Tag: falsificare

  • Trump susţine că Germania datorează NATO sute de miliarde de euro; Berlinul consideră situaţia “revoltătoare”

    Donald Trump s-a întâlnit în urmă cu o săptămână, la Washington, cu Angela Merkel. După întrevederea în cursul căreia preşedintele Statelor Unite a refuzat să dea mâna cu Angela Merkel, liderul de la Casa Albă a argumentat că, în pofida relatărilor presei care ar răspândi “ştiri false”, a avut o întrevedere “minunată” cu şeful Guvernului german. “În pofida a ceea ce aţi auzit de la presa de ştiri false, am avut o întrevedere minunată cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Cu toate acestea, Germania datorează sume mari de bani Alianţei Nord-Atlantice şi Statelor Unite; trebuie plătit mai mult pentru apărarea puternică şi foarte scumpă de care beneficiază Germania”, a transmis Donald Trump sâmbăta trecută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

    Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

    Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

    Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.

    Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

    Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
    Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

    Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

    În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“

     

  • Premierul Sorin Grindeanu infirmă schimbarea coordonatorului Direcţiei Antifraudă din ANAF

    „Nu am semnat niciun ordin de schimbare din funcţie a şefului Direcţiei Antifraudă. Infirm, este o informaţie falsă. Ştiu sigur că nu am în mapă un astfel de document. Am avut diverse discuţii cu conducerea ANAF, aştept propuneri de îmbunătăţire a activităţii instituţiei. Dacă preşedintele ANAF consideră că activitatea poate fi mai bună sub conducerea altor manageri, primesc sugestii şi în acest sens”, a declarat pentru MEDIAFAX premierul Sorin Grindeanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci înalţi oficiali nord-coreeni, executaţi cu tunuri antiaeriene

    Cinci înalţi oficiali din Coreea de Nord au fost executaţi cu artilerie antiaeriană pentru că au furnizat informaţii false ce l-au ”înfuriat” pe liderul de la Phenian, Kim Jong-Un, potrivit unui agent al serviciilor de informaţii sud-coreene, citat de The Independent.

    Aceste informaţii au fost oferite de Serviciul Naţional de Informaţii din Coreea de Sud, prin intermediul unei scurte şedinţe informative, în timp ce Malaysia investighează moartea prin otrăvire a fratelui vitreg al liderului nord-coreean. Se presupune că Kim Jong-Un a ordonat asasinarea lui Kim Jong-Nam, ce a avut loc la data de 13 februarie, pe aeroportul internaţional din Kuala Lumpur.

    Potrivit agenţiei de spionaj sud-coreene, cei cinci oficiali nord-coreeni, ce făceau parte din Departamentul Securităţii de Stat, au fost executaţi cu tunuri antiaeriene din cauza unor informaţii false oferite liderului de la Phenian.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât se câştigă din teoriile conspiraţiei? Suma pe care un vânător de OZN-uri, faimos pe Youtube, o obţine din postarea zilnică a videoclipurilor false

    Un canal rival susţine că SecureTeam10 şi-a înşelat voit abonaţii. Conform Lion Ground, canalul câştiga în jur de 745 de dolari pe zi din postarea videoclipurilor false care alimentau imaginaţia vânătorilor de OZN-uri, notează Mail Online. 
     
    Printre cele mai vizionate videoclipuri se numărau cel în care este susţinută existenţa unei nave extraterestre ascunse în Antarctica, alte videoclipuri prezintă un OZN pe cerul din Algeria sau un mormânt japoneaz găsit pe Marte. 
     
    Într-unul dintre videoclipurile postate în decembrie 2016 este prezentată existenţa unui OZN nazist îngropat în Antarctica. SecureTeam10 afirmă în videoclipul său: ,,Există anumite dovezi ale apariţiei OZN-ului în ultimii ani, imaginile dovedind că există mai multe intrări construite pe versantul muntelui.”
     
    În alte videoclipuri este prezentată apariţia OZN-urilor pe Lună şi a unui OZN în flăcări care trece pe lângă Staţia Spaţială Internaţională.  Mai multe videoclipuri au fost preluate de presă, astfel SecureTeam10 a ajuns să câştige 745 de dolari pe zi. 
     
  • Cât se câştigă din teoriile conspiraţiei? Suma pe care un vânător de OZN-uri, faimos pe Youtube, o obţine din postarea zilnică a videoclipurilor false

    Un canal rival susţine că SecureTeam10 şi-a înşelat voit abonaţii. Conform Lion Ground, canalul câştiga în jur de 745 de dolari pe zi din postarea videoclipurilor false care alimentau imaginaţia vânătorilor de OZN-uri, notează Mail Online. 
     
    Printre cele mai vizionate videoclipuri se numărau cel în care este susţinută existenţa unei nave extraterestre ascunse în Antarctica, alte videoclipuri prezintă un OZN pe cerul din Algeria sau un mormânt japoneaz găsit pe Marte. 
     
    Într-unul dintre videoclipurile postate în decembrie 2016 este prezentată existenţa unui OZN nazist îngropat în Antarctica. SecureTeam10 afirmă în videoclipul său: ,,Există anumite dovezi ale apariţiei OZN-ului în ultimii ani, imaginile dovedind că există mai multe intrări construite pe versantul muntelui.”
     
    În alte videoclipuri este prezentată apariţia OZN-urilor pe Lună şi a unui OZN în flăcări care trece pe lângă Staţia Spaţială Internaţională.  Mai multe videoclipuri au fost preluate de presă, astfel SecureTeam10 a ajuns să câştige 745 de dolari pe zi. 
     
  • BBC se implică în demascarea ştirilor false. “Nu putem edita tot ce apare pe internet, dar nici nu putem sta deoparte”

    BBC urmează să desemneze o echipă care să monitorizeze şi demascheze ştirile care răspundesc informaţii false în mod deliberat pe reţelele de socializare, relatează Gândul.

    În contextul îngrijorărilor survenite în spaţiul public cu privire la creşterea numărului de informaţii false, distribuite în mediul online, redactorul-şef, James Harding, i-a comunicat echipei sale că BBC va juca un rol în combaterea minciunilor, distorsionărilor şi exagerărilor din social media.

    Procesul de monitorizare şi implicare ar urma să fie unul permanent, demarat de un grup care va urmări să identifice ştirile false, răspândinte larg pe reţelele de socializare.  

    “BBC nu poate edita tot ce apare pe internet , dar nici nu putem să stăm deoparte. Vom verifica tot ce va deveni viral pe Facebook, Instagram şi alte reţele de socializare. Lucrăm cu cei de la Facebook, în mod particular, pentru a vedea cum putem fi cât mai eficienţi. Unde vom vedea poveşti încropite fals, în mod deliberat, prezentate sub formă de “ştiri”, vom publica o “Verificare a Realităţii” care va demonstra contrariul, care va fi mai mult decât un serviciu public. Vrem să devină foarte popular. Ţintim să poată fi utilizată formula de către formatele – online, tv şi radio”, a declarat James Harding, citat de gandul.info.

    Echipa de la BBC, care va coordona acest demers, se va concentra pe conţinutul care este, în mod vizibil, fabricat cu intenţia de a induce în eroare publicul că a fost produs de o agenţie de presă recunoscută pentru calitatea informaţiei promovate.

    Decizia de combatere a ştirilor false vine într-un context sensibil, în care au loc numeroase dezbateri cu privire la veridicitatea informaţiei care circulă în mediul online. Accentul pe care BBC vrea să îl pună în combaterea informaţiilor false, distribuite pe reţelele de socializare, face parte dintr-un amplu demers al postului britanic de televiziune de a “încetini” realizarea materialelor jurnalistice, pentru a apela mai mult la analiză şi expertiză.

    În acest sens, Harding a declarat că postul a fost sufocat de ştiri în 2016 pentru că întreaga lume trăieşte “într-o perioadă de instabilitate”.

    “Trebuie să explicăm şi ceea ce conduce la apariţia ştirilor. Avem nevoie de mai multă profunzime în tratarea lor – date, investigaţii, analize, expertize – pentru a explica mai bine lumea în care trăim“, a spus Harding. 


     

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.

     

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.

     

  • Câţi bani a obţinut românul care l-a ajutat pe Donald Trump să câştige alegerile, răspândind ştiri false pro Trump

    Ovidiu Drobotă a ajuns în atenţia mass-mediei americane după ce s-a aflat că el este administratorul site-ului endingthefed.com, unde au apărut în timpul campaniei electorale din SUA mai multe ştiri false, toate în favoarea candidatului republican Donald Trump. 

    Potrivit informaţiilor Inc.com, site-ul Ovidiu Drobotă are o medie de 3,3 milioane de vizitatori unici pe lună, mai mult decât site-urile unor ziare celebre, precum LA Times sau USA Today şi câştigă în jur de 10.000 de dolari lunar din publicitate. Românul nu a confirmat publicaţiei că asta ar fi întradevăr numele său real.

    Pe site-ul românului au apărut ştirii precum faptul că jurnalista Megyn Kelly a fost concediată de la Fox News pentru că o susţinea pe Hillary Clinton, că Papa s-a declarat public un susţinător al lui Donald Trump ori că Obama a tăiat din fondurile destinate veteranilor. Toate acestea ce s-au dovedit false, dar nu înainte de a fi distribuiri de mii de ori pe toate reţelele de socializare. Cele patru ştiri au generat aproape 3 milioane de interacţiuni, iar pagina de Facebook a site-ului a ajuns la peste 350.000 de “like-uri”. 

    Potrivit aceleaşi surse citate mai sus, Dobrotă se declară un fan al lui Donald Trump. “În octombrie 2015 am aflat de Donald Trump şi mi-a plăcut de el. Mi-a plăcut faptul că era un outsider. Şi m-am gândit că pot să-l ajut să câştige preşedinţia SUA creând un site. Am creat endingthefed.com. Îmi pare rău că am publicat ştiri false, le-am şters între timp, dar la timpul publicării, nu ştiam că sunt false”. Acesta a spus că nu a creat site-ul pentru a câştiga bani şi că obţine destui bani din slujba lui obişnuită de programator web, SEO. “În trecut am fost şi hacker. Dar nu mai sunt. Este periculos să fii hacker în ziua de azi”

    În timp ce presa americană îşi pune întrebarea dacă românul a influenţat sau nu alegerile din America, tânărul susţine că a fost doar un susţinător independent al lui Trump, negând orice legătură cu Rusia ori cu Wikileaks.

    Presa din România îl mai prezintă pe Drobotă şi ca administratorul unui alt site, expunere.com, unde sunt publicate articole copiate şi  site-ul mai este prezentat ca fiind unul dintre cele mai cunoscute portaluri conspiraţioniste.