Tag: fashion

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 mai 2018

    COVER STORY: Când se termină apa

    Circa un milion de oameni mor, anual, din cauza utilizării apei infestate sau a lipsei acesteia şi 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă, deşi 70% din suprafaţa Planetei Albastre este acoperită de apă. Problemele legate de penuria de apă la nivel global nu mai reprezintă o chestiune ipotetică, ci o realitate concretă.


    AUTO: Porsche intră în era mobilităţii electrice


    LIFESTYLE: Restaurantele din România, sub lupă


    SPECIAL: Trump vs. restul lumii


    100 TINERI MANAGERI DE TOP: Cercetătorul care a depăşit milionul
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 mai 2018

    COVER STORY: Români în topurile europene

    Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting, Apsisware, Qualitance şi Qualteh Jr sunt companiile româneşti care au intrat în topurile FT1000 din 2018, Deloitte Technology Fast500 EMEA şi Deloitte Technology Fast50 CE din 2017, clasamente ce includ afacerile cu cele mai mari creşteri din ultimii ani. Astfel, companiile de tehnologie pun din nou România pe harta inovaţiei din Europa.


    FARMA: Între falimente de răsunet şi tranzacţii gigant. Cele două destine din distribuţia de medicamente


    EVENIMENT: Când clienţii văd doar alb sau negru


    TEHNOLOGIE: Fintech vs. bancă sau fintech & bancă?


    SPECIAL: Nuanţa de roşu de 1 miliard de dolari. Căutarea începe de la albastru
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 mai 2018

    COVER STORY: Milionari în etichete

    Doi tineri clujeni, la vreo 20 de ani, au investit 100 de mărci pentru a deveni afacerişti. Au trecut 27 de ani de atunci, iar afacerea care domină piaţa de etichete pe plan local, deţinută de Arnella Nechita Rotta şi soţul ei, Cristi Nechita Rotta, ajunge anul acesta la rulaje de 22 de milioane de euro.


    RESURSE UMANE: Când se caută superangajaţi

     


    TEHNOLOGIE: Câmpul de bătălie a trecut în lumea digitală

     


    SPECIAL: Noul superstar al Europei

     


    TRANZACŢIE: 5 milioane de euro pentru o spălătorie din Braşov


    STRATEGIE: Asaltul vine de aproape


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 30 aprilie 2018

    COVER STORY: Înapoi în jungla afacerilor

    Au creat, au dezvoltat, au vândut şi au luat-o apoi iarăşi de la zero ghidaţi de ambiţia de a creşte din nou. Au construit companii într-o perioadă în care Abecedarul businessului antreprenorial în România abia fusese tipărit şi cu toate acestea au reuşit să dezvolte idei care după mulţi ani i-au pus la masă cu giganţi internaţionali.


    FINANCIAR: Cum se schimbă meseria de bancher


    BURSĂ: Carnavalul dividendelor la bursă


    TURISM: De la last minute la early booking


    INTERNAŢIONAL: O companie necunoscută domină piaţa de telefoane mobile din Africa


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 aprilie 2018

    COVER STORY: Jocurile corporatiştilor

    În plină era a tehnologiei, apare şi pe plan local fenomenul board game, care echivalează cu un nou tip de distracţie, în care socializarea este un element cheie. De board game-uri se leagă şi înflorirea unor afaceri.


    ARHITECTURĂ: Capitala cu o mie de chipuri


    ANTREPRENORIAT: Tony to go, nou-venitul din piaţa cafenelelor


    STUDIU: Directorii financiari devin esenţiali în organigramă


    SPECIAL: Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Afacere inspirată de zeiţele greceşti

    CONTEXT:
     
    În fiecare an, la nivel internaţional, numărul procedurilor invazive de înfrumuseţare scade, acestea fiind înlocuite cu proceduri non-invazive, care sunt rapide, eficiente şi au rezultate vizibile şi de durată, comparabile cu cele obţinute prin proceduri chirurgicale.
     
    DECIZIE:
    Extinderea pe piaţa serviciilor de înfrumuseţare a afacerilor grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală Cosmos Group, Alesonor şi Global Eye printr-o investiţie într-un institut de tratamente de remodelare dotat cu aparate ce folosesc tehnologii non-invazive.
     
    CONSECINŢE:
    Noua afacere va ajunge la rulaje de peste jumătate de milion de euro în doi ani de funcţionare şi se va extinde într-un lanţ de astfel de clinici.
     
    Zeiţa Avra (Aura), din mitologia greacă, face parte din ”anturajul“ Afroditei, zeiţa frumuseţii, şi este zeiţa brizelor şi a aerului rece. Pe piaţa locală, Avra denumeşte cel mai nou business din portofoliul grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală afacerea din telecom Cosmos Group, din imobiliare Alesonor şi din fashion Global Eye – o clinică de tratamente noninvazive pentru remodelare şi rejuvenare.
     
    Am putea spune că ”brizele şi aerul rece“ fac parte din modalităţile de remodelare a corpului prin intermediul aparatelor din clinică, ce fac obiectul unei investiţii de 400.000 de euro – spre exemplu, un aparat de remodelare a abdomenului care nici măcar nu atinge corpul şi care are mare succes, potrivit reprezentanţilor institului, în rândul clienţilor bărbaţi. ”Şi în România se respectă trendul internaţional de a scădea numărul tratamentelor invazive şi a creşte numărul tratamentelor non-invazive, dar cred că încă nu suntem la nivelul potenţialului“, descrie Marina Aristotel, managing director al Avra Aesthetic Institute, nişa pe care activează începând cu toamna anului trecut, când au deschis centrul.
     
    Ideea dezvoltării institutului s-a conturat după vizitarea SkourasMed, un grup de clinici din Grecia cu peste 25 de ani de experienţă în chirurgia estetică, unde au văzut ce rezultate se pot obţine prin intermediul tehnologiilor noninvazive de înfrumuseţare. După ce au observat acest model de business şi au constatat că în România încă nu erau prezente tehnologiile din clinicile greceşti, au decis să lanseze un institut pe plan local. Investitorii observaseră că trendul internaţional, de orientare dinspre operaţiile invazive spre modalităţile noninvazive, se respecta, totuşi nu exista niciun institut de înfrumuseţare cu un asemenea profil, ci clinici de operaţii estetice şi centre de înfrumuseţare care aveau şi câteva aparate de acest tip. 
     
    După câteva luni de funcţionare, investitorii au constatat că clienţii sunt deopotrivă bărbaţi şi femei; pentru remodelare corporală, de pildă, au observat că numărul bărbaţilor este egal cu al femeilor, iar vârsta clienţilor depăşeşte 30-40 de ani. Pentru alte tipuri de servicii (tratamente cosmetice, de pildă), există o plajă mai extinsă de vârstă; sunt oameni cu venituri medii spre mari. Preţurile tratamentelor variază în funcţie de complexitatea acestora şi de aparatele folosite, însă cel mai scump, care îmbină utilizarea a trei aparate, costă în jur de 1.400 lei. Pentru 2018, primul an complet de funcţionare, Marina Aristotel previzionează o cifră de afaceri de 300.000 de euro. Conform aşteptărilor, investiţia totală ar urma să se amortizeze în aproximativ doi ani. Pe termen lung, investitorii greci şi-au propus să deschidă şi alte unităţi, dar vizează şi extinderea gamei de servicii oferite, se gândesc să introducă şi tratamente minim invazive. 
     
    Şapte oameni lucrează în prezent la Avra, dintre care un medic chirurg plastician, un dermatolog, trei terapeuţi licenţiaţi, un nutriţionist; echipa completă va fi formată din zece oameni, iar potrivit Marinei Aristotel, recrutarea personalului a fost una dintre provocări. O alta a constat în găsirea unui spaţiu potrivit: au mizat pe clădirea Labyrinthe Paris din apropierea Pieţei Dorobanţi, în care se află, pe lângă institutul de estetică corporală şi facială şi magazinul de bijuterii Malvensky, Espace Labyrinthe  un hub creativ şi spaţiu de evenimente, restaurantul Maize şi un spa.
     
    Marina Aristotel, managing directorul institutului de înfrumuseţare, a studiat la Academia de Studii Economice din Bucureşti – Relaţii Economice Internaţionale şi într-un program masteral de managementul afacerilor prin proiecte. După absolvirea studiilor economice, în 2009, s-a înscris şi la secţia de pictură a facultăţii de arte. De când grupul elen a hotărât să dezvolte acest business, şi-a completat pregătirea cu traininguri pe aparatele din cadrul centrului, precum şi prin cursuri de cosmetică. ”|mi doream ceva care să le îmbine pe cele două  şi partea de înfrumuseţare, estetică şi partea de business; s-au îmbinat în mod fericit prin această afacere.“ |nainte de a prelua rolul de managing director al Avra Aesthetic Institute, Aristotel a fost brand manager pentru Burberry în România şi, anterior, marketing manager pentru firma de telecomunicaţii din cadrul Cosmos Group. 
     
    Deschiderea acestui institut a reprezentat o oportunitate în contextul în care România este una dintre ţările în care numărul operaţiilor invazive este printre ele mai mari – un argument în acest sens este, de pildă, faptul că România este singura ţară din sud-estul Europei care declară numărul operaţiilor estetice pentru societatea chirurgilor plasticieni. La nivel internaţional, în fiecare an numărul procedurilor invazive scade, fiind înlocuite cu proceduri noninvazive. Trendul se respectă şi pe piaţa locală: potrivit statisticilor Societăţii Internaţionale de Chirurgie Estetică Plastică (ISAPS) referitoare la numărul de proceduri estetice sau cosmetice realizate la nivel global, pe piaţa locală s-au realizat în 2016, cel mai recent an pentru care există statistici disponibile, 76.911 de operaţii estetice, în creştere cu 0,3% faţă de anul anterior. Totuşi, trendul este unul descrescător, dacă luăm în considerare faptul că în 2011 numărul operaţiilor estetice depăşea 96.000. 
     
    Avra Aesthetic Institute face parte dintr-un grup elen de investiţii din care mai fac parte şi compania de dezvoltare imobiliară Alesonor, compania din telecom Cosmos Mobile şi fondul de investiţii Global Eye. Alesonor s-a specializat pe piaţa locală în construirea de proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi şi a dezvoltat Amber Gardens, descris de companie drept primul proiect rezidenţial din România cu locuinţe verzi de lux (respectă designul bioclimatic şi urmează standardele unei case pasive), precum şi Almond Tree Residence, Clover Residence, Magnolia Residence, Ivi Office Residence. |n afară de imobiliare, Alesonor investeşte şi în soluţii de wellness, fiind distribuitor exclusiv în România al brandurilor de fitness Kettler, SKLZ şi Bodytone. Compania a realizat până în 2016 investiţii de 45 de milioane de euro.
     
    Cosmos Group reuneşte mai multe companii din sectorul telecomunicaţii, axate pe furnizarea de soluţii telecom atât pentru clienţi retail, cât şi B2B şi care au ajuns în 2016 la venituri de 23 mil. euro. Cosmos Mobile şi reţeaua de magazine IQBOX sunt două dintre cele mai importante companii ale grupului. Cosmos Mobile a devenit cel mai mare distribuitor de cartele preplătite în România pentru Vodafone, Orange, Telekom şi Lyca Mobile, iar IQBOX este o reţea de magazine telecom de peste 40 de unităţi (dintre acestea, jumătate sunt proprii, iar jumătate operate în regim de franciză; operează cea mai mare reţea independentă de magazine a operatorului Telekom în România). Potrivit ZF, Global Eye deţine companiile The Luxury, Division (distribuitor exclusiv Burberry România), Sport Couture, Fashion Lifestyle Distribution (distribuitor exclusiv Vans, Superdry, New Era), Living Well (distribuitor exclusive Technogym, Powerbar, Polar).
     
    Toate aceste companii au în spate acţionari greci; printre ei se numără Leonidas Anastasopoulos, care a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializate în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor. Din 2005, Anastasopoulos este şi membru fondator şi CEO al Cosmos Group. |ntr-un interviu acordat anterior Business Magazin, Anastasopoulos spunea că se vede în continuare implicat în proiecte pentru viitor, care îmbunătăţesc stilul de viaţă al oamenilor. ”Personal, sunt atras de tot ceea ce înseamnă tehnologie şi inovaţie.“
     
  • Upgrade de viaţă 2.0

     La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.

    Acum, locul „franzelei feliate” este înlocuit de segmentele alimentelor bio, hainele mass market cu cele făcute pe comandă, vacanţei de vară i se adaugă alte câteva city breakuri, maşinile din garaje devin verzi. Consumul populaţiei a crescut considerabil, cu peste 10% pe an la nivelul lunii ianuarie 2018, alimentat de creşterea salarială medie de 15% – formată dintr-o creştere salarială medie de peste 20% la stat şi 5% în sectorul privat. După aderarea României la UE, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat, de la 1.042 de lei net în 2007 la 2.384 lei anul trecut.

    Totodată, aproape 283.000 de angajaţi români au salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, nu-mărul acestora fiind de peste două ori mai mare faţă de acum cinci ani (potrivit unor calcule ale ZF realizate pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii). Astfel, dacă în 2013 existau aproximativ 132.000 de români cu salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună (care reprezentau mai puţin de 3% din totalul angajaţilor din economie), în toamna anului trecut numărul acestora a ajuns la peste 283.000 de persoane, reprezentând aproape 6% din totalul salariaţilor. La veniturile în creştere se adaugă creşterea creditelor de nevoi personale contractate; un rol joacă şi dobânzile mici la împrumuturi. Ţinând cont de aceste cifre, ce îşi cumpără românii astăzi?

    Spre rafturile superioare

    Piaţa FMCG a înregistrat în 2017 o creştere semnificativă de 7% pentru bunurile de folosinţă curentă destinate consumului casnic; spre comparaţie, în 2016 creşterea înregistrată a fost de 3,4%. Raluca Răschip, consumer goods & retail director al companiei de cercetare de piaţă GfK România, observă însă că în spatele acestei evoluţii pozitive a pieţei a stat majorarea preţurilor ca urmare a inflaţiei şi nu creşterea volumelor cumpărate, aşa cum s-a întâmplat în 2016. Cu toate acestea, precizează ea, consumatorii români s-au orientat şi în acest an către produse superioare din punctul de vedere al preţului – fenomen numit uptrading.

    „Deci, românii nu au cumpărat neapărat mai mult, ci mai «bine»”, subliniază ea. Potrivit Ralucăi Răschip, uptradingul este prezent în România de câţiva ani şi există categorii în toate segmentele de bunuri de larg consum unde observăm acest fenomen. Totuşi, trecerea de la un palier de preţ la altul se face în mod diferit – de exemplu, către premium în categoria băuturilor sau către mainstream în cazul alimentelor şi al produselor de îngrijire personală, explică Răschip. Ea oferă şi câteva exemple din rândul categoriilor cu uptrade semnificativ: tabletele de ciocolată, berea, băuturile calde, detergenţii de rufe, produsele de îngrijire orală sau cele de îngrijire a feţei. „Anul acesta, categoriile care vor creşte vor fi cu siguranţă mai puţin dintre produsele de bază şi mai mult din rândul celor cu nivelul de penetrare sau al consumului încă mult sub media ţărilor din regiune”, descrie Răschip evoluţia acestei tendinţe în continuare.

    Ea menţionează categorii care înregistrează an de an creşteri de două cifre: snacksurile sărate, capsulele de cafea, preparatele congelate (de exemplu, pizza), specialităţile de brânză, pralinele, biscuiţii etc. „Pe de altă parte, în cazul unui context economic mai puţin favorabil, acest lucru se poate schimba, prin tăierea de pe lista de cumpărături a produselor neesenţiale, de răsfăţ.” În prezent, din punctul de vedere al importanţei principalelor categorii de bunuri de larg consum, cea mai mare pondere o deţin alimentele, atât cele proaspete (fructe, legume, carne, lactate etc.), cât şi cele ambalate. Urmează băuturile, produsele de îngrijire personală şi cele de îngrijire a casei. Componenţa coşului de cumpărături diferă însă foarte mult, în funcţie de misiunile de cumpărare.

    În rândul alimentelor proaspete, cea mai mare dinamică au avut-o lactatele, iar dintre acestea cel mai mult au crescut în valoare în 2017 untul, brânza proaspătă şi specialităţile din brânză. Dintre băuturi, cel mai bine au evoluat vinurile, şampania şi spirtoasele. În zona de bunuri nonalimentare, produsele pentru îngrijirea locuinţei au avut cea mai bună performanţă, cu un plus de aproape 10% în valoare, dar şi cele pentru îngrijire personală s-au clasat bine, în special produsele pentru îngrijirea tenului. „Totuşi, impactul acestor categorii în dezvoltarea industriei FMCG rămâne unul limitat, din cauza ponderii mici a acestora în coşul de cumpărături”, explică Răschip.

  • Povestea româncei care a VÂNDUT LEGUME la tarabă în PIAŢĂ, iar acum conduce peste 400 de magazine în 40 de ţări

    De la 18 ani, Teodora Burz lucrează în industria modei pentru femei şi bărbaţi şi se consideră o norocoasă pentru că face ceea ce îi place. „Pasiunile mele sunt legate de carieră. Preocupările din puţinul meu timp liber ţin tot de zona de fashion”, spune aceasta.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    La începutul anilor 2000 Teodora Burz a pus bazele brandului de haine pentru bărbaţi Ziggo House, iar ulterior a lucrat pentru retaileri internaţionali. De aproape şapte ani este country manager al Orka Holding (care operează magazine sub mărcile Damat, Tween şi D’S) în România şi se ocupă de marketingul şi expansiunea grupului turc la nivel internaţional, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe.

    „Eu nu am avut un mentor sau un model, dar cred că e bine să deschidem apetitul generaţiei Z către oameni care au reuşit, în măsura în care reprezentanţii mediului de afaceri îşi doresc să se implice în orientarea noilor generaţii”, precizează Teodora Burz. În anul care tocmai a trecut spune că a investit atât financiar, cât şi energie şi experienţă, iar pentru 2017 îşi propune o creştere de 30% a businessului pe care îl conduce.

    În timpul liber, când nu se axează tot pe zona fashion, Teodorei Burz îi place să călătorească, iar printre cele mai frumoase momente aminteşte vacanţele din Asia. „Sunt momente unice de care îmi amintesc cu drag şi abia aştept să mă reîntorc acolo. Jaipur (India), Uluwatu (Bali) sau PangKor Laut (Malaiezia) sunt câteva locuri care au o semnificatţe aparte pentru mine.”

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 aprilie 2018

    COVER STORY: Upgrade de viaţă 2.0

    În 2006, sub titlul Upgrade de viaţă, Business Magazin descria o schimbare în comportamentul de achiziţie al consumatorilor români: trecerea de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la ale retailerilor de fashion internaţionali sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiţionat şi airbagul. La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.


    ARTĂ: Între pasiune şi investiţie


    STUDIU: Optimismul noii generaţii


    IMOBILIARE: Airbnb vs. chirie


    SPECIAL: Bursele rămân fără companii americane


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Un mare retailer de fashion, prezent şi în România, va închide 60 de magazine şi va disponibiliza 1.000 de angajaţi

    Reprezentanţii magazinelor spun că planul de restructurare va reduce chiriile lanţului de articole vestimentare între 15% şi 55% în cele 393 de magazine rămase.

    Preşedintele executiv Alistair McGeorge a declarat pentru BBC că este o “decizie dificilă”, dar a fost necesară pentru a restabili profitabilitatea companiei.

    Cele 60 de magazine vor fi închise în următoarele 12 luni, iar un anumit număr de personal va fi redistribuit. “A fost o decizie dificilă. Este clar că trebuie să reducem baza noastră fixă de costuri. Prin urmare, suntem mulţumiţi că am câştigat sprijinul creditorilor noştri pentru a aborda problema imobilelor supra-taxate”, a precizat Alistair McGeorge.

    În România brandul britanic New Look a acţionat pe piaţa locală în sistem de franciză până în 2015, când au fost închise toate cele 7 magazine.