BusinessMagazin

Tag: Euro

  • Rezultate din preliminariile Euro-2016

    Grupa C

    Macedonia – Belarus 1-2

    Au marcat: Trajkovski ‘9 / Kalachev ’44, Kornilenko ’82

    Slovacia – Luxemburg 3-0

    Au marcat: Nemec ’10, Weiss ’21, Pekarik ’40

    Spania – Ucraina 1-0

    A marcat: Morata ’28

    Grupa E

    Anglia – Lituania 4-0

    Au marcat: Rooney ‘7, Welbeck ’45, Sterling ’58, Kane ’73

    Slovenia – San Marino 6-0

    Au marcat: Ilicic ’10, Kampl ’49, Struna ’50, Novakovici ’52, Lazarevici ’73, Ilic ’88

    Elveţia – Estonia 3-0

    Au marcat: Schar ’17, Xhaka ’27, Seferovici ’80

    Grupa G

    Liechtenstein – Austria 0-5

    Au marcat: Harnik ’14, Janko ’16, Alaba ’59, Junuzovici ’74, Arnautovici ’90

    Moldova – Suedia 0-2

    A marcat: Ibrahimovici ’46, ’84 (penalti).

  • Iohannis: Am subliniat în Consiliul European că România doreşte să adopte moneda euro

    Klaus Iohannis a precizat că ultima temă de pe agenda Consiliului s-a referit la consolidarea uniunii economice şi monetare şi a adăugat că au fost discutate măsurile pentru stimularea investiţiilor, politica monetară şi dimensiunea bugetară.

    ”A fost subliniată importanţa continuării reformelor structurale, în toate statele membre. Am subliniat faptul că România îşi doreşte să adopte moneda unică europeană şi vom urmări cu toată atemţia acest proces de consolidare a uniunii economice şi monetare”, a declarat şeful statului.

    Preşedintele Iohannis a mai precizat că în cadrul Consilului European a fost o dezbatere asupra situaţie Greciei şi a menţionat că preşedintele Eurogrupului a informat asupra principalelor aspecte abordate în reuniunea pe acest subiect.

    ”Ne bucură faptul că s-a ajuns la un acord între preşedintele Eurogrup şi cel al Greciei, pentru a începe consultări tehnice, înaintea convocării reuniunii Eurogrup de luna viitoare”, a declarat şeful statului.

  • Euro a coborât la un nou minim al ultimilor 11 ani faţă de dolar, în urma alegerilor din Grecia

    Moneda europeană se tranzacţiona la 1,1203 dolari pe unitate la 7:22 la Londra (9:22 ora României), după ce a coborât până la 1,1098 dolari pe unitate, consemnând cel mai jos nivel din luna septembrie 2003 până în prezent, relatează Bloomberg.

    Euro s-a depreciat cu 5,9% faţă de dolar în ultima lună, având cea mai slabă evoluţie dintre zece monede analizate de Bloomberg.

    Conform rezultatelor oficiale anunţate după numărarea a 40% din buletinele de vot, partidul de extremă stângă Syriza se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ din Grecia, cu un scor de 35,73%, fiind urmată de partidul conservator Noua Democraţie al actualului premier Antonis Samaras, cu 28,48%.

    În această situaţie, Syriza va avea 148 de locuri în Parlament, majoritatea absolută fiind de 151.

    “Credem că acest rezultat va readuce o volatilitate crescută pe piaţă. Considerăm că ieşirea Greciei din zona euro este foarte puţin probabilă sau posibilă”, a afirmat Ben Pedley, director al diviziei de investiţii al HSBC Private Bank din Hong Kong.

    Costurile de împrumut ale Greciei au crescut luni, în urma anunţării rezultatelor alegerilor. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani au crescut cu 23 de puncte de bază, adică aproape un sfert de punct procentual, la 8,733%, potrivit platformei de trading electronic Tradeweb.

    Benoit Coeure, membru în conducerea executivă a BCE, a declarat luni că instituţia nu va fi de acord cu o reducere a datoriei Greciei şi că guvernele europene trebuie să implementeze reforme, pentru a-şi consolida bugetele naţionale.

    De altfel, mai mulţi oficiali europeni, printre care şi ministrul de finanţe din Germania, Wolfgang Schaeuble, au avertizat înaintea alegerilor că nu vor fi de acord ca Grecia să nu îşi respecte angajamentul de a returna împrumutul de 240 de miliarde de euro luat de la Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Potrivit consilierilor lui Tsipras pe teme financiare, una din primele acţiuni pe care Tsipras le va întreprinde în calitate de prim-ministru va fi să renegocieze datoriile pe care Grecia le are către BCE, UE, FMI şi alţi investitori, datorii care în prezent se ridică la peste 312 miliarde de euro.

    Deprecierea monedei europene şi nesiguranţa din zona euro cauzate de câştigarea alegerilor din Grecia de către Syriza au determinat şi o scădere a preţurilor petrolului. Cotaţia petrolului Brent cu livrare în luna martie a coborât luni cu 44 de cenţi, la 48,35 de dolari pe baril, la 04:42 (06:42 ora României), în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate a scăzut la minimul ultimilor aproape şase ani, la 45,02 dolari barilul, potrivit Reuters.

  • Euro a coborât la un nou minim al ultimilor 11 ani faţă de dolar, înaintea alegerilor din Grecia

    Moneda unică europeană s-a depreciat cu 1,2% faţă de dolar, la 1,1234 dolari pe unitate, la ora 10:00 la Londra (12:00 ora României), marcând cel mai scăzut nivel din luna septembrie 2003 până în prezent, relatează Bloomberg.

    “Alegerile din Grecia reprezintă un alt motiv pentru a vinde euro, în caz că decizia BCE nu a fost suficientă”, a afirmat Sean Callow, analist al Westpac Banking din Sydney.

    Duminică, în Grecia vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, ca urmare a eşecului votării unui nou preşedinte, fapt care a crescut îngrijorările referitoare la posibilitatea ca partidul de extremă stângă Syriza să preia conducerea Greciei.

    La începutul lunii ianuarie, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii internaţionali (troica UE-BCE-FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, să negocieze restructurarea datoriei publice.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat joi că instituţia va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 urcând cu până la 1,5% vineri. Indicele CAC al bursei de la Paris a avansat cu până la 1,4% în timpul şedinţei, iar indicele DAX al bursei din Frankfurt a crescut cu 1,3%.

    Pieţele emergente au fost şi ele animate de anunţul lui Draghi, achiziţiile de obligaţiuni suverane fiind “masive” în ţări ca România, Ungaria, Ponia şi Turcia, potrivit lui Viktor Szabo, analist la firma de investiţii Aberdeen în Londra.

    Economiştii de la Morgan Stanley au redus vineri prognoza privind cursul euro/dolar şi apreciază că moneda europeană se va deprecia la 1,05 dolari pe unitate până la finalul acestui an. Anterior, analiştii Morgan Stanley estimau că euro va scădea la 1,12 dolari pe unitate la sfîrşitul lui 2015.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar după decizia BCE

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a anunţat joi preşedintele băncii Mario Draghi.

    În urma anunţului, moneda unică europeană s-a depreciat la 1,1465 unităţi faţă de dolar, după care a revenit peste 1,15 unităţi.

    Faţă de lira sterlină, euro a scăzut la 0,7578 unităţi, cel mai mic nivel din februarie 2008. Euro s-a depreciat şi faţă de yen, la 134,94 unităţi, cea mai scăzută rată din noiembrie 2013.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 extinzând avansul de miercuri, când a închis la maximul ultimilor şapte ani. Bursa din Moscova a crescut cu 2,58%, iar pieţele din Spania şi Italia au urcat cu peste 1,5%, potrivit Bloomberg.

    Investitorii, care anul trecut au evitat să facă plasamente în active ruseşti în urma deprecierii rublei pe fondul sancţiunilor economice internaţionale, se reorientează către piaţa din Rusia, pe măsură ce preţul petrolului dă semne de stabilizare aproape de 50 de dolari/baril şi fluctuaţiile rublei se atenuează.

    “Măsurile BCE duc la creşterea apetitului pentru active riscante şi crează noi stimuli pentru achiziţiile de titluri ruseşti”, a declarat pentru Bloomberg Oleg Popov, director în cadrul Allianz Investments din Moscova.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar după decizia BCE

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a anunţat joi preşedintele băncii Mario Draghi.

    În urma anunţului, moneda unică europeană s-a depreciat la 1,1465 unităţi faţă de dolar, după care a revenit peste 1,15 unităţi.

    Faţă de lira sterlină, euro a scăzut la 0,7578 unităţi, cel mai mic nivel din februarie 2008. Euro s-a depreciat şi faţă de yen, la 134,94 unităţi, cea mai scăzută rată din noiembrie 2013.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 extinzând avansul de miercuri, când a închis la maximul ultimilor şapte ani. Bursa din Moscova a crescut cu 2,58%, iar pieţele din Spania şi Italia au urcat cu peste 1,5%, potrivit Bloomberg.

    Investitorii, care anul trecut au evitat să facă plasamente în active ruseşti în urma deprecierii rublei pe fondul sancţiunilor economice internaţionale, se reorientează către piaţa din Rusia, pe măsură ce preţul petrolului dă semne de stabilizare aproape de 50 de dolari/baril şi fluctuaţiile rublei se atenuează.

    “Măsurile BCE duc la creşterea apetitului pentru active riscante şi crează noi stimuli pentru achiziţiile de titluri ruseşti”, a declarat pentru Bloomberg Oleg Popov, director în cadrul Allianz Investments din Moscova.

  • ING anticipează că euro va ajunge la paritate cu dolarul în doi ani

    Euro a coborât joi până la 1,1754 dolari pe unitate, de la un maxim al anului trecut de 1,3993 dolari pe unitate, atins în luna mai, ING considerând că moneda europeană va continua să se deprecieze până la 1 dolar pe unitate, nivel nemaiîntâlnit din 2002, relatează Bloomberg.

    Potrivit mediei estimărilor făcute de peste 30 de analişti intervievaţi de Bloomberg, euro va atinge 1,15 dolari pe unitate până la sfârşitul lui 2016.

    ING anticipează că măsurile Băncii Centrale Europene pentru stimularea economiei zonei euro şi evitarea deflaţiei vor avea efecte negative asupra monedei europene, mai mari decât se aşteaptă alte bănci.

    Puţini investitori vor fi interesaţi de euro, din cauza creşterii masei monetare, în special că Rezerva Federală va face activele în dolari mai atractive prin majorarea dobânzilor, consideră analiştii băncii olandeze.

    “Suntem unii dintre cei mai conservatori analişti în privinţa cursului euro/dolar. Se pare că Fed va începe să majoreze dobânzile mai degrabă mai devreme decât mai târziu, posibil la sfârşitul trimestrului al doilea, iar acest fapt va accentua divergenţa politicilor monetare”, a explicat Petr Krpata, analist în domeniul pieţelor valutare la ING în Londra.

    Într-una dintre cele mai exacte estimări, ING a anticipat la începutul anului trecut că euro se va deprecia cu 13%, la 1,2 dolari pe unitate, până la 31 decembrie 2014, în timp ce media estimărilor analiştilor intervievaţi de Bloomberg a fost la acel moment de 1,28 dolari pe unitate. Euro a încheiat anul trecut la 1,2098 dolari pe unitate.

    Credit Suisse anticipează că euro va coborî la 1,15 dolari pe unitate până la sfârşitul lui 2015, iar anul viitor va ajuunge la 1,19 dolari pe unitate.

  • Berlinul “se pregăteşte concret” pentru o eventuală ieşire a Greciei din zona euro

    “Dacă trebuie să fie o ieşire a Greciei din zona euro, experţii Guvernului (german) se tem de o avalanşă de clienţi către băncile elene pentru a-şi securiza bunurile în euro, consecinţa putând fi un crash bancar”, afirmă Bild, cotidianul cel mai citit din Europa.

    În această eventualitate, “uniunea bancară europeană – traducere: contribuabilii europeni – ar trebui probabil să intervină cu miliarde”, afirmă publicaţia.

    “Bild a aflat că Guvernul lucrează la mai multe scenarii în cazul victoriei alianţei de stânga Syriza în Grecia” la alegerile legislative din 25 ianuarie, afirmă cotidianul. Printre ipotezele luate în calcul “dacă procesul reformelor şi economiilor ar urma să fie întrerupt la Atena, este aceea ca restul de zece miliarde de euro să nu mai poată fi plătiţi”, scrie Bild.

    Discuţiile privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro s-au intensificat după ce săptămânalul german Der Spiegel a afirmat la acest sfârşit de săptămână că Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro în cazul victoriei stângii radicale Syriza la alegerile legislative din 25 ianuarie şi dacă acest partid pune la îndoială politica de austeritate impusă de Uniunea Europeană.

    Berlinul nu a dezminţit aceste informaţii, afirmând că Guvernul nu şi-a schimbat linia faţă de Grecia şi nici în ceea ce priveşte politica europeană.

    Liderul Syriza, Alexis Tsipras, afirmă că vrea să termine cu austeritatea impusă de creditorii internaţionali şi vrea să restructureze datoria greacă.

     

  • Euro a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani faţă de dolar

    Euro s-a depreciat cu 0,5%, la 1,1945 de dolari, la 6:58 în Londra, după ce a coborât la 1,1864 dolari pe unitate, marcând cel mai jos nivel din martie 2006 până în prezent.

    “Motivele pentru a vinde euro au fost destul de clare în acest sfârşit de săptămână: Draghi este cu un pas mai aproape de adoptarea măsurilor de relaxare cantitativă, iar situaţia politică din Grecia este din ce în ce mai îngrijorătoare”, a afirmat Sean Callow, analist la Westpac Banking.

    Moneda europeană a scăzut cu până la 1,2% luni, după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat săptămâna trecută că achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale se află printre intrumentele care ar putea fi utilizate de instituţie pentru a-şi îndeplini mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor.

    Tipărirea de bani pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, operaţiune cunoscută sub numele de relaxare cantitativă, este văzută ca unul dintre ultimele instrumente aflate la dispoziţia BCE pentru revigorarea inflaţiei, în condiţiile în care dobânda de politică monetară este de numai 0,05%, iar neîncrederea privind efectul măsurilor deja adoptate de instituţie este în creştere.

    Inflaţia din zona euro este de numai 0,3%, cu mult sub ţinta BCE de aproape 2%, provocând temeri că aşteptările de preţuri mici ar putea afecta salariile şi investiţiile, respectiv perspectivele de creştere economică.

    Următoarea şedinţă BCE va avea loc în 22 ianuarie.

    De asemenea, evoluţia monedei euro a fost influenţată şi de începerea campaniei electorale în Grecia în vederea alegerilor parlamentare care vor avea loc în 25 ianuarie. Alexis Tsipras, liderul partidului de extremă stângă Syriza, cotat cu cele mai mari şanse de a câştiga alegerile, a declarat că, în cazul în care partidul său va prelua conducerea ţării la finalul lunii ianurie, va pune capăt politicii de austeritate.

    În schimb, cancelarul german Angela Merkel a anunţat sâmbătă că este gata să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite din această ţară, potrivit ediţiei online a publicaţiei Spiegel.

  • Isărescu: Îndeplinim cele 5 criterii de la Maastricht, dar nu putem adera la euro nici peste doi ani

    “În România este macrostabilitate, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite, din coadă am ajuns în frunte. Dar nu ne trebuie euforie. Şi suntem iar într-o stare de paradox: deşi avem toate criteriile de la Maastricht îndeplinite, nu putem să vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani. Sprijinim şi ideea de adoptare ca ancoră, ca punct de catalizare, dar nu putem să ne aventurăm, pentru că abordarea e riscantă. Toate cele cinci criteria sunt îndeplinite, dar trebuie acum să le păstrăm”, a afirmat Isărescu la seminarul “Economia românească între macrostabilitate şi microtensiuni”, organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) la Banca Naţională.

    El a punctat că economia românească este în prezent stabilă, însă are probleme la nivel micro, amintind numărul mare de insolvenţe din ultimii ani.

    “Problemele micro sunt de fapt cam mari, mari de tot, din timp ce insolvenţa ajunge să-ţi creeze doar probleme şi devine o practică să închizi o firmă şi pe urmă să deschizi în altă parte alta şi să n-ai niciun fel de problemă. Păi când intrau cei care scontau la Banca Naţională în 1880-1890, treceau printr-o cameră şi li se punea ştampilă că n-au falimentat firme, ca şi-au plătit datoriile la timp, că sunt înregistraţi la Registrul Comerţului şi respectă toate regulile comerciale şi că sunt onorabili, nu intrau altfel la scont”, a atras atenţia guvernatorul.

    Şeful BNR spune că, în prezent, cu toate că există zeci de indicatori financiari, de prudenţialitate, există firme care nu-şi plătesc datoriile la stat, existând întârzieri generale ale plăţilor.

    “Asta cred că va schimba şi comportamentul Ministerului de Finanţe, că şi el este jucător şi trebuie să respecte regulile, adică nu numai să aibă pretenţia să fie plătit la timp, ci să plătească şi el la timp”, a precizat Isărescu.