BusinessMagazin

Tag: Europa de Est

  • Îngrijorări la Londra cu privire la numărul mare de prostituate românce

    Studiul, realizat de asociaţia Eaves for Woman, relevă că o proporţie semnificativă a prostituatelor care lucrează în capitala Marii Britanii ceprovin din ţări din Europa de Est, relatează BBC News online. Potrivit studiului, multe dintre prostituate ar fi victime ale traficului de persoane şi ar fi controlate de grupări infracţionale organizate. Raportul, care acoperă cele 33 de cartiere ale capitalei britanice, subliniază că piaţa prostituţiei este “înfloritoare”.

    Asociaţia precizează că prostituatele vizează intrările în hoteluri aflate în zone frecventate de turişti. Ea adaugă că operaţiuni ale poliţiei vizând cetăţeni români ce cerşesc în zona Marble Arch au identificat, de asemenea, o creştere a prostituţiei în zona Park Lane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • John Bercow, criticat după ce a afirmat că imigranţii est-europeni muncesc mai bine ca britanicii

     Potrivit publicaţiei Daily Mail, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului britanic a mai declarat că sosirea a mii de imigranţi din Europa de Est aduce avantaje importante ţării sale. El a evocat un “val important” de persoane care au venit în ultimii ani în Marea Britanie şi a lăudat etica muncii lor în comparaţie cu a britanicilor.

    Aceste declaraţii au provocat critici pe tema neutralităţii politice stricte necesare exercitării funcţiei pe care o ocupă, Bercow, provenind din rândul conservatorilor, fiind criticat pentru un comportament “ruşinos”.

    “Cred că este necesar ca situaţia să fie controlată şi monitorizată în privinţa imigraţiei – orice stat care vrea să îşi protejeze cetăţenii trebuie să facă acest lucru – dar există şi avantaje importante”, a declarat el într-o vizită la Parlamentul din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wall Street Journal: Europa de Est, de vânzare: de la studiouri de film în Polonia la CFR Marfă şi Poşta în România

     În ochii a tot mai mulţi profesionişti în domeniul investiţiilor şi administrării averilor, regiunea Europei Centrale şi de Est oferă oportunităţi variate, de la obligaţiuni guvernamentale la cluburi sportive şi studiouri de film, scrie Wall Street Journal (WSJ).

    La sfârşitul anului trecut, guvernul polonez a scos la licitaţie două studiouri care se ocupă cu filme de animaţie şi documentare, la preţuri de 100.000-200.000 de dolari.

    Studiourile din Polonia par însă “mărunţişuri” comparativ cu activele scoase la vânzare de alte guverne. În România, guvernul a încercat să vândă compania naţională de transport feroviar de mărfuri pentru 81 milioane de dolari, în timp ce compania naţională de poştă este de vânzare pentru 112 milioane de dolari, notează WSJ, ilustrând privatizarea CFR Marfă printr-o imagine cu un tramvai al liniei 32 din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD: Problemele din Cipru ameninţă creşterea economică din Europa de Est

     O nouă rundă de incertitudine în criza datoriilor din Europa ar putea creşte costurile de finanţare pentru bănci şi ar putea declanşa ieşiri de depozite mari şi fonduri din ţările cu bănci mai slabe sau cu guverne aflate într-o poziţie fiscală mai dificilă, a declarat adjunctul economistului şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Jeromin Zettelmeyer, citat de Bloomberg.

    Europa de Est s-a bazat pe capitalul străin şi accesul uşor la credit şi pieţe de export pentru o creştere economică de peste 5% pe an înainte de criza din 2008. Acordul de ajutor financiar pentru Cipru, în care ţările zonei euro şi FMI au impus pierderi asupra depozitelor mari din băncile cipriote în schimbul unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro, ar putea conduce la ieşiri de capital şi creştere mai slabă în ţări precum Italia sau Spania, a spus Zettelmeyer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Tentaţia Estului pentru investitorii la bursă

    Bursa românească ar urma să continue dinamica pozitivă din primele luni ale anului şi să ofere câştiguri atractive. “E din ce în ce mai cert că România este capabilă să se descurce singură în a-şi asigura necesităţile de refinanţare”, comentează analiştii băncii faptul că percepţia investitorilor la BVB n-a fost influenţată deloc de prelungirea acordului cu FMI doar până în iulie şi de cerinţele Fondului privind accelerarea privatizărilor drept premisă a unui nou acord.

    Ca estimare generală, pieţele din Est ar urma să profite, mai ales în a doua parte a anului, de ameliorarea condiţiilor de pe pieţele clasice (SUA, zona euro), care va face şi ca factorii locali să conteze mai mult în deciziile de investiţii decât cei regionali.

  • Criza face din Germania un magnet pentru imigranţii din UE care caută un loc de muncă. Dar aici au parte de surprize neplăcute

    Rezistenţa la criză a făcut din Germania un miraj şi o Mecca pentru imigranţii din ţările europene, mai ales cele afectate de şomaj extrem, dar când aceştia ajung acolo au parte de surprize şi tot mai mulţi muncitori necalificaţi se plâng că muncesc prea mult şi sunt plătiţi prea puţin. Uniunile sindicale cer introducerea unui salariu minim de 8,50 euro pe oră, în condiţiile în care Germania, cea mai mare economie europeană, nu are un salariu minim pe economie. Numărul imigranţilor din Germania creşte continuu. Imigraţia netă a urcat de la 128.000 de persoane în 2010 la 340.000 anul trecut, cei mai mulţi imi­granţi venind din ţările din sudul Euro­pei, puternic afectate de criza datoriilor, scrie agenţia Thomson Reuters.  În timp ce în restul Europei atenţia este îndreptată către salariile şi bonusurile enorme primite de executivi, germanii sunt nemulţumiţi de condiţiile dificile de muncă care se fac simţite în anumite sectoare ale economiei după implementarea reformelor pentru flexi­bili­zarea pieţei muncii în 2005.

    Mai multe pe zf.ro

  • Il grande carnevale: la ce duce rezultatul alegerilor din Italia

    Nu ordinea clasaţilor în alegeri este elementul ciudat: sondajele arătau că în frunte va fi coaliţia de centru-stânga a lui Pier Luigi Bersani, urmată de cea de centru-dreapta a lui Silvio Berlusconi, de Movimento 5 Stelle a comicului Beppe Grillo (foto) şi de Alegerea Civilă a fostului premier Mario Monti. Surpriza e însă votul masiv (57% în total) acordat formaţiunilor lui Grillo şi Berlusconi, care au contestat virulent austeritatea impusă de Mario Monti.

    Suportul electoral a făcut ca ambele formaţiuni, încercând să-şi negocieze cât mai bine politica de alianţe spre a se impune în guvern, să ameninţe, fiecare în felul ei, cu ieşirea Italiei din zona euro şi întoarcerea la liră. Promptă, agenţia Moody’s a avertizat că ar putea retrograda Italia “dacă apar deteriorări ale perspectivei economice sau dificultăţi în aplicarea reformelor”. Benoit Anne, şef de strategie pentru pieţele emergente la Societe Generale, a declarat că faţă de ultima perioadă, când corelaţia dintre monedele europene şi moneda unică s-a redus din punctul de vedere al investitorilor, respectiva corelaţie s-ar putea manifesta din nou, la fel ca în anii trecuţi, ceea ce nu e o veste bună pentru monedele din Europa Centrală şi de Est.

    În schimb, Ewald Nowotny, membru al consiliului BCE şi guvernator al băncii centrale a Austriei, s-a arătat relaxat, spunând că nu crede că vor avea loc schimbări fundamentale de politici în Italia şi că oricine va guverna se va orienta pur şi simplu după necesităţile economice (între care, după cum au avut grijă alţii să sublinieze, prima e plata datoriei publice).

  • Grupul norocoşilor: România, Slovacia, Bulgaria

    La fel a crescut şi economia Slovaciei, în timp ce Bulgaria a anunţat 0,1%. “Dinamica pozitivă a economiei este cumva surprinzătoare, având în vedere că aproape toţi indicatorii pe termen scurt au avut o dinamică negativă în T4”, de la producţia industrială (-0,6%) şi cea din construcţii (-1,2%) la vânzările cu amănuntul (-2,1%), notează analiştii Raiffeisen. Pentru 2013, aceştia se aşteaptă la o creştere a PIB de 1,5% în condiţiile unui an agricol normal, cu grosul creşterii concentrat în S2.

    Din grupul economiilor est-europene, Ungaria a raportat cea mai mare scădere anuală a PIB în T4 2012, respectiv un minus de 2,7%, cu 1% mai mult decât a pierdut în aceeaşi perioadă Cehia. Explicaţia, în ambele cazuri, stă în majorările de taxe menite să reducă deficitul bugetar, dar care au frânat cererea internă, precum şi în exporturile slabe, având în vedere dependenţa acestora de zona euro.

    În cazul Ungariei, care a ajuns astfel la o scădere de ansamblu a PIB de 1,7% în 2012, şi scăderea trimestrială a fost notabilă, de 0,9% faţă de T3 2012, în condiţiile în care agricultura s-a contractat cu 20%, iar producţia industrială s-a redus. Analiştii Erste cred că economia ungară se va redresa treptat, ca efect al măririi producţiei în industria auto (fabricile Suzuki şi Daimler), dar nu suficient pentru a asigura o creştere reală a PIB, care va încheia anul cu o scădere de cca 0,2%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Riscul din ochiul investitorului

    Pentru Europa Centrală şi de Est, situaţia riscurilor reflectată în CDS s-a îmbunătăţit cu 29%, ajutată de reducerea cu 19% a costului CDS în Europa de Vest, de creşterea probabilităţii ca Grecia să rămână în zona euro şi de restricţiile impuse unor tranzacţii speculative în zona euro.

    Pentru Slovenia, România, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi Polonia, costul CDS a scăzut cu mai mult de 30%.

  • Putin: Ungaria este partenerul nostru prioritar din Europa de Est

    Ungaria este, fără îndoială, partenerul nostru prioritar din Europa de Est, iar companiile ruseşti sunt pregătite să ia parte la modernizarea sau construirea de centrale electrice în acest stat, a declarat preşedintele Rusiei Vladimir Putin la o întrevedere cu premierul ungar Viktor Orban. Putin a subliniat că Rusia joacă un rol prin­cipal în aprovizionarea Ungariei cu ener­gie – gaze naturale, petrol şi electricitate -, iar relaţia dintre cele două state se dezvoltă în ambele direcţii, scrie Portfolio.hu. Întreve­derea a avut loc la Kremlin. De partea ungară, Orban a afirmat că o cooperare bună şi apropiată cu Rusia este în “interesul vital” al Ungariei. “Noi, ungurii, ştim cât de importantă pentru noi este Rusia ca partener”, a spus el. Gazele naturale importate din Rusia au o pondere de 60% în consumul total de gaze al Ungariei. Bulgaria, un alt stat “prieten” cu Rusia este dependentă în proporţie de peste 90% de gazul rusesc. România îşi importă din Rusia doar 21% din gazele consumate.

    Mai multe pe zf.ro