Tag: fast-food

  • Vanzarile de hamburgeri cresc cu pana la 10%. Cate fast-fooduri se deschid in 2010

    Prin deschiderea de noi restaurante, lanturile de tip fast-food
    estimeaza pentru acest an cifre de afaceri mai mari decat in 2009.
    Dupa ce a inaugurat deja doua unitati noi de la inceputul anului si
    pana in prezent, McDonald’s Romania vrea sa mai deschida in 2010
    inca unul sau doua magazine. In conditiile unor investitii de 47
    milioane de lei, nivel similar cu cel din 2009, compania estimeaza
    ca va inregistra o crestere de 5% a cifrei de afaceri, pana la 436
    milioane de lei (peste 100 milioane de euro).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Restaurantele extind ofertele de criza – pranz la 10 lei sau “Cat incape” pentru 20 de lei

    Tendinta de a lua masa in oras in timpul pranzului, mai ales in
    cazul angajatilor de companii, i-a facut pe proprietarii de
    restaurante sa atace si acest segment, obicei des intalnit in alte
    tari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Saorma, o afacere de 200 mil. euro

    Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci
    pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o
    cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune
    soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din
    saorma.


    Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si
    are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor
    aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii
    “Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu
    aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii
    sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele
    generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau
    softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei
    (GetFit.ro).

    De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan,
    administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis
    ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina,
    ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am
    mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei
    s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai
    mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant
    si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale
    caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar
    putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma
    si sosurile cu care trebuie combinata.

    Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de
    saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei,
    aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu
    comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.


    Click aici pentru a vedea ce inseamna piata de saorma in
    Romania.

    “Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem
    departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume
    mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone
    din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu
    doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si
    sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind
    printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu
    in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai
    ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business,
    intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf
    de clienti.

    “Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se
    face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in
    tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de
    mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.

  • Cat de periculoasa este mancarea fast-food?

    De la inceputul anului, Guvernul a supus dezbaterii publice
    proiectul introducerii unei taxe pe viciu, care se referea si la
    produsele de tip fast-food. Daca aceasta ar intra in vigoare,
    influenta asupra comportamentului de consum va fi cat se poate de
    nesemnificativa, sustin specialistii chestionati de BUSINESS
    Magazin.

    “Taxa pe acest tip de produse nu are rolul de a educa, pentru
    ca, in lipsa unor demersuri puternice de educare, orice masura
    punitiva nu poate da efectele scontate”, sustine profesorul
    Gheorghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de
    Cercetari Alimentare (ICA). Mencinicopschi aminteste de exemplul
    legii referitoare la alimentele care pot fi comercializate in
    incinta scolilor. In acel caz, interdictia de vanzare a produselor
    fast-food nu s-a corelat cu niciun fel de educatie a parintilor si
    a copiilor in privinta alimentatiei, asa incat acestia trec strada
    si isi cumpara in continuare tot gustari “nesanatoase”. “Parintii
    trebuie sa fie exemple, urmand ca, prin cunostintele lor si prin
    exemplul lor personal sa ii instruiasca pe copii. In aceeasi
    postura de educatori trebuie sa se regaseasca si gradinitele,
    scolile, universitatile si mass-media”, sustine profesorul.

    Intarind spusele sefului ICA, nutritionistul Marius Preda
    considera ca introducerea taxei pe fast-food are in vedere numai
    aducerea unor venituri suplimentare la bugetul sanatatii si nu
    reflecta nicidecum o grija brusca fata de starea de sanatate a
    oamenilor. “Pentru ca fast-food-ul a intrat deja in viata multora,
    o eventuala crestere a preturilor ca efect al taxei nu va reusi sa
    limiteze preferinta consumatorilor pentru acest gen de produse”,
    spune Preda.

  • Dependenta de mancaruri bogate in grasimi, comparabila cu cea de droguri

    Studiul, coordonat de Paul Johnson si Paul Kenny, a demonstrat,
    in urma unor teste efectuate pe soareci, ca aparitia obezitatii
    coincide cu deteriorarea progresiva a echilibrului chimic din
    creier din circuitul recompensei (denumit si centrul placerilor),
    implicat in aparitia dependentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fast-food-ul, printre putinele afaceri in crestere in 2010

    Dupa un an de declin cu aproximativ 20%, in care afacerile lor
    cumulate au ajuns la 180 milioane de euro, cele patru mari lanturi
    de magazine de tip fast-food de pe piata romaneasca, Mc Donald’s,
    KFC, Spring Time si Pizza Hut se pregatesc sa revina in forta.

    Oficialii retelei KFC Romania au anuntat ieri ca estimeaza
    pentru 2010 o cifra de afaceri de 162 milioane de lei (aproximativ
    40 milioane de euro), in crestere cu 10% fata de anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministrul Sanatatii: Mititeii si sarmalele nu vor fi taxate

    Oricum “mititeii si sarmalele” nu vor fi impozitate. A mai
    vorbit despre experienta lui de pacient in spitalele din Romania,
    “eram la Guvern. Cred ca s-a dat un telefon”, despre felul in care
    strangea semnaturi impotriva coplatii, pe cand era senator de
    Bihor, si despre problemele de management existente la Institutul
    Cantacuzino. Nu da prea multe detalii despre McTaxa, care l-a facut
    celebru: nu poate spune nici cand va fi introdusa, nici cat e si se
    multumeste deocamdata cu putin: e bucuros ca alimentatia
    nesanatoasa este in dezbaterea publica.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum poti lua masa cu 10 lei la fast-food?

    Sumele investite in publicitate de gigantii McDonald’s, KFC si
    Burger King, care au aplicat incepand din acest an reduceri de pana
    la 35% de unele meniuri vandute vin dupa o perioada in care comanda
    la restaurant a scazut substantial. Potrivit ultimului studiu al
    companiei de cercetare de piasa MEMRB in sectorul bunurilor de larg
    consum, aproape unul din doi romani (46%) a ramas fidel produselor
    pe care obisnuia sa le achizitioneze inainte de criza, insa a fost
    nevoit sa reduca volumele cumparate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pizza si shaorma scapa de taxa fast food

    “Nu ne propunem sa taxam carnea si produsele din carne, branza
    si produsele lactate, pizza si shaorma. In schimb, ne gandim sa
    luam in discutie produsele cu o cantitate foarte mare de grasimi,
    dulciurile hiperconcentrate si bauturile carbogazoase , dar nu apa
    minerala si sucurile naturale”, a declarat, joi, secretarul de stat
    in Ministerul Sanatatii, Adrian Streinu Cercel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro