BusinessMagazin

Tag: europene

  • Încă o importantă ţară europeană ia măsuri extreme pentru a opri răspândirea coronavirusului

    Polonia a închis toate şcolile, muzeele şi cinematografele, în timp ce capitala Ucrainei, Kiev, va închide toate centrele educaţionale din cauza temerilor de răspândire a coronavirusului, în ciuda faptului că cele două ţări au rate mai mici de infecţie în comparaţie cu restul Europei, scrie Daily Mail. 

    În cadrul unei conferinţe speciale cu privire la coronavirus, miniştrii polonezi au spus că preşcolarii şi şcolarii vor înceta să meargă la şcoală de joi. Universităţile, muzeele, teatrele şi cinematografele se vor închide şi ele de joi timp de două săptămâni, au spus oficialii, atât în Polonia cât şi în Kiev.

    Polonia a confirmat 26 de cazuri de coronavirus, dar analizând cât de rapid se răspândeşte virusul în unele alte ţări europene, guvernul a decis să ia măsuri preventive, au spus oficialii. Primarul Kievului, Vitaly Klitschko, a declarat că introduce „măsuri preventive” similare, deşi în Ucraina s-a înregistrat un singur caz.

    Ratele de infecţie atât în Polonia cât şi în Ucraina sunt mult mai mici decât în restul Europei. Marea Britanie are 382 de cazuri confirmate de boală şi şase victime.
    „Ne aflăm într-o situaţie foarte dificilă, dar exemplul Italiei ne arată că această poziţie poate fi mult mai dificilă”, a declarat în conferinţa de presă premierul polonez Mateusz Morawiecki.

    „Nu există ameninţări epidemiologice în şcoli, încercăm doar să prevenim (virusul să se răspândească)”, a declarat ministrul Sănătăţii, Lukasz Szumowski, în aceeaşi conferinţă. El a spus că copiii trebuie să stea acasă şi să se abţină de la utilizarea mijloacelor de transport în comun. Marţi, ministrul dezvoltării din Polonia a declarat că în 2020, creşterea economică ar putea fi cu 0,5 până la 1,3 puncte procentuale mai mică decât se aşteptase. Bugetul de stat presupune o creştere brută a produsului intern la 3,7% în acest an. „Nu există pericolul ca deficitul public general să depăşească 3% din PIB în acest an”, a spus un purtător de cuvânt al Ministerului Finanţelor. Măsurile din Poloniei vin după ce principalul comandant militar al ţării, generalul Jaroslaw Mika, a contractat coronavirusul în timpul unei misiuni în Germania, potrivit ministerului apărării. Într-un tweet postat ieri, ministerul a adăugat că se descurcă bine şi că alţi pasageri care au zburat alături de el sunt în carantină.

    Polonia a interzis, de asemenea, evenimentele cu un număr mare de persoane şi a extins controalele de sănătate existente pe frontierele germane şi cehe, pentru a acoperi, de asemenea, Ucraina, Belarus şi Lituania. Călătorilor care sosesc cu maşina, cu trenul sau cu feribotul li se va lua temperatura şi datele lor vor fi colectate în cazul în care trebuie să fie contactaţi. Majoritatea cazurilor COVID-19 din Polonia s-au dezvoltat la persoanele care se întorc din Germania. De asemenea, universităţile din toată ţara au anunţat suspendarea completă sau parţială a cursurilor timp de cel puţin două săptămâni. De asemenea, asociaţia naţională de fotbal PZPN din Polonia a anunţat că fanilor li se va interzice accesul la două meciuri amicale programate mai târziu în această lună cu Finlanda şi Ucraina.

    De asemenea, Polonia a confirmat că va anula evenimentele în masă pentru a stopa răspândirea mortală a coronavirusului.

    În Ucraina, grădiniţele, sălile de cinema şi centrele de divertisment vor fi, de asemenea, închise, iar evenimentele mari, anulate, a spus Klitschko pe Facebook.  „Chiar dacă s-a înregistrat un singur caz de coronavirus la Kiev, am decis să nu aşteptăm şi să-i protejăm pe locuitorii oraşului”, a spus primarul. Măsurile sunt cu atât mai necesare deoarece mulţi ucraineni lucrează în ţările europene afectate de virus, inclusiv în Italia. Măsura priveşte aproximativ 113.000 de copii din grădiniţe şi 308.000 de elevi din ciclul primar şi gimnazial, a declarat pentru AFP un reprezentant al primăriei.

     

  • Încă două ţări europene anunţă primele cazuri de coronavirus

    Austria a confirmat azi primele două cazuri de infecţie cu coronavirus, iar Croaţia a înregistrat primul său caz

    Autorităţile austriece nu au identificat până acum sursa celor două infecţii

    Cele două ţări se află în apropierea Italiei, ţara cu cele mai multe cazuri cofirmate din EuropaAustria a anunţat astăzi că a confirmat primele două cazuri de infectare cu coronavirus, iar autorităţile croate au confirmat şi ele primul caz de infectare din ţară, potrivit The Guardian.

    Cazurile din Austria au fost înregistrate în landul Tirol. Autorităţile de la Viena au informat că nu au identificat până acum sursa celor două infecţii, dar landul Tirol are graniţă cu provincia italiană Bolzano-Alto Adige. În Croaţia, premierul Andrej Plenkovic a anunţat că un tânăr care a călătorit recent în Italia a fost infectat cu coronavirus şi a fost internat într-un spital din Zagreb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un judeţ din România să aibă cel mai mare buget din istorie

    Judeţul Galaţi va avea cel mai mare buget din istorie, iar cea mai mare parte a sumei va fi folosită pentru investiţii. Consilierii judeţeni au aprobat structura bugetului record, care este cu 30 la sută mai mare decât cel din anul trecut.

    Suma totală prevăzută în bugetul judeţului ajunge la 770 de milioane de lei, iar banii vor fi folosiţi în special pentru dezvoltare. Bugetul a fost aprobat de consilierii judeţeni şi, potrivit statisticilor, este mai mare cu peste 30% în comparaţie cu anul trecut.

    Aproape trei sferturi din bani vor fi folosiţi pentru investiţii. Cele mai mari sume vor merge la investiţiile în infrastructura rutieră şi în sănătate, au anunţat reprezentanţii Consiliului Judeţean Galaţi. Ei au precizat că 65% din suma pentru investiţii reprezintă fonduri europene.

    „Buget record pentru investiţii. 73% din bugetul Consiliului Judetean Galati va fi folosit pentru dezvoltarea judeţului, adică aproape 120 de milioane de euro, cu 45% mai mult faţă de 2019 şi de 43 ori mai mult faţă de acum patru ani. 65% din această sumă înseamnă bani europeni. De altfel, fondurile europene pe care le-am atras la Galaţi sunt motivul pentru care avem cel mai mare buget din istorie, asta în condiţiile în care Guvernul a dat Galaţiului cu 23 de milioane de euro mai puţin faţă de anul precedent. În 2020, Consiliul Judeţean Galaţi va avea în buget de 770 de milioane de lei, cu 31% mai mare faţă de 2019 şi de aproape patru ori mai mare faţă de acum patru ani. Cea mai mare sumă este alocată pentru modernizarea drumurilor judeţene, adică 389.860.000 de lei, cu 40% mai mult faţă de 2019. De asemenea, sănătatea are un buget cu 110% mai mare faţă de anul trecut, respectiv de 160.022.000 de lei”, a anunţat, pe Facebook, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

    Cu banii din buget, autorităţile vor continua proiectele aflate în diverse stadii de implementare şi vor demara alte investiţii.

    Pe lista cu obiective a Consiliului Judeţean Galaţi se găsesc reabilitarea spitalelor şi a tuturor drumurilor judeţene, construirea a două noi spitale şi a unui sediu pentru Muzeul de Arte Vizuale, realizarea centurii oraşului Galaţi, amenajarea unei sere pentru plantele exotice şi finalizarea proiectului privind gestionarea gunoaielor.

  • Atenţie, şoferi: Cele mai noi modificări care ar putea schimba Codul Rutier radical

    La începutul acestei luni a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite modificări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B21/2020, depus la Senat marţi, 4 februarie 2020, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, după cum urmează:

    Art.44, aliniatul (2) va avea urmatorul cuprins: „ (2) În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile express, pe cele naţionale europene (E) si pe cele nationale (DN) conducătorii de autovehicule sunt obligaţi sa folosească în timpul zilei luminile de întâlnire sau luminile pentru circulaţia diurnă.”

    În prezent, articolul 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 are următorul cuprins: „În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E) conducătorii de autovehicule sunt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întâlnire. ”

    u ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Românii şi bulgarii sunt cei mai reticenţi europeni când vine vorba să lucreze de acasă, cu 0,4% din angajaţi vs 5% în UE

    România şi Bulgaria sunt ţările europene cu cele mai mici procente de angajaţi care lucrează de acasă, respectiv 0,4% lşi 0,3%, faţă de o medie de 5,2% la nivelul Uniunii Europene, arată datele Eurostat.

    În ultimii 10 ani ponderea europenilor care preferă să lucreze mereu de acasă a rămas constantă, în jurul procentului de 5%, dar, în acelaşi interval, a crescut substantial procentul celor care lucrează uneori de acasă, de la 5,8% in 2008 la 8,3% în 2018.

    Nici în cazul României procentul nu s-a modificat semnificativ în ultimii ani, coborând la 0,4% în 2017, după 0,5% în 2015 şi 2016, cifra menţinându-se undeva la 20.000 de persoane.

    Cele mai mari procente sunt înregistrate de Olanda, unde 14% dintre angajaţi lucrează de acaă, urmată îndeaproape de Finlanda (13,3%), Luxemburg şi Austria (10%).

    În funcţie de tipul de angajat, la nivelul UE, liber profesioniştii preferă în general confortul propriei locuinţe (18,5%), în timp ce doar 3% dintre salariaţi optează pentru această variantă. Cel mai mare procent înregistrat este în Finlanda, unde mai mult de 40% dintre persoanele liber profesioniste lucrează de acasă (46,4%).  

    Raportat la vârstă, doar 1,8% dintre tinerii de 15-24 de anni aleg lucrul de acasă, faţă de 5% la cei de 25-49 ani şi 6,4% pe categoria 50-64 ani.

     

     

  • TurkStream: Ţări europene aproape 100% dependente de gazele ruseşti vor fi alimentate prin noua conductă şi vor fi în plus şi la mâna Turciei, partenerul Rusiei

    Rusia a inuagurat oficial noul gazoduct TurkStream la mijlocul acestei săptămâni, diversificându-şi şi mai mult rutele de export către Europa, totul pe fondul opoziţiei venite din partea SUA, scrie Bloomberg.

    Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan s-au întâlnit în Istanbul pentru a inaugura gazoductul într-o ceremonie care a celebrat legăturile energetice şi politice ale celor două ţări.

    TurkStream va transporta gazele ruseşti sub Marea Neagră către Turcia şi va alimenta mai multe ţări din sud-esul Europei, chiar în condiţiile în care SUA sancţionează o altă linie de export a Gazprom, Nord Stream 2.

    TurkStream constă în două linii, fiecare cu o capacitate anuală de 15,75 miliarde de metri cubi. Gazele au început deja să curgă către Turcia şi Bulgaria de pe 1 ianuarie. O combinaţie de linii existente şi noi va duce ulterior gaze către Serbia şi mai apoi către Ungaria.

    Proiectul permite Gazprom să atingă două obiective strategice. Mai întâi, aceasta îşi va putea creşte cota de piaţă din Turcia şi mai apoi îşi va putea reduce dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit.

    Bulgaria şi-a pregătit reţeaua pentru a primi aproximativ 2,9 miliarde de metri cubi de gaze prin TurkStream, în timp ce Serbia se aşteaptă să primească iniţial peste 3 miliarde de metri cubi pe an. Serbia va putea de asemenea tranzita până la 6 miliarde de metri cubi pe an către Ungaria printr-un interconector aşteptat să devină operaţional în 2021.

    Bulgaria a anunţat că se aşteaptă la o creştere de aproape 50% a veniturilor din tranzitul gazelor ruseşti după finalizarea TurkStream pe teritoriul său, potrivit Euractiv.

    Ţara câştigă acum 125 mln de euro anual de pe urma tranzitului gazelor ruseşti şi se aşteaptă la o creştere de până la 206 milioane de euro până la sfârşitul anului.

    Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că Serbia s-ar putea aştepta să profite de pe urma investiţiei sale în TurkStream în 10, până la 12 ani. Vucic a declarat că proiectul va da un impuls considerabil industriei şi economiei sârbe, asigurându-i de asemenea securitatea energetică şi gaze mai ieftine.

    Potrivit Euronews, noul gazoduct reprezintă o lovitură geopolitică pentru Rusia şi un succes economic pentru Turcia. În pofida eforturilor europene de diversificare a surselor de energie, o mulţime de ţări europene sunt în continuare dependente într-o măsură foarte mare de gazele ruseşti. Cu noul gazoduct, această dependenţă nu scade nicidecum.

    Turcia, între timp, este pe cale de a deveni un hub major de gaze în regiune.

    Ca în cazul oricărui proiect energetic major, există câştigători şi perdanţi. Unele dintre ţările câştigătoare sunt cele care participă la construcţia şi extinderea gazoductului, cum ar fi Rusia, Turcia, Bulgaria şi Serbia într-o anumită măsură.

    Printre ţările perdante se numără Polonia şi unele state baltice, cât şi Slovacia.

     

  • Boloş: Un miliard de euro este suma transmisă la Comisia Europeană pentru decontare

    Marcel Boloş a anunţat, luni, că nu mai riscăm dezangajarea fondurilor europene. Ministrul Fondurilor Europene a precizat că suma transmisă pentru decontare la Comisia Europeană este de un miliard de euro.

    „Avem veşti foarte bune. Zero de comitere la nivelul tuturor programelor operaţionale. Un miliard euro suma transmisă la Comisie pentru decontare şi urmează să intre în trezorerie. Faţă de ceea ce aveam ca risc de pierdere a banilor de 557 milioane euro, am realizat în avans suma de 466 milioane euro, circa jumătate de miliard realizaţi în avans”, a declarat Ioan-Marcel Boloş, la începutul şedinţei de Guvern de luni.

    El a mai precizat că au mai fost semnate patru proiecte din totalul de 23 care erau întârziate şi care se ridică la o valoare totală de 4,2 miliarde euro.

    „Proiectele pe infrastructura de apă si canalizare am avut doua acte normative adoptate, o OUG şi o HG, prin care am realizat partea de cofinanţare a acestor proiect de infrastructură. Preponderent din zona rurală care vor avea racordare la reţea. Valoarea celor 23 de proiecte care erau oarecum întârziate erau de 4,2 miliarde euro. Din acestea am semnat, 4 contracte, Satu Mare, Olt, Buzău, pentru care am semnat contracte în valoare de un miliard de euro”, a conchis Boloş.

    Ludovic Orban a explicat că România risca să piardă fonduri europene în valoare de 600 milioane euro, iar noul Guvern s-a angajat că nu va pierde nici măcar un euro.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Platforma românească ce va avea un rol major în piaţa europeană de energie

    Descrierea inovaţiei:
    SAP România a dezvoltat o platformă integrată care facilitează accesul producătorilor de energie regenerabilă şi al consumatorilor mari, industriali, pe piaţa de servicii de sistem de echilibrare (Automatic Frequency Restoration Reserve). Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma FutureFlow creează modele noi de colaborare în domeniul schimbului regional de rezerve de energie ce vor contribui la definirea pieţei unice europene.
    SAP România, subsidiara locală a SAP SE, şi-a început activitatea în 2002, iar în prezent aproximativ 600 de companii din România, din industrii precum utilităţi, transporturi, bănci, asigurări, retail sau producţie folosesc soluţiile companiei. În 2011, compania a demarat un proiect de investiţii prin deschiderea celui mai important centru de consultanţă pentru tehnologiile SAP din Europa, care deserveşte clienţii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa şi are peste 714 angajaţi. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Viorel Marcu, Lucian Moldovanu, Alexandru Olteanu, Gabriel Tianu, care alcătuiesc echipa SAP IBSO Data Science din Bucureşti.

    Elementul de noutate:
    Realizarea unui modul de optimizare în timp real a încărcării liniilor de transport de energie şi realizarea unei platforme regionale de licitaţie pentru selectarea automată în timp real a ofertelor pentru echilibrarea sistemelor naţionale de energie electrică.

    Efectele inovaţiei:
    Reprezentanţii SAP România au observat cinci efecte principale ale implementării acestui sistem:
    – scăderea costurilor de echilibrare a sistemului naţional de transport energie electrică cu impact în preţurile pentru consumatori;
    – reducerea necesarului de capacitate rezervată la nivel naţional pentru servicii de sistem;
    – includerea producătorilor de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică) şi a prosumerilor (producător şi consumator) în piaţa de servicii de sistem;
    – uniformizarea europeană a standardelor de acces şi a produselor disponibile în piaţa de servicii de sistem;
    – reducerea emisiilor de carbon.

  • România nu este o ţară extrem de antreprenorială şi de aceea cei care îşi riscă un job bine plătit pentru a face o „afacere de la zero” trebuie ÎNCURAJAŢI

    Conform ultimei analize a Comisiei Europene pe anul 2018, România are 29 de IMM-uri – afaceri mici şi mijlocii – la 1.000 de locuitori, faţă de o medie de 58 la nivelul Uniunii Europene şi 115, cât are Cehia. Germania are 35 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, Marea Britanie 38.
    Pentru a intra în business, pentru a face o afacere, indiferent că este micro, mică sau mijlocie, îţi trebuie curaj, îţi trebuie puţin mai multă nebunie, îţi trebuie o încredere mult mai mare în tine şi în ceea ce faci decât în mod obişnuit.
    Din acest motiv, sunt de aplaudat şi remarcat toţi cei care vor să devină antreprenori, toţi cei care pornesc „o afacere de la zero”, toţi cei care lasă baltă un job mai bine plătit şi acceptă un câştig mai mic, cu mai multă bătaie de cap, în speranţa că peste ani vor reuşi să creeze ceva mult mai mare. România este extrem de polarizată: deşi are peste 600.000 de companii, primele 1.000 fac jumătate din businessul de 350 de miliarde de euro pe an.
    Cu excepţia programului Start-Up Nation, care a revigorat puţin piaţa IMM-urilor şi a dat o gură de oxigen celor care au intrat în business, România în ansamblu nu susţine prea mult afacerile mici şi mijlocii şi din acest motiv economia a rămas în urma celorlalte ţări foste comuniste.
    Companiile mari, deşi au nevoie cel mai puţin de susţinere, beneficiază de cel mai mare suport la toate nivelurile.
    Dacă aceste companii mari, cele mai multe fiind multinaţionale, ar cumpăra produse şi servicii preponderent din România, piaţa IMM-urilor ar fi mult mai bună. Dar prea puţin se întâmplă acest lucru. Fiecare multinaţională cumpără în primul rând de la co-naţionali.
    România are nevoie în continuare de investiţii străine, pentru că fără acestea nu poate intra în lanţul global de produse şi servicii, dar are nevoie şi de afaceri mici şi mijlocii, pentru ca economia şi businessul să capete putere.
    Tocmai de aceea spunem că personalitatea anului 2019 la Business Magazin sunt cei care au creat „afaceri de la zero”. Indiferent dacă sunteţi mic, mijlociu sau mare, să aveţi un business bun şi în 2020!

  • Parlamentul european a votat miercuri în favoarea noii Comisii Europene

    Potrivit comunicatului, 461 de membrii ai Parlamentuluu European au votat pentru noua Comisie, iar 157 de votat împotrivă, în timp ce alţi 89 s-au abţinut.

    Votul în plen reprezintă încheierea unui lung proces de examinare a noii echipe de comisari de către Parlament.âUrsula von der Leyen a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în luna iulie.

    La data de 21 noiembrie, liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului, David Sassoli, au fost de acord că procesul de examinare este comple, iar Parlamentul European este pregătit să voteze.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro