BusinessMagazin

Tag: fabrici

  • Încă un faliment de răsunet în ţara noastră. Una dintre cele mai vechi fabrici din România se închide şi zeci de angajaţi rămân fără locuri de muncă

    Una din cele mai vechi fabrici de confecţii din municipiul Sibiu, Sib Dress SA, se va închide din 13 martie.  Compania care făcea haine pentru magazinele Steilmann, avea 138 de angajaţi, dintre care o parte deja şi-au găsit alte locuri de muncă.

    Mai exact 16 lucrători deja şi-au găsit alte locuri de muncă. Restul, de 122 de angajaţi care urmează să îşi piardă joburile, vor fi consiliaţi de cei de la AJOFM şi ajutaţi să îşi găsească locuri de muncă sau să urmeze cursuri, scrie Agerpres.

    Sib Dress SA este fosta fabrică Steaua Roşie de dinainte de 1990, din municipiul Sibiu, o fabrică cu vechime în fabricarea hainelor.

    Potrivit directorului Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) din Sibiu, Eugen Iordănescu, susţine că închiderea acestei fabrici nu este un fenomen izolat, fiind o problemă mai mare a producătorilor de haine din România, care s-au bazat doar pe costuri mici de producţie, scrie b1.ro

     

  • Activitatea fabricilor chineze a atins un minim istoric în februarie. Economia a frânat puternic

    Sectorul manufacturier din China a atins un minim istoric în luna februarie, iar economia per ansamblu a frânat puternic şi este aşteptată să se contracte în trimestrul întâi din acest an pentru prima dată în ultimele patru decenii, scrie publicaţia asiatică South China Morning Post.

    Un sondaj oficial realizat în rândul managerilor din sectorul manufacturier (PMI) a relevat că activitatea fabricilor chineze a scăzut în februarie sub minimul precedent atins în pragul crizei financiare din 2008-2009.

    Biroul chinez de statistică a anunţat sâmbătă că indicatorul naţional ce măsoară activitatea fabricilor a înregistrat o valoare de 35,7 puncte în februarie, sub citirea din noiembrie 2008, de 38,8, care reprezenta minimul istoric anterior. O valoare de peste 50 de puncte reprezintă o expansiune a activităţii, în timp ce o valoare sub 50 indică contracţie.

    Citirea din februarie vine după un PMI de 50,0 în luna ianuarie, când efectele epidemiei de coronavirus nu erau încă evidente.

    Factorii de decizie de la Beijing au luat măsuri fără precedent pentru a stopa răspândirea coronavirusului. Zeci de oraşe au fost sigilate, zeci de milioane de oameni au intrat în carantină şi izolare, căile de transport au fost închise laolaltă cu mii fabrici şi şcoli. Repornirea economiei se dovedeşte însă o sarcină mult mai dificilă din moment ce aceasta a devenit una bazată mai mult pe servicii.

    Indicatorul Purchasing Manager’s Index (PMI) care exclude sectorul manufacturier – un indicator ce măsoară sentimentul din sectorul serviciilor şi construcţiilor – a scăzut şi el la o valoare de 29,6 puncte în februarie, după 54,1 puncte în ianuarie. Şi această citire a fost cea mai redusă de când se fac sondaje, bătând recordul negativ anterior de 49,7 puncte din noiembrie 2011, potrivit datelor Federaţiei Chineze de Logistică şi Achiziţii, care calculează indicele împreună cu Biroul Naţional de Statistică din China.

    Datele publicate sâmbătă au confirmat cele mai negre aşteptări ale economiştilor. Larry Hu, economist şef pe China la firma Macquarie Capital din Hong Kong, spune, într-o notă adresată clienţilor, că economia Chinei ar putea înregistra în acest trimestru „prima contracţie economică de la Revoluţia Culturală încoace”.

    Sub-indicii PMI au arătat că slăbiciunea economică nu s-a simţit doar în zona de producţie, care a înregistrat o citire uluitor de mică, de 27,8 puncte, dar şi pe sectorul de exporturi. Comenzile pentru export au înregistrat o valoare de 28,7 puncte, iar indicatorul comenzilor noi, care reprezintă comenzile domestice, s-a cifrat la 29,3 puncte.

    Covid-19 nu doar a stopat aproape complet producţia, dar a şi rupt lanţurile de aprovizionare din industria locală şi globală, ceea ce explică PMI-urile foarte mici atât pe comenzile la export, cât şi pe comenzile noi din China.

    Într-un comunicat de presă, guvernul de la Beijing a informat că reluarea activităţii în fabricile mari a atins un procent de 85,6% la data de 25 februarie. Însă analiştii atrag atenţia că şi dacă producţia fabricilor chineze se relansează în martie, tot există riscul ca noile comenzi la export să fie scăzute din moment ce alte lanţuri de aprovizionare din Coreea de Sud, Japonia, Europa sau Statele Unite vor rămâne dislocate din cauza răspândirii coronavirusului.

    Exporturile sunt astfel aşteptate să continue să fie sub potenţial în martie şi ulterior şi în trimestrul al doilea. Relansarea producţiei depinde şi de relaxarea restricţiilor de transport aplicate pentru stoparea răspândirii virusului.

    Analiştii Barclays şi cei de la Nomura sunt ceva mai optimişti şi estimează că ritmul de creştere pentru economia chineză va scădea la 2% în acest trimestru, în timp ce firma Capital Economics spune că economia chineză se va contracta.

    „Scăderea abruptă a PMI-urilor pentru sectorul manufacturier din China pe luna februarie consolidează perspectiva noastră că normalizarea activităţii economice va suferi întârzieri”, spune şi Xing Zhaopeng, economist la Australia & New Zealand Banking Group. „Sunt şanse mici pentru o revenire rapidă în formă de V”, adaugă el.

  • Cristian Păun, ASE: Într-o lună-două vom vedea probleme în economie din cauza coronavirusului. Se vor închide fabrici

    Cristian Păun, profesor la Academia de Ştiinţe Economice (ASE) Bucureşti, spune că efectele în economie ale coronvirusului se vor face simţite din plin în maxim două luni, când stocurile de materie primă din China se vor epuiza şi impactul va fi pe costurile de producţie, mai ales în industriile mari, cum este cea automotive.

    „Crizele externe mai sunt o provocare şi efectele economice ale acestora se vor vedea cel mai bine când stocurile de materii prime din China se vor epuiza: într- lună, două vom vedea probleme mari pe indicele preţurilor de producţie şi pe industriile mari care sunt bazate pe produsele venite din China. Se vor închide fabrici”, a spus Cristian Păun, în cadrul unei dezbateri pe tema bugetului multianual al Uniunii Europene.

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: O mască facială era 10 bani acum o lună. Astăzi este 2 lei. Toate vin din import. Avem mall-uri, clădiri de birouri şi cartiere rezidenţiale în loc de fabrici

    In drumul meu spre birou trec in fiecare zi pe langa ramasitele fostei fabrici Iris din Cluj, varful de lance al manufacturii de portelan si decoratiuni ceramice a Romaniei, in care munceau 3000 de oameni la un moment dat si care exporta in 50 de tari. Ultimele hale industriale sunt puse la pamant (trebuia, era un zombie-land de aproape 10 ani) lasand loc mai mult ca sigur loc unui ansamblu rezidential cu apartamente la 2000 Euro / mp.

    In drumul meu spre birou trec in fiecare zi pe langa ramasitele fostei fabrici Iris din Cluj, varful de lance al manufacturii de portelan si decoratiuni ceramice a Romaniei, in care munceau 3000 de oameni la un moment dat si care exporta in 50 de tari. Ultimele hale industriale sunt puse la pamant (trebuia, era un zombie-land de aproape 10 ani) lasand loc mai mult ca sigur loc unui ansamblu rezidential cu apartamente la 2000 Euro / mp.

    Cei care colinda tara vad cu siguranta cladirile puse in conservare sau ruinele falei industriei chimice si petrochimice romanesti: Tarnaveni, Codlea, Fagaras, Pitesti, Ramnicu Valcea, etc. Toti precursorii si intermediarii produselor chimice vin acum din China si India, pentru ca nu-i asa, Romania a adoptat prevederile de mediu ale UE si a inchis fara drept de apel tot ceea ce polua. (Polonia nu a facut-o, ca tot comparam cele doua economii).

    Pipera industriala a disparut. Cu exceptia fabricilor Gerocossen si  JTI care arata mai bine decat cladirile de birouri din jurul lor (ca dovada, se poate ca o fabrica sa stea in mijlocul orasului) toata fala de odinioara a manufacturii electronice a fost inlocuita de mall-uri si cladiri de birouri, in care 10 mii de corporatisti se duc zilnic sa faca, in marea lor majoritate, BPO.

    Dupa ce vreme de 10-15 ani de zile am dat jos toate fabricile comuniste (sa ne intelegem bine, unele trebuiau inchise, dar chiar 7000?) pentru a nu ne mai aminti de trecut, brusc, in 2020, toti analistii comenteaza ca nu se mai poate asa, ca output-ul industrial al Romaniei a disparut, ca aportul industriei la PIB devine neglijabil, ca de fapt ne paste extinctia industriala si ca avem nevoie de politici de industrializare. Si ca riscul de a avea toate ouale intr-un cos (vezi industria de automotive) este mult prea mare, avand in vedere controversele globale din domeniu.

    Sunt si vesti bune din alte domenii, Procter & Gamble, Romaqua, Irum, De’Longhi, Haier, si altii, continua sa investeasca in Romania in capacitati de productie, confirmand insa ca investitiile industriale sunt facute de companii deja prezente, cele de novo fiind practic inexistente.

    Este insuficient totusi, avand in vedere cum evolueaza lucrurile si tinand cont de viteza cu care se schimba lumea. Iar riscurile create de deficitul incredibil de forta de munca din piata vor face multi investitori sa ocoleasca in continuare Romania.

    Eu unul astept politici publice industriale sustenabile facute de legiuitori impreuna cu experti, incercarile de strategizare a domeniilor industriale de pe vremea Guvernarii Ponta trebuie reluate. Apropos, unde este grupul consultativ al oamenilor de afaceri propus in Guvernarea Orban?

    Asadar, data viitoare cand sunteti la mall si cautati masti faciale si nu le gasiti nici la 10 lei, sa va amintiti va rog doua lucruri. Unul, ca veneau din Polonia pentru ca in Romania nu exista fabrici de consumabile medicale. Si al doilea, ca nu veti gasi nimic daca apare o forta majora globala, pentru ca tot ce se cumpara astazi in magazine vine din import.

  • Copacii stau în calea Tesla

    Producătorul american de autovehicule electrice şi-a anunţat în luna noiembrie a anului trecut intenţia de a construi o gigafabrică în Grunheide, în statul Brandenburg din estul Germaniei.

    Hotărârea judecătorească vine după ce autorităţile de mediu au dat undă verde pentru a curăţa 92 de hectare de pădure pentru uzină. Plângerea a fost depusă de un grup ecologist local, numit Gruene Liga Brandenburg (Liga Verde Brandenburg). Sute de localnici au protestat faţă de ameninţarea pe care fabrica o reprezintă pentru fauna sălbatică locală şi aprovizionarea cu apă. Tesla are în prezent două gigafabrici, în Statele Unite şi una în Shanghai, China.
    Anul acesta, Tesla a depăşit grupul Volkswagen ca valoare de piaţă, devenind al doilea cel mai valoros constructor auto din lume, după ce acţiunile sale au crescut puternic ducând compania lui Elon Musk la peste 100 de miliarde de dolari, informează BBC.

  • Dramatic. Producţia de încălţăminte din România a pierdut jumătate din salariaţi într-un deceniu. Doar în ultimul an doi dintre cei mai mari trei producători de pantofi din România – ara Shoes şi Rieker – au închis sau urmează să închidă cel puţin o fabrică de pe plan local

    În producţia de încălţăminte din România mai lucrau la final de 2018 – ultimul an pentru care există date publice – circa 38.000 de oameni, numărul lor înjumă­tăţindu-se în ultimul deceniu.

    În producţia de încălţăminte din România mai lucrau la final de 2018 – ultimul an pentru care există date publice – circa 38.000 de oameni, numărul lor înjumă­tăţindu-se în ultimul deceniu. Mai mult, cifrele ar putea continua să scadă dat fiind că în ultimul an elveţienii de la Rieker au închis ambele fabrici locale care angajau 700 de oameni, iar ara Shoes va trage obloanele fabricii de la Şimleu Silvaniei şi va restructura activitatea de la Valea lui Mihai. Rieker era după cifra de afaceri al treilea jucător din piaţă, pe când ara Shoes este numărul doi.

    În timp ce numărul de salariaţi a scăzut dramatic, cifra de afaceri a acestei industrii a crescut în ultimul deceniu de la 3,3 mld. lei la 4,6 mld. lei. Totuşi, faţă de 2017 toţi indicatorii sunt pe minus, iar ultimele plecări ar putea să tragă şi mai tare în jos cifrele afererente anului 2019.

    Închiderile de fabrici vin în contextul în care creşterea salariului minim pe economie a dus la majorarea câştigului din industrie.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Dramatic. Producţia de încălţăminte din România a pierdut jumătate din salariaţi într-un deceniu. Doar în ultimul an doi dintre cei mai mari trei producători de pantofi din România – ara Shoes şi Rieker – au închis sau urmează să închidă cel puţin o fabrică de pe plan local

    În producţia de încălţăminte din România mai lucrau la final de 2018 – ultimul an pentru care există date publice – circa 38.000 de oameni, numărul lor înjumă­tăţindu-se în ultimul deceniu. Mai mult, cifrele ar putea continua să scadă dat fiind că în ultimul an elveţienii de la Rieker au închis ambele fabrici locale care angajau 700 de oameni, iar ara Shoes va trage obloanele fabricii de la Şimleu Silvaniei şi va restructura activitatea de la Valea lui Mihai. Rieker era după cifra de afaceri al treilea jucător din piaţă, pe când ara Shoes este numărul doi.

    În timp ce numărul de salariaţi a scăzut dramatic, cifra de afaceri a acestei industrii a crescut în ultimul deceniu de la 3,3 mld. lei la 4,6 mld. lei. Totuşi, faţă de 2017 toţi indicatorii sunt pe minus, iar ultimele plecări ar putea să tragă şi mai tare în jos cifrele afererente anului 2019.

    Închiderile de fabrici vin în contextul în care creşterea salariului minim pe economie a dus la majorarea câştigului din industrie.

    Multă vreme salariaţii din producţia de pantofi au fost plătiţi cu minimul pe economie, aceasta fiind unul dintre motivele pentru care investitorii s-au grăbit să deschidă aici fabrici. În ultimul deceniu însă câştigul s-a triplat la 2.100 de lei net, astfel că producţia începe să ia drumu Asiei sau al pieţelor cu costuri salariale mai mici.


     

  • În timp ce românii închid constant fabrici, un gigant internaţional deschide o nouă fabrică în România. Compania creează sute de locuri de muncă

    Grupul De’Longhi a anunţat achiziţia unui nou centru de producţie în România, în localitatea Mădăras, judeţul Bihor. Platforma industrială are 25.000 mp, iar o parte dintre echipamentele existente vor fi folosite în viitoarea activitate de producţie, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii De’Longhi.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, tranzacţia este menită să sprijine creşterea organică urmărită de Grup pentru principalele pieţe, în concordanţă cu strategia de reducere a timpului de producţie şi livrare a produselor companiei, menţinând acelaşi nivel ridicat de calitate şi control al producţiei. 

    În această nouă locaţie, compania va angaja peste 500 de persoane şi, având la bază experienţa de succes a fabricii din Cluj, va consolida prezenţa Grupului în regiune. 

    Cu o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de euro, Grupul De’Longhi este activ în proiectarea, fabricarea şi distribuţia aparatelor de preparare a cafelei, a aparatelor de gătit, a aparatelor de aer condiţionat şi radiatoarelor, precum şi a aparatelor de îngrijire a domiciliului.

  • Loic Tassel, preşedintele P&G Europa: România a ajuns una dintre cele mai importante pieţe din Europa pentru P&G

    Gigantul american are în România 750 de salariaţi şi afaceri totale de peste 1,8 mld. lei.

    Procter&Gamble va construi o nouă fabrică pe plan local, alegând România în detrimentul Poloniei şi al Cehiei, două economii mai dezvoltate şi cu infrastructură mai bună. Noua unitate de producţie amplasată în Urlaţi, judeţul Prahova, va produce începând cu ianuarie 2021 capsule de detergent.

    „Ne-am uitat la Polonia, unde aveam deja mai multe unităţi de producţie, ne-am uitat la Cehia, unde la fel eram prezenţi cu fabrici, şi la România. Am ales piaţa locală din mai multe motive“, spune Loic Tassel, preşedintele P&G Europa, un business de circa 17 mld. dolari anual.

    Pe de-o parte, americanii aveau la Urlaţi suprafaţa necesară pentru a se extinde. Apoi, rezultatele fabricii şi calitatea forţei de muncă au contat şi ele, spune executivul. „Nu în ultimul rând, am reuşit să ajungem la un acord cu autorităţile locale pentru un ajutor de stat.“

    Va fi o fabrică dezvoltată de la zero şi va deservi, ca şi cea deja existentă, atât România cât şi alte pieţe din zonă. „Investiţia se va ridica la câteva zeci de milioane de dolari“, adaugă Loic Tassel fără a oferi cifre exacte.

    Gigantul american P&G, prezent pe piaţa din România de 25 de ani, are local un biroul central, un centru de shared services care deserveşte 60 de pieţe, un centru de distribuţie din Timişoara şi o fabrică, la Urlaţi.

    „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa pentru P&G.“ 

  • Enumeraţi în gând numele a top 20 de politicieni români. Acum încercaţi acelaşi lucru cu numele directorilor a top 20 de fabrici din România.

    Nu veti reusi sa va aduceti aminte nici macar 5 nume, poate nici unul.

    Ironic nu? Si desigur, nedrept. Pentru ca ei platesc pentru scoala si gradinita copiilor nostri. Pentru ca achita notele de plata la studiile de fezabilitate la autostrazi (nu puteam zice notele de plata la autostrazi, pentru ca nu se construiesc). Pentru ca ei dau bani pentru aparatura si medicamentele folosite in spitalele bune sau rele pe care le avem. Pentru ca ei sustin peste o suta de mii de joburi in tara, si creaza alte cateva sute de mii pe verticala si orizontala. Pentru ca ar putea conduce fara probleme orice minister in functie de specializarea pe care o au.

    In 2015 scriam intr-o opinie (https://www.zf.ro/opinii/dragos-damian-terapia-cluj-domnule-presedinte-iohannis-va-rog-sa-decorati-mai-multi-industriasi-din-romania-14914752) ca sunt industriasi care merita decorati si cunoscuti mai bine decat multi politicieni pentru ceea ce fac pentru Romania. Sper ca intre timp au fost decorati cativa dintre ei.

    Astazi, dupa 4 ani si un mix economic nesustenabil, l-as ruga pe Premierul Ludovic Orban sa aduca in consiliul consultativ pe care doreste sa-l creeze daca nu 20 atunci cel putin 10 directori generali ai celor mai mari fabrici din Romania, daca aspira ca politicile publice din urmatorul ciclu economic sa se axeze pe o economie de productie si export, cu valoare adaugata mare. Si nici nu ar trebui sa avem alte politici publice, la un deficit la balantei comerciale de 11 miliarde de Euro si un avans al importurilor mai mare decat rata inflatiei.