă, dar în a doua parte a anului 2019 ritmul a accelerat. Popularizarea brandului cred că a fost principalul factor. Aproape 80% din înrolările noi pe care le avem astăzi în platformă se datorează promovării prin viu grai”, explică fondatorul Monese.

     Acest succes al „viului grai”, cu care s-a lăudat şi Revolut, se bazează de fapt pe bani gratis oferiţi celor care se înrolează. Dacă Revolut a avut succes cu o campanie prin care a oferit câte 50 de lei celor care abia ce s-au înrolat cât şi celor care i-au invitat, Monese derulează deja de un an o astfel de campanie, oferind echivalentul a 15 euro.  

    „În fiecare piaţă avem o campanie de înrolare, iar în România o avem de un an. Am făcut multe experimente pentru a vedea ce funcţionează, iar în fiecare ţară este diferit. Dar în România funcţionează acest model”, detaliază CEO-ul Monese. Disponibil astăzi în 31 de ţări, fintech-ul Monese funcţionează în fiecare dintre acestea ca un potenţial înlocuitor al serviciilor oferite de industria bancară. Aplicaţia funcţionează în acest sens în toate ţările în care este prezentă, oferind o alternativă pentru încasarea salariului. „Suntem în 31 de ţări, cu conturi momentan în euro, lire sterline şi lei. Astfel, în 21 de ţări oamenii pot folosi Monese cu moneda lor. Totuşi, avem utilizatori care îl folosesc pentru salarii în toate cele 31 de ţări. Este puţin mai dificil pentru că unele conturi în monedă locală nu sunt încă integrate, cum ar fi coroanele suedeze, dar nu este imposibil”, spune el.

     Cu o ţintă de 900.000 de utilizatori români până la finalul anului, Monese vine puternic din urmă în cursa cu Revolut – care a anunţat la începutul anului că deja 1 milion de români au descărcat aplicaţia. Platforma vine cu trei pachete tarifare, dintre care unul este gratuit. Prin intermediul pachetului gratuit, clienţii pot face transferuri gratuite şi instante între conturile proprii în lei, euro sau lire sterline, precum şi între conturi Monese. Clienţii mai pot face retrageri de la bancomate din toată lumea în limita a 1.000 lei pe lună. De asemenea, clienţii pot utiliza servicii precum Apple Pay sau Google Pay şi pot solicita extrase de cont.

    Printre ambiţiile de viitor ale fintech-ului se numără implicarea în produse de tip credite şi depozite, pregătind lansarea acestora pentru 2020 atât în Marea Britanie, cât şi în România. „Vom lansa prima dată ceva în Marea Britanie şi căutăm şi pentru România acest gen de parteneriate. Momentul lansării nu este încă stabilit, dar sperăm să reuşim să aducem şi pentru utilizatorii din România produsul de creditare în 2020”, spune Noris Koppel, CEO şi fondator al fintech-ului Monese. Fintech-ul britanic este pe cale de a deveni cel mai recent „unicorn” – start-up de tehnologie evaluat la peste 1 miliard de dolari – în contextul în care Monese derulează în prezent o nouă rundă de finanţare de peste 100 milioane dolari, potrivit FT.  

    Monese, cu peste 400 de angajaţi la nivel global, urmăreşte să încheie cea mai recentă rundă de finanţare în prima jumătate a anului 2020, iar din aceasta fac parte atât investitori vechi, cât şi investitori noi. Printre competitorii Monese se numără Monzo, N26 şi Starling Bank, însă pariul principal pe care îl face compania ţine de imigranţii din toată lumea, care se confruntă cu problema accesului limitat la servicii bancare tradiţionale, pentru că nu au istoric. Aşa cum spun reprezentanţii, ei vor să le ofere utilizatorilor ocazia să folosească serviciile bancare „de parcă ar fi peste tot localnici”.

    Evoluţia Monese a accelerat pe parcursul anului 2019 în contextul în care numărul de utilizatori s-a dublat la 2 milioane din luna mai până în luna decembrie. Ţinta pentru finalul anului este de 5 milioane de utilizatori la nivel global. Ultima rundă de finanţare semnificativă a fost încheiată în septembrie 2018, când a atras 60 de milioane de dolari de la mai multe companii, printre care PayPal şi IAG, compania din spatele British Airways.

  • Bogaţii lumii, din ce în ce mai bogaţi

    Studiul dezvăluie că femeile sunt cel mai afectate de această inegalitate – primii 22 de bogaţi ai lumii au mai mulţi bani decât toate femeile din Africa, de pildă. De asemenea, 12,5 miliarde de ore de muncă neplătită sunt făcute de femei în fiecare zi, care contribuie cu 10.800 de miliarde de dolari anual la economia globală. Potrivit Bloomberg Billionaire Index, Jeff Bezos este în continuare cel mai bogat om din lume, chiar şi după ce a pierdut 10 miliarde de dolari într-un an. El are o avere estimată la 115 de miliarde de dolari, fiind urmat îndeaproape de fondatorul Microsoft, Bill Gates, cu o avere estimată la 113 miliarde de dolari. 

  • Uber pentru servicii în casă

    „La ora actuală avem 1.698 de feexeri în aplicaţie şi peste 20.000 de descărcări ale acesteia. Noi am lansat acum aproape două luni aplicaţia, suntem la început. Este o construcţie continuă pentru că este ceva viu – am plecat cu un produs şi deja am trecut prin două trei variante în ultimele şase luni. Credem că oraşe precum Bucureşti şi cele mari din ţară au un potenţial pe care noi l-am dimensionat destul de mare în această piaţă care va fi ocupată de o tehnologie similară pe termen lung”, a declarat Eusediu Margasoiu, CEO şi cofondator al Feexers, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Deşi aplicaţia mobilă a fost lansată recent, ideea proiectului s-a conturat în urmă cu circa doi ani, timp în care echipa fondatoare a Feexers a găsit aproape 7.000 de specialişti în Bucureşti. „A fost o muncă de vreo doi ani de zile undeva sub nivelul mării ca să scoatem la suprafaţă aceşti specialişti”, a punctat el.
    Cum a pornit însă proiectul Feexers? „Am vrut să dezvoltăm o aplicaţie gen Uber pentru servicii în casă. Am crezut că reinventăm roata. Într-o săptămână am aflat că există multe roţi în lume, în special în SUA. Dar asta nu ne-a oprit, ci ne-a motivat, ne-am inspirat de acolo şi am început să croim acest proiect cu resurse proprii. Până anul trecut, când ne-am dat seama că avem nevoie de gaz pe foc ca să ardă bine proiectul şi aşa am apelat la investitori, la diferiţi vectori de investiţii”, a relatat Margasoiu.
    Compania din spatele Feexers a primit anul trecut o finanţare de 0,5 milioane de euro de la fondul de investiţii Gapminder, Andrei Pitiş, Roca X şi de la fondatorii Secom. Gapminder a ajuns astfel la o participaţie de peste 7% din companie, în timp ce fondatorii au păstrat o cotă de 63% din firmă. Tranzacţia din 2019 a avut loc sub forma unei majorări de capital de 45.300 lei, cu o primă de emisiune de 0,5 milioane de euro euro (2,37 mil. lei), dintre care 0,2 milioane de euro au reprezentat contribuţia Gapminder, conform datelor din Monitorul Oficial. Fondul Roca X şi Lucia Costea au contribuit cu câte aproximativ 0,14 mil. euro. Andrei Pitiş a adus de asemenea aproximativ 30.000 de euro. Fondatorii Feexers au gândit de la început proiectul la nivel global, planul fiind să se extindă pe minimum 10 pieţe din regiune în următorii 5 ani. „Noi am studiat, am făcut focus grupuri şi în afara ţării şi am gândit aplicaţia global plecând de la «naming». Am avut vreo 24 de variante de nume, am testat, am făcut cercetare, am făcut poziţionare, segmentare, tot ce trebuie. Noi gândim aplicaţia mare – vrem ca în cinci ani să fim prezenţi în 10-15 ţări din Europa Centrală şi de Est“, a menţionat Margasoiu.
    Pentru a-şi atinge ţinta de extindere în afara României, start-up-ul are în continuare nevoie de finanţare. De asemenea, Feexers va mai adăuga pe parcurs şi alte servicii. „Ne-am gândit la casă din toate punctele de vedere, dar, evident, nu poţi să demarezi un asemenea proiect cu 200 de servicii. Am plecat cu cele care au o anumită frecvenţă şi penetrare în piaţă. Şi aici vorbim de instalatori, de electricieni, vorbim de amenajări interioare şi ca să punem puţină sare şi puţin piper am introdus o categorie oarecum perpendiculară – beauty, sau personal care”, a precizat el.
    În prezent, în domeniul transportului din România există o serie de soluţii de mobilitate precum Uber, Bolt, Yango, Clever / Free Now, GetPony, Lime, Wolf, Flow, Spark sau CityLink. De asemenea, pe piaţa de comenzi online de mâncare sunt active diverse servicii cum ar fi Uber Eats, Takeaway, Glovo, Foodpanda sau Bringo.
    „Este «sânge» mult acolo şi am realizat că există un teritoriu – casa – care este liber la ora actuală chiar dacă există foarte multe platforme web, dar nicio aplicaţie mobilă. Şi ne-am întrebat de ce se întâmplă acest lucru şi am aflat în timp: fiindcă nu este uşor, este greu, este o aplicaţie destul de operaţională, asimetrică, în care poţi să ai puţini profesionişti într-o parte şi foarte mulţi oameni cu nevoi cu o frecvenţă mai mică de utilizare şi pe care ia timp să o construieşti. Într-o piaţă dominată eminamente de culoarea neagră noi vrem să venim cu bidineaua şi să o «albim».” 

    Proiect: DigitalBricks
    Ce face? Soluţie software pentru automatizarea procesului de monitorizare a facturilor dintr-o companie
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Vlad Brătăşanu, fondator Digital Bricks

    Proiect: XVision
    Ce face? Aplicaţie software pentru analiza şi interpretarea automatizată a radiografiilor
    Finanţare totală primită: 100.000 euro
    Necesar de finanţare: 300.000 euro
    Invitat: Ştefan Iarca, cofondator XVision

    Proiect: AntiFragile
    Ce face? Sistem de etichete inteligente pentru monitorizarea coletelor de la distanţă
    Investiţia iniţială: circa 5.000 euro
    Necesar de finanţare: min. 50.000 euro
    Invitat: Andrei Ene, fondator AntiFragile

    Proiect: BIT Benefit
    Ce face? Platformă online de cursuri extra-şcolare dedicată copiilor angajaţilor unei organizaţii
    Investiţia iniţială: 120.000 euro
    Venituri generate până acum: 60.000 euro
    Invitat: Vlad Dobre, cofondator BIT Benefit

    Proiect: SymphoPay
    Ce face? Platformă de integrare a plăţilor la terminalele de plată cu cardul (POS) de la comercianţi
    Finanţare totală primită: 1,3 milioane euro
    Invitat: Daniel Nicolescu, CEO şi cofondator Symphopay

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • S-a dus la mall şi ce a găsit acolo l-a determinat să înceapă propria afacere. Acum businessul său este cunoscut în toată lumea

    Experienţa neplăcută pe care a avut-o cu ocazia unui drum la mall l-a determinat pe antreprenorul Roy Raymond să îşi lanseze propria afacere. Aşa a luat naştere Victoria’s Secret, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lenjerie intimă din lume şi cel mai mare retailer de profil din SUA. Cu toate că fondatorul businessului a avut un sfârşit tragic, „moştenirea” pe care a lăsat-o în urmă a înflorit de la an la an, compania înregistrând anul trecut venituri de peste 7 miliarde de dolari.

    Roy Larson Raymond s-a născut pe 15 aprilie 1947, în Statele Unite. După ce a urmat un master la Şcoala de Business din cadrul Universităţii Stanford, s-a angajat în departamentul de marketing al companiei Vicks.
    Pe 12 iunie 1977 Raymond a deschis primul magazin Victoria’s Secret, în Stanford Shopping Center. A luat decizia de a porni un business cu lenjerie intimă pentru femei după ce s-a simţit jenat încercând să cumpere un articol de lenjerie pentru soţia sa dintr-un raion amplasat în mijlocul unui supermarket. Pentru a deschide primul magazin, a făcut un împrumut de 40.000 de dolari la bancă şi a luat alte 40.000 de dolari de la rudele sale. În primul an, compania a avut venituri de 500.000 de dolari. Impulsionat de succesul din primul an, antreprenorul a decis să înceapă expedierea cataloagelor cu produse prin poştă şi să deschidă alte trei magazine.
    În 1982, după cinci ani de activitate, Raymond a vândut compania formată din şase magazine şi un catalog de 42 de pagini, cu venituri de 6 milioane de dolari pe an, către Leslie Wexner, pentru aproape 1 milion de dolari.
    Până în 1990, Victoria’s Secret devenise cel mai mare retailer de lenjerie intimă din SUA, depăşind venituri de 1 miliard de dolari. În 1984, Raymond a investit 850.000 de dolari pentru a porni compania My Child’s Destiny, care comercializa produse premium pentru copii, printr-o unitate deschisă în San Francisco şi prin intermediul cataloagelor. Din cauza faptului că magazinul nu era amplasat într-o locaţie bună, businessul a intrat în faliment în 1986.
    Pe 26 august 1993 antreprenorul s-a sinucis, aruncându-se de pe podul Golden Gate. Investigatorii au tras concluzia că gestul său a pornit dintr-o depresie cauzată de divorţul prin care trecuse cu un an în urmă, din căsnicie rezultând doi copii.
    În prezent, brandul Victoria’s Secret este comercializat în întreaga lume prin intermediul a peste 1.000 de unităţi, înregistrând anul trecut venituri de circa 7 miliarde de dolari. În piaţa locală, compania a deschis anul acesta o primă unitate, în centrul comercial Băneasa Shopping City, fiind adusă în sistem de franciză de grupul Alshaya. Brandul american a luat contact cu piaţa locală încă de anul trecut, odată cu inaugurarea unităţii din incinta aeroportului Henri Coandă (Otopeni) din Capitală.

  • Cine este românul care a ajutat la construirea uneia dintre cele mai cunoscute şi mari afaceri din lume, evaluată la peste 95 de miliarde de dolari

    Fondatorul Nike, Phil Night, a povestit în detaliu în cartea sa, „Shoe Dog”, etapele prin care a construit împreună cu antrenorul de sport american, William Jay „Bill” Bowerman, afacerea cu pantofi sport evaluată în prezent la peste 95,12 miliarde de dolari.

    El aflase că, la Seattle, la Rainier International Classic, „un pătimaş tenismen român distrugerea orice adversare care-i stătea în cale şi o făcea într-o pereche de Nike Match Points „nou-nouţi”. Românul era Ilie Năstase, zis „Nasty”, şi, „de fiecare dată când se ridica pe vârfuri şi trimitea o altă servă nereturnabilă, lumea vedea logoul nostru”, povesteşte însuşi Phil Knight în cartea sa.

    Era anul 1972, iar fondatorul Nike începuse la acea vreme să înţeleagă importanţa promovării printr-o asociere între  sportivii de top şi brandurile din lumea sportului.

    „Am găsit numărul agentului lui Năstase. L-am sunat şi i-am propus o afacere. I-am spus că îi dau 5.000 de dolari – am înghiţit când am spus asta – dacă băiatul lui purta echipamentul nostru. El a contracarat cu 15.000 de dolari. Cât uram să negociez. Am convenit pe 10.000 de dolari. M-am simţit de parcă aş fi fost jefuit.”

    Aflase de la agentul lui Năstase că acesta juca la un turneu la Omaha, iar el i-a sugerat să zboare acolo cu hârtiile.

    „L-am întâlnit pe Nasty şi pe soţia sa, Dominique, o femeie splendidă, într-o seară de vineri la un restaurant din centrul oraşului Omaha. După ce a semnat pe linia punctată, după ce am băgat hârtiile în servietă, am comandat o cină festivă. O sticlă de vin, încă o sticlă de vin. La un moment dat, dintr-un motiv oarecare, am început să vorbesc cu accent românesc şi, dintr-un motiv oarecare, Nasty a început să îmi zică mie Nasty şi, fără niciun motiv aparent, supermodelul de nevastă-sa a început să facă ochi dulci tuturor, inclusiv mie, iar la sfârşitul serii, când m-am prăbuşit în camera mea, m-am întins în pat şi m-am uitat la contract. Zece mii de dolari, am spus cu voce tare. Zece. Mii. De dolari”, povesteşte Phil Knight, detaliat, întâlnirea cu tenismenul român.

    „Era o avere. Dar Nike avea semnătura unui atlet celebru. Am închis ochii să opresc camera să se mai învârtă cu mine. Apoi i-am deschis pentru că, de fapt, nu îmi doream ca ea să se oprească din rotaţie”, concluzionează însuşi fondatorul Nike deznodământul întâmplării, în cartea sa.