Tag: evolutie

  • Generaţiile noi de pensionari din 2020 şi 2021 au pensii cu 20-30% mai mari decât predecesorii lor

    Unii români s-au pensionat chiar înainte de vreme (cu pensii anticipate) pentru că atât anul 2020, cât şi anul 2021 sunt ani în care ei primesc pensii mai mari decât restul.

    „Anul trecut s-au pensionat anticipat 50 de angajaţi, du­blu faţă de numărul celor care s-au pensionat normal. Indicele de corecţie e unul dintre principalele motive pen­tru care ei au făcut această alegere“, spune un direc­tor dintr-o companie locală cu peste 1.000 de salariaţi.

    Indicele de corecţie, o variabilă folosită la calculul pensiei inventată în 2011, a adus pensii mai mari pentru câteva sute de mii de pensionari nou-intraţi în sistem în 2020 şi în 2021. Acest indice se calculează în funcţie de nivelul salariului mediu brut din ultimii doi ani. Particularitatea ultimilor doi ani este aceea că, din 2018, salariul mediu brut s-a majorat prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.

    „Din 2018 de când s-a făcut creşterea artificială a salariului brut prin transferul de contribuţii acest coeficient aduce pensii mai mari celor care au intrat în sistem în 2020 şi în 2021. Cine are un punct de pensie şi a ieşit la pensie în 2010 ia astăzi o pensie de 1.442 de lei, iar cine a ieşit la pensie în 2020, tot cu un punct de pensie, ia o pensie de 2.033 de lei. Variaţia e de mai mult de o treime“, a explicat Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

  • Populaţia României ar putea scădea până la 15 milioane în 2070 – consilier de stat

    Populaţia României ar putea scădea până la 15 milioane în 2070, iar raportul dintre persoanele cu vârste de peste 65 de ani şi populaţia în vârstă de muncă (15–64 ani) se va dubla, ajungând de la 26,3 % în 2016 la 52,8%, este de părere consilierul de stat László Borbély.

    ”Provocările demografice cu care România se confruntă deja de câteva decenii ridică probleme complexe de funcţionare a sistemelor de protecţie socială”, a declarat Borbely.

    Consilierul de stat a atras atenţia şi asupra lipsei forţei de muncă, care se apropie din nou de nivelurile record de dinainte de pandemie.

    Rata populaţiei inactive era la 34% în al doilea trimestru din 2021, a doua cea mai mare din UE.

    În opinia consilierului de stat printre soluţiile de reducere a acestei rate se numără sprijinirea familiilor şi eliminarea discriminărilor pe criterii de vârstă.

    „Pentru ameliorarea problemei demografice trebuie să ne adresăm şi familiilor şi să găsim cele mai bune metode prin care să le sprijinim. Creşterea speranţei de viaţă este poate printre puţinele veşti bune legate de demografie. Trebuie, însă, să gândim în perspectivă şi să implementăm măsuri care să permită celor mai activi să muncească şi după vârsta pensionării şi să eliminăm discriminările pe criterii de vârstă.”, a concluzionat László Borbély.

    László Borbély este coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României

  • Rezultate dezamăgitoare pentru Apple şi Amazon, care nu s-au încadrat în aşteptările pieţei pentru T3/2021. Datele, reflectate şi în evoluţiile burselor americane

    Contractele futures din Statele Unite au scăzut vineri, 29 octombrie, de vreme ce acţiunile unora dintre cele mai mari companii tech au suferit pe fondul unor dezamăgitoare rapoarte financiare, potrivit CNBC.

    Astfel, contractele futures din S&P 500 şi Nasdaq 100 au intrat în teritorii negative, în timp ce contractele prezente în Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 76 de puncte.

    Acţiunile Amazon (simbol bursier AMZN) au scăzut cu 4% în şedinţele after-hours după ce gigantul din e-commerce nu a reuşit să se încadreze în estimările privind veniturile din T3/2021. Mai mult, compania a emis prognoze dezamăgitoare pentru sezonul sărbătorilor de iarnă, o perioadă critică a anului.

    De asemenea, acţiunile Apple (AAPL) s-au depreciat cu 3% după sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, în contextul în care veniturile din ultimul trimestru s-au plasat sub aşteptări, costurile privind lanţurile de aprovizionare ajungând la 6 miliarde de dolari, conform CEO-ului Tim Cook.

    Reacţiile au venit după ce S&P 500 şi Nasdaq Composite, indicele companiilor tech, au închis şedinţa de tranzacţionare de joi la noi maxime istorice, pe măsură ce investitorii au ignorat datele economice ale celor două societăţi.

    În T3/2021, economia americană a înregistrat un plus de  2% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut, cea mai slabă creştere de la sfârşitul recesiunii din 2020 încoace. Autorităţile au prognozat o creştere de 2,8%.

    „PIB-ul ne-a spus ceea ce ştiam deja, economia a încetinit considerabil în al treilea trimestru. Veştile bune sunt că următoarele trimestre vor compensa perioada anterioară, pe măsură ce trendurile legate de Covid continuă să se îmbunătăţească”, spune Ryan Detrick, chief market strategist al brokerului LPL Financial.

    Piaţa americană de capital s-a bucurat recent de evoluţii puternice. Aproape jumătate din companiile incluse în S&P 500 au raportat rezultatele din T3/2021, dintre care 80% au reuşit să depăşească aşteptările analiştilor de pe Wall Street. Totodată, experţii estimează că profiturile societăţilor incluse în indice vor creşte anul acesta cu 38,6% faţă de 2020.

     

     

  • Cum merge maratonul vaccinării în Capitală: Aproape 67.000 de bucureşteni s-au vaccinat de vineri până luni

    66.880 de persoane au fost vaccinate în Bucureşti, de vineri până luni la ora 8, din care, în cadrul maratonului de vaccinare, 33.790 de persoane.

    Pe centre de vaccinare situaţia este următoarea: Romexpo- 7.202, Circul Metropolitan-4.583, Clubul Seniorilor-3.863, Liberty Center/Sf. Andrei-4.141, Palatul Copiilor-8.100 şi Biblioteca Naţională-5.901.

    Evenimentul a fost organizat de CNCAV împreună cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, DSP Bucureşti, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Primăria Generală a Capitalei şi Ministerul Culturii.

  • 11.546 de noi cazuri de Covid, 299 de decese şi 1.750 persoane la ATI, raportul ultimelor 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 11.546 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), 299 de decese, iar 1.750 de pacienţi sunt internaţi la ATI. 

    Până duminică, 41.781 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 16.10.2021 (10:00) – 17.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 299 decese (146 bărbaţi şi 153 femei), dintre care unul anterior intervalului de referinţă, ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Brăila, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 299 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 18 la categoria de vârstă 40-49 ani, 28 la categoria de vârstă 50-59 ani, 80 la categoria de vârstă 60-69 ani, 97 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 72 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    276 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 15 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 8 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent. A fost raportat un deces anterior intervalului de referinţă, survenite în luna septembrie 2021, în judeţul Bihor. În intervalul de referinţă (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 298 decese.

    Din totalul de 299 de pacienţi decedaţi, 271 erau nevaccinaţi şi 28 vaccinaţi. Cei 28 de pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 40 şi 80 de ani. 27 dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi prezentau comorbidităţi, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 18.901. Dintre acestea, 1.750 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 431 sunt minori, 394 fiind internaţi în secţii şi 37 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.997.204 teste RT-PCR şi 3.902.275 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 17.638 de teste RT-PCR (8.297 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.341 la cerere) şi 23.585 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 136.423 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 17.140 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 59.743 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 188 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.762 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.548 în Italia, 16.946 în Spania, 199 în Marea Britanie, 130 în Franţa, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 145 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 23 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 10 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia, 5 în Croaţia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Finlanda, Polonia, Kuweit şi Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 195 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria şi unul în Nigeria, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Salariul mediu net a fost în august de 3.487 de lei, cu 6,5% mai mare decât în perioada similară din 2020, dar în scădere cu 1,6% faţă de iulie 2021

    Salariul mediu net a fost în august de 3487 lei, cu 6,5% mai mare decât în august 2020, dar în scădere cu 1,6% faţă de iulie 2021 (58 lei), arată datele INS.

    Salariul mediu brut a fost 5.688 lei, cu 92 lei (-1,6%) mai mic decât în luna iulie.

    Cele mai mari salarii medii nete sunt în continuare înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cu o medie de 8.377 lei, iar cele mai mici au fost în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, de 1.957 lei.

    În luna august 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2021 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie, încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 10,5% şi 11,5% în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; între 5,0% şi 7,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii),depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, tranzacţii imobiliare, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi industriale n.c.a.; între 3,0% şi 4,5% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea echipamentelor electrice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna iulie, ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activităţii anumitor agenţi economici, cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 8,2% în alte activităţi extractive; între 3,0% şi 5,0% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, transporturi pe apă, transporturi aeriene, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 2,0% şi 3,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, hoteluri şi restaurante, activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-1,9%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică, respectiv ȋn sănătate şi asistenţă socială (-0,5% fiecare).

  • În septembrie, preţurile apartamentelor au crescut uşor în majoritatea marilor oraşe

    În octombrie 2021, preţurile apartamentelor (noi şi vechi) scoase la vânzare în România s-au menţinut, per ansamblu, la un nivel relativ constant comparativ cu luna anterioară, potrivit Indicelui imobiliare.ro.

    Suma medie solicitată la nivel naţional de către vânzători s-a cifrat la 1.507 euro pe metru pătrat util, în scădere cu 0,1% faţă de august 2021, de la 1.508 euro pe metru pătrat util. „Cinci dintre cele şase mari oraşe monitorizate constant de Imobiliare.ro au înregistrat majorări ale valorilor medii de listare pe segmentul apartamentelor, cea mai semnificativă marjă de creştere fiind observată în Iaşi. Excepţia de la regulă este reprezentată de Braşov, unde tendinţa generală de scădere a fost susţinută exclusiv de segmentul locuinţelor noi”, arată Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

    În Bucureşti, pe parcursul lui septembrie, preţurile apartamentelor disponibile spre vânzare în cel mai mare oraş al ţării au consemnat un avans general de 0,9%, de la o medie de 1.569 de euro pe metru pătrat util, până la 1.583 de euro pe metru pătrat. Aşteptările proprietarilor au fost mai ridicate doar pe segmentul locuinţelor din blocurile vechi, care s-au apreciat cu 2,2%, de la 1.489 de euro pe metru pătrat, la 1.522 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, unităţile locative din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale au înregistrat o scădere de 0,2%, de la 1.621 la 1.617 euro pe metru pătrat.

    În Braşov, indicele Imobiliare.ro a consemnat, per ansamblu, un recul de 0,7% al preţurilor apartamentelor, de la 1.442 de euro pe metru pătrat util la finele lui august, la 1.432 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lui septembrie. Cu toate acestea, în cazul locuinţelor din blocurile vechi a avut loc o evoluţie pozitivă: este vorba de un avans de 0,6%, de la 1.342 la 1.350 de euro pe metru pătrat. La polul opus, locuinţele noi din Braşov au înregistrat o scădere de 1%, de la 1.546 la 1.531 de euro pe metru pătrat.

    În Cluj-Napoca, aşteptările vânzătorilor de apartamente s-au majorat cu 0,6% pe parcursul lunii septembrie, acestea ajungând la o valoare medie de listare de 1.985 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.973 de euro pe metru pătrat la finele lui august. În oraşul de pe Someş, preţurile locuinţelor din blocurile vechi au crescut cu 1,6% (de la 1.965 la 1.996 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile din ansamblurile noi au consemnat un recul de 0,5% (de la 1.983 la 1.974 de euro pe metru pătrat).

    În prima lună de toamnă, valoarea medie de listare a apartamentelor scoase la vânzare în Constanţa a înregistrat un avans de 1%, de la 1.347 de euro pe metru pătrat util, la 1.360 de euro pe metru pătrat. Preţurile s-au majorat pe ambele segmente de piaţă analizate, însă într-o măsură diferită: apartamentele vechi s-au apreciat cu 0,2% (de la 1.338 la 1.341 de euro pe metru pătrat), iar unităţile locative nou-construite, cu 1,9% (de la 1.360 la 1.386 de euro pe metru pătrat).

    În Iaşi, Indicele Imobiliare.ro a consemnat, per ansamblu, un avans de 3,6% în luna septembrie, de la o medie de 1.131 de euro pe metru pătrat util, la 1.172 de euro pe metru pătrat. În perioada analizată, preţurile locuinţelor din blocurile vechi s-au majorat cu 2,1%, de la 1.130 la 1.154 de euro pe metru pătrat. Pe segmentul apartamentelor nou-construite, pe de altă parte, a avut loc un avans mai semnificativ, de 4,7% mai exact, de la o medie de 1.131 de euro pe metru pătrat, la 1.184 de euro pe metru pătrat.

    În Timişoara, valoarea medie de listare a unui apartament a crescut, per ansamblu, cu 0,6% pe parcursul lui septembrie, de la 1.349 la 1.357 de euro pe metru pătrat util. Pe segmentul locuinţelor vechi disponibile spre vânzare pe piaţa timişoreană a fost consemnat un avans de 0,5% al preţurilor, de la 1.347 la 1.354 de euro pe metru pătrat. Unităţile locative nou-construite, pe de altă parte, s-au apreciat cu 1%, de la 1.357 la 1.371 de euro pe metru pătrat util.

  • 8.682 de cazuri noi de persoane infectate, 150 de decese, 1.440 de pacienţi la ATI

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.682 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19) şi 150 de decese, iar 1.440 sunt internate la ATI.

    Până în prezzent 37.544 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 02.10.2021 (10:00) – 03.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 150 de decese (75 bărbaţi şi 75 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 150 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 7 la categoria de vârstă 40-49 ani, 12 la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 la categoria de vârstă 60-69 ani, 50 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 33 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    145 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 4 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent. Din totalul de 150 de pacienţi decedaţi, 141 erau nevaccinaţi şi 9 vaccinaţi. Pacienţii decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 48 şi 88 de ani şi prezentau comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.319. Dintre acestea, 1.440 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 366 sunt minori, 345 fiind internaţi în secţii şi 21 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.680.587 de teste RT-PCR şi 3.367.945 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 18.040 de teste RT-PCR (7.706 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.334 la cerere) şi 28.035 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 76.997 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.683 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 62.139 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 180 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.752 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.543 în Italia, 16.946 în Spania, 198 în Marea Britanie, 129 în Franţa, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 145 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 23 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 10 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia, 3 în Croaţia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Finlanda, Polonia şi Kuweit. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 194 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia şi unul în Bulgaria, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Opt oraşe au incidenţa mai mare de 10 la mie

    Opt oraşe din ţară au incidenţa cazurilor de COVID-19 mai mare de 10 la mie, Bragadiru din Ilfov fiind pe primul loc, cu 13,87 la mie.

    Urmează Slănic din Prahova, cu 12,02 la mie, Videle din Teleorman cu 11,48 la mie, Voluntari din Ilfov cu 11,37, Popeşti-Leordeni (Ilfov) cu 11,32, Măgurele (Ilfov) cu 10,71, Otopeni (ilfov) cu 10,34 şi municipiul Timişoara cu 10.09 la mie.

    În total 175 de oraşe şi municipii au incidenţa mai mare de 3 la mie. În aceeaşi situaţie se află 913 comune.

    Recordul incidenţei îl deţine comuna Zâmbreasca din Teleeroman, cu 18.07 la mie, urmată de Gratia tot din Teleorman, cu 15,56 la mie şi Almăj din Dolj cu 14,11 la mie. 47 de comune au incidenţa mai mare de 10 la mie.

     

  • Peste 45.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore, aproape jumătate cu doza a treia

    Peste 45.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore, a anunţat sâmbătă CNCAV, din care aproape peste 23.000 sunt vaccinaţi cu doza a treia.

    Astfel, din cele 45.565 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 19.331 au primit prima doză, 2.841 pe cea de-a doua, iar 23.393 de persoane au primit a treia doză de vaccin.

    De la începutul campaniei, în România au fost vaccinate 5.590.192 de pesoane, din care 5.413.192 au primit schema completă, iar 151.522 au primit şi doza a treia.

    Au fost înregistrate 26 de reacţii adverse în ultimele 24 de ore, ceea ce ridică numărul total al reacţiilor raportate la 17.280.

    CNCAV precizează că 89 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.