BusinessMagazin

Tag: Fisc

  • Fiscul vrea să ştie tot ce faceţi: instituţia cere acces la datele românilor care plătesc cu cardul, fără notificare, permisiune sau mandat

    Fiscul vrea să primească, necondiţionat, „toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului” ori de câte ori se efectuează o plată electronică. Această prevedere figurează într-un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea normelor metodologice privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, pus în dezbatere publică de Ministerul de Finanţe, pe 12 iulie. După apariţia informaţiilor, Ministerul Finanţelor a precizat, într-un răspuns pentru Hotnews, că ia în calcul să renunţe la prevederea privind accesul total la datele personale ale posesorilor de card.

    Astfel, potrivit modificărilor preconizate în actul normativ,  „în cazul plăţilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea  care gestionează certificarea/autorizarea tranzacţiei, comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, simultan cu transmiterea tranzacţiei către instituţia acceptantă, date despre  ID –ul terminalului, ID-ul comerciantului,numărul, valoarea,data, ora, minutul emiterii bonului fiscal, instituţia acceptantă, numărul cardului utilizat pentru efectuarea plăţii, cod autorizare plată, toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului”.

    Practic, Fiscul ar avea acces necondiţionat la toate detaliile privind tranzacţiile electronice din România, aici incluzând atât datele operatorului, dar şi datele personale ale posesorului de card bancar, fără notificarea, permisiunea utilizatorului sau mandat de la o instanţă.

    Noile norme metodologice vin în contextul în care operatorii economici sunt obligaţi să înlocuiască vechile case de marcat cu rolă cu noi aparate de marcat electronice, dotate cu jurnal electronic.

    „Sistemul informatic asigură posibilitatea obţinerii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,  a datelor înregistrate în jurnalul electronic, fără notificarea sau permisiunea utilizatorului. Funcţia   este activată controlat, prin remodelarea profilului existent pe serverele ANAF, deci fără accesarea aparatului de marcat, şi permite obţinerea suplimentară de date fiscale prin raportare la anumite intervale de timp prestabilite, cu o ritmicitate şi într-un format diferite faţă de cele standard”, se arată în proiectul de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Fiscul vrea să aibă acces la datele românilor care plătesc cu cardul, fără notificare, permisiune sau mandat

    Fiscul vrea să primească, necondiţionat, „toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului” ori de câte ori se efectuează o plată electronică. Această prevedere figurează într-un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea normelor metodologice privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, pus în dezbatere publică de Ministerul de Finanţe, pe 12 iulie. După apariţia informaţiilor, Ministerul Finanţelor a precizat, într-un răspuns pentru Hotnews, că ia în calcul să renunţe la prevederea privind accesul total la datele personale ale posesorilor de card.

    Astfel, potrivit modificărilor preconizate în actul normativ,  „în cazul plăţilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea  care gestionează certificarea/autorizarea tranzacţiei, comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, simultan cu transmiterea tranzacţiei către instituţia acceptantă, date despre  ID –ul terminalului, ID-ul comerciantului,numărul, valoarea,data, ora, minutul emiterii bonului fiscal, instituţia acceptantă, numărul cardului utilizat pentru efectuarea plăţii, cod autorizare plată, toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului”.

    Practic, Fiscul ar avea acces necondiţionat la toate detaliile privind tranzacţiile electronice din România, aici incluzând atât datele operatorului, dar şi datele personale ale posesorului de card bancar, fără notificarea, permisiunea utilizatorului sau mandat de la o instanţă.

    Noile norme metodologice vin în contextul în care operatorii economici sunt obligaţi să înlocuiască vechile case de marcat cu rolă cu noi aparate de marcat electronice, dotate cu jurnal electronic.

    „Sistemul informatic asigură posibilitatea obţinerii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,  a datelor înregistrate în jurnalul electronic, fără notificarea sau permisiunea utilizatorului. Funcţia   este activată controlat, prin remodelarea profilului existent pe serverele ANAF, deci fără accesarea aparatului de marcat, şi permite obţinerea suplimentară de date fiscale prin raportare la anumite intervale de timp prestabilite, cu o ritmicitate şi într-un format diferite faţă de cele standard”, se arată în proiectul de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Fanii Rapidului plătesc în locul patronului datoria la Fisc, dar vor ca Moraru să plece

    Ultima încercare de a obţine pe 20 iulie suspendarea sentinţei de faliment este făcută de suporteri. Pe una din paginile de Facebook ale suporterilor giuleşteni s-au publicat conturile ANAF în care se pot vira bani pentru datoria Rapidului (circa 2,2 milioane de euro) către stat, scrie ProSport.

    Cătălin Tudor, deţinătorul a 55.518 de acţiuni (1%), unul dintre cei patru suporteri care fac parte din acţionariatul Rapidului şi care e implicat, în acest moment, în efortul de a trage clubul spre o salvare de ultim moment, a menţionat pentru ProSport, că există soluţii şi că aşteaptă de la Valerii Moraru pasul înapoi.

    „E o situaţie grea, dar trebuie să ieşim. Singura soluţie e ca domnul Moraru să renunţe la acţiuni, că oricum n-a făcut nimic. Iar noi, suporterii, să mergem în continuare cu plăţile către ANAF. Noi, suporterii, şi cine o mai veni lângă noi. Domnul Moraru să dea acţiunile suporterilor înapoi. Sau celor care sunt interesaţi să investească.“ a spus Cătălin Tudor.

    Puteţi citi continuarea aici

  • Cine este românul cu cea mai mare datorie la stat

    ANAF a publicat, luni, lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, primii zece datornici la stat persoane fizice având fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane lei şi 232 de milioane de lei.

    Potrivit datelor ANAF cel mai dator român este Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei şi candidat, cu obligaţii fiscale necontestate de 232 milioane lei, urmat de Florin Mateiu din oraşul Victoria cu obligaţii fiscale de 94 milioane de lei, însă contestate. Ciortea Bogdan Mihai, Dumitrescu Paul, Ardeiaş Liviu, Slave Cornelia Mariana, Codre Florin, Filip Daniel Alexandru şi Guruiţă Bogdan Victor sunt  românii care completează top 10 al celor mai mari datori la stat. 

     George Becali are datorii la stat de 3,9 milioane de lei pe care le-a contestat, Silviu Prigoană are obligaţii de 3,9 milioane lei.

    Omul de afaceri Daniel Guzu figurează cu datorii de 2 milioane lei, contestate integral. Cristian Ţânţăreanu are şi el 2,7 milioane de lei obligaţii fiscale necontestate. Întreaga listă poate fi consultată pe site-ul ANAF.

    Din total, ANAF poate recupera la această dată cca. 2,3 miliarde lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite, etc) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.

     

  • Cine este românul cu cea mai mare datorie la stat

    ANAF a publicat, luni, lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, primii zece datornici la stat persoane fizice având fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane lei şi 232 de milioane de lei.

    Potrivit datelor ANAF cel mai dator român este Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei şi candidat, cu obligaţii fiscale necontestate de 232 milioane lei, urmat de Florin Mateiu din oraşul Victoria cu obligaţii fiscale de 94 milioane de lei, însă contestate. Ciortea Bogdan Mihai, Dumitrescu Paul, Ardeiaş Liviu, Slave Cornelia Mariana, Codre Florin, Filip Daniel Alexandru şi Guruiţă Bogdan Victor sunt  românii care completează top 10 al celor mai mari datori la stat. 

     George Becali are datorii la stat de 3,9 milioane de lei pe care le-a contestat, Silviu Prigoană are obligaţii de 3,9 milioane lei.

    Omul de afaceri Daniel Guzu figurează cu datorii de 2 milioane lei, contestate integral. Cristian Ţânţăreanu are şi el 2,7 milioane de lei obligaţii fiscale necontestate. Întreaga listă poate fi consultată pe site-ul ANAF.

    Din total, ANAF poate recupera la această dată cca. 2,3 miliarde lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite, etc) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.

     

  • Facebook şi Google, investigate de ANAF

    Facebook, Google şi alte companii din industria online, care nu sunt înregistrate în România, sunt investigate de Fisc, potrivit unei declaraţii a lui Dragoş Doroş, şeful ANAF, într-o emisiunea a Digi 24.

    Şeful Fiscului spune că se încearcă identificarea veniturilor realizate de mai multe companii IT, dar care nu se reflectă în declaraţii de impozite la noi, pentru a putea fi taxate corespunzător.

    „Plătesc ceva taxe, dar ele se află în acelaşi pool de analiză în felul în care plătesc taxe şi ar trebui să plătească taxe. O să vedem în urma analizei dacă ar trebui sau nu să plătească mai multe taxe, dar scopul pentru care facem această analiză este evident că da, credem că da”, a declarat Dragoş Doroş pentru Digi 24.

    „Trebuie să identificăm sursele de venit şi dacă acele surse de venit pe care le realizează nu doar aceste două companii, e vorba de industria online, aici avem discuţii mai complicate şi mai complexe, e vorba şi de site-urile de vânzări online ş.a.m.d., toate astea se află în vizorul nostru”, a dat asigurări şeful Fiscului.

    „Dacă acele venituri care se localizează pe teritoriul României, dar ele – prin plăţi electronice sau alte mecanisme – nu sunt vizibile sau declarate, noi să le impozităm în România”, a explicat Dragoş Doroş.

  • Lista neputinţei

    Un înţelept a spus la un moment dat un lucru înţelept (ca orice lucru înţelept, pare evident): „Instituţiile vor căuta să conserve, să menţină problemele pe care ar trebui să le rezolve“. Să recapitulăm: 81% din arierate, care totalizează 77,1 miliarde lei, sunt nerecuperabile.

    Este vorba de 62 de miliarde de lei, iar dimensiunea sumei mă determină să le dau dreptate celor are au întrebat, firesc, ce au făcut autorităţile atâta vreme? Apar acolo companii despre care am scris la un m0ment dat sau altul, dar s-au pierdut în negurile tranziţiei, fost societăţi de stat sau aventuri antreprenoriale nereuşite. Nu ştiu dacă este musai o listă a ruşinii, ci mai degrabă o listă a neputinţei, spun din nou. Şi ca să fie clar, trebuie să spun că da, voi fi prezent, cel mai probabil, pe lista datornicilor persoane fizice.

    Dar asta se întâmplă pentru că, acum ceva vreme, am plătit prin poştă – o posibilitate perfect legală – nişte bani Fiscului dintr-un judeţ al ţării. Un funcţionar din JudeţulMaiImportantDecâtJudeţulMeu a dirijat banii aceia într-un cont greşit, fapt pe care l-am descoperit ulterior, după ce mă ameninţaseră în fel şi chip, cu ajutorul unei doamne de la Fiscul JudeţuluiMeu. Dar demersurile la şefii doamnei celei amabile au rămas fără rezultat, iar eu, în opinia dumnealor, în continuare dator, aşa că JudeţulMeu a făcut bine şi a transferat cauza la Fiscul SectoruluiMeu, care SectorAlMeu mă face în fel şi chip oricând mă prinde. Am încercat ani la rând să lămuresc lucrurile, dar mâna regelui s-a dovedit inflexibilă: întâi tăiem capul, apoi verificăm. Motiv pentru care, poate, la fiecare plată de impozite locale sunt pus să plătesc nişte amenzi de circulaţie pe care nu numai că le-am achitat la timp, dar le-am re şi re şi replătit.

    Reuşita României nu stă în alimentarea bugetului de stat, pentru ca apoi banii să piară în găuri negre, ci în dezvoltare bazată pe antreprenoriat şi iniţiativă şi în creşterea nivelului de trai. Trei sferturi din totalul sumelor plătite de companii taxează, într-o formă sau alta, munca, iar taxarea muncii ocupă 120 din cele 222 de ore necesare pregătirii documentaţiei, depunerii declaraţiilor şi plăţilor. O asemenea politică, concentrarea pe bun-platnici şi ignorarea fiscalizării economiei gri nu încurajează nici munca, nici antreprenoriatul.

    Mai mult, un leu cheltuit de stat înseamnă numai un leu în PIB, în timp ce un leu eliminat din taxe şi impozite înseamnă trei lei în plus la PIB. Multiplicatorul unei reduceri de taxe este 3,8 în cinci ani. Multiplicatorul unei cheltuieli guvernamentale bazate pe deficit este 0,33 în cinci ani. Poate că datele (există studii, dau linkuri la cerere) ar trebui ponderate cu diverse, dar efectele acestea sunt.

    Au devenit din ce în ce mai evidente lipsa de comunicare, inflexibilitatea şi lipsa de reacţie a autorităţilor române la solicitările sau propunerile societăţii sau mediului de afaceri; este o cale de a masca nepriceperea, şi folosesc cuvântul în sens eufemistic. Acum au dat nişte liste la rumegat; acestea nu vor mai fi, în curând, un subiect, în timp ce promisiunile neonorate, infrastructura proastă, şomajul, precaritatea sistemului sanitar sau de învăţământ vor rămâne. Am vrut să scriu „vor dăinui“, dar, vorba cuiva, sună ca dracu’.

    Ilustrez cu „Autoportert ca Vincent Van Gogh“, tabloul lui Adrian Ghenie vândut recent cu peste 2,5 milioane de dolari.

  • Decizie fără precedent în România. Fiscul a declanşat o anchetă de amploare în cazul Facebook şi Google

    Facebook, Google şi alte companii din industria online, care nu sunt înregistrate în România, sunt investigate de Fisc. Declaraţia a fost făcută chiar de preşedintele ANAF, Dragoş Doroş. „Nu doar aceste două companii, e vorba de industria online, aici avem discuţii mai complicate şi mai complexe, e vorba şi de site-urile de vânzări online ş.a.m.d., toate astea se află în vizorul nostru”, a spus şeful ANAF.

    În România sunt  8.200.000 conturi de Facebook. Evoluţia numărului de conturi de utilizatori români de Facebook în ultimii patru ani arată astfel: ianuarie 2011 – 2.405.920 de conturi, ianuarie 2012 – 4.406.580 de conturi, ianuarie 2013 – 5.593.480 de conturi, ianuarie 2014 – 7.000.000 de conturi, ianuarie 2015 – 7.600.000 de conturi, martie 2015 – 8.000.000 de conturi, noiembrie 2015 – 8.200.000 de conturi.

    Află aici motivul pentru care Fiscul face o amplă anchetă în cazul Facebook şi Google

  • Înainte de Paşte, Fiscul le face o surpriză tuturor românilor cu datorii la stat. Cine va apărea pe lista neagră a ANAF

    La două luni după ce a anunţat că va face publice toate numele românilor care au datorii la stat mai mari de 100 de lei, Fiscul şi-a dat seama că notificarea acestora ar costa prea mult şi a modificat regulile.

    Noile condiţii au fost făcute publice, iar românii care au restanţe vor apărea pe lista neagră a ANAF care v-a fi făcută publică pe Internet pe 30 aprilie.

    Înainte de Paşte, Fiscul le face o surpriză tuturor românilor cu datorii la stat. Cine va apărea pe lista neagră a ANAF

  • Obama a lovit dintr-un foc marile corporaţii care fentează fiscul american şi băncile care le ajută

    Ar fi trebuit să fie cea mai mare fuziune din istoria industriei farma. Însă nimeni nu avea nicio urmă de îndoială că în spatele afacerii de 160 de miliarde de dolari se ascundea intenţia Pfizer de a fenta fiscul american stabilindu-se acasă la Allergan, în Irlanda, unde taxele sunt mai mici.

    Coincidenţă sau nu, când investigaţia jurnalistică „Panama Papers“ începea să zguduie lumea arătând cum politicieni şi oameni de afaceri evită, ajutaţi de bănci şi avocaţi, să plătească taxe la ei în ţară folosindu-se de companii din paradisuri fiscale, preşedintele SUA Barack Obama anunţa o propunere de lege mortală pentru planu­rile Pfizer şi ale altor coloşi implicaţi în manevre de ocolire a fiscului american. Din cauza acestei legi nu­me grele de pe Wall Street precum Goldman Sachs, Morgan Stanley şi J.P. Morgan Chase pierd afaceri de sute de milioane de dolari.

    SUA au un impozit pe profit ridicat în raport cu standardele internaţionale, scrie The Guardian. Pentru a evita să plătească taxe de până la 39% (în Irlanda impozitul pe profit este de 12,5%), companiile ame­ricane au inventat o schemă denumită inversiune de impozit (tax inversion). 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro