BusinessMagazin

Tag: energie electrica

  • Vehiculele comerciale se îndreaptă spre zona electrică

    Noi vehicule electrificate, soluţiile inovatoare de conectare şi parteneriatele strategice vor creşte productivitatea şi opţiunile disponibile pentru clienţii vehiculelor comerciale Ford în Europa şi o nouă furgonetă Transit complet electrică este aşteptată pe piaţă în 2021. În plus, transportorul de persoane Tourneo Custom Plug-In Hybrid ţinteşte 50 de kilometri de autonomie pur electrică şi va fi disponibil pe piaţa locală în primul trimestru al anului viitor.

    „Noua generaţie de Ford Transit este cea mai productivă şi smart lansată până acum. Vorbim de o scădere a consumului de combustibil la diesel de 7%, avem patru versiuni de putere de până la 185 CP şi gama va fi completată cu o cutie de viteze automată cu zece trepte pentru versiunile cu tracţiune spate, a spus Nick Manson, vehicle engineering manager la Transit. Gama va include şi motorizări mild-hybrid pentru dieseluri şi hibride plug-in. Cu ajutorul sistemelor mild-hybrid se obţine o economie de combustibil între 3% şi până la 8% în oraş. Sistemul permite creşterea sarcinii utile cu 80 kg în cazul versiunilor cu tracţiune spate şi 48 kg pentru cele cu tracţiune pe puntea faţă.

    Noile modele dispun inclusiv de moduri diferite de condus, precum Eco, Alunecos – pentru rulare pe ud sau traseu acoperit cu gheaţă, Noroi şi Remorcă – mod care optimizează folosirea frânei de motor. Printre noile funcţii se numără senzorul de unghi mort cu funcţie de remorcă, tempomat adaptiv cu recunoaşterea semnelor rutiere, sistem de păstrare a benzii de rulare, sistem de frânare la urgenţă, asistenţă la parcare.

    Noile modele vin cu sistemul FordPass Connect, cu modem de date şi hotspot cu conectivitate permanentă. Cei care deţin un IMM cu până la cinci maşini pot opta pentru sistemul FordPass Pro, prin care se poate verifica starea maşinii, nivelul combustibilului şi al AdBlue, statusul maşinii şi locaţia sa. În plus, maşinile pot fi încuiate, descuiate şi motorul pornit de la distanţă. În cazul flotelor de mari dimensiuni, există opţiunea Ford Commercial Solutions.

    De ce o utilitară plug-in hybrid? Pentru că piaţa se schimbă şi există dorinţa de a reduce emisiile de noxe şi dioxid de carbon. În mediul urban există opţiunea de a nu avea niciun fel de emisii atunci când se merge în modul electric, iar în caz de urgenţă, există opţiunea utilizării motorului termic.

    Bateria sistemului electric poate fi încărcată atât la priză, cât şi la frânare sau la rulare cu viteză constantă, iar motorul ecoboost joacă rol de generator. Motorul termic nu este conectat la transmisie, ci joacă doar rol de generator.

    „Clienţii doresc flexibilitate, vor şi mod electric, dar şi o autonomie mare în cazul distanţelor lungi. Şi toate acestea fără vreo modificare adusă compartimentului de încărcare – 6 metri cubi capacitate şi 1.130 kg sarcină utilă, a spus Ian Porter, chief engineer la Transit PHEV.

    În cazul sistemului plug-in hybrid există patru sisteme de condus – EV Auto – optimizează bateria, EV Now – modul electric, EV Later – păstrează nivelul bateriei – şi EV Charge – încarcă bateria din mers. Cu ajutorul acestui sistem, consumul mediu scade la 2,7 litri/100 km sau 60 g CO2 per kilometru.
    Sistemul hibrid plug-in este instalat şi pe versiunea de pasageri – pe Tourneo Custom cu opt locuri.

    În urmă cu 18 luni Ford a demarat un proiect în Londra de utilitare plug-in, în cadrul căruia 20 de maşini au rulat peste 240.000 km timp de 12 luni, iar 75% din rute au fost operate în mod electric.

    Următoarele oraşe vizate de proiect sunt Köln în Germania şi Valencia în Spania. Cum arată piaţa la nivel local? În primele opt luni ale acestui an s-au livrat pe piaţa locală 14.500 de vehicule comerciale, în creştere cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut – fără a lua în calcul camioanele. Ford este în continuare cel mai bine vândut brand pentru al patrulea an consecutiv.

    Potrivit datelor Ford, diferenţa de preţ dintre un Transit cu motor diesel „simplu şi unul hibrid va fi de 700 de euro, diferenţă care va fi amortizată prin consumul mai redus şi valoarea reziduală mai mare. În cazul versiunii plug-in hybrid avem în plan o ofertă de leasing operaţional şi financiar, iar costul de întreţinere va fi inclus în rată.

    Pe piaţa locală sistemul plug-in hybrid va fi disponibil din primăvara anului viitor.

    Sistemul FordPass Pro va fi lansat în România în primul trimestru al anului viitor, când va fi integrat pe toate autvehiculele mărcii. Acestea vor dispune de modem cu router Wi-Fi şi conexiune de date printr-un abonament Vodafone.

    Segmentul comercialelor cu sarcină utilă de 2 tone reprezintă aproape jumătate din volumul total, cu aproape 6.900 de unităţi, segment din care Ford are 18% cotă de piaţă, iar pe trei din cele cinci segmente ale vehiculelor comerciale Ford este pe primul loc.

    „Piaţa auto locală are nevoie de un program Rabla pentru vehiculele comerciale, există o necesitate cu privire la reînnoirea parcului de utilitare. Vorbim de 78% din parcul auto naţional de utilitare care are o vechime de peste 10 ani. Programul Rabla actual nu permite achiziţia unei utilitare noi, însă prin programul Ford în urma casării vehiculului vechi poate fi obţinut un discount la o utilitară nouă, a spus Cristian Prichea, directorul general al Ford România.

    Ford a fost din nou brandul de vehicule comerciale numărul 1 în Europa în 2018, al patrulea an consecutiv când compania reuşeşte această performanţă la nivelul vânzărilor anuale pe cele 20 de pieţe europene. Ford a comercializat 380.900 de maşini din gama utilitară în aceste 20 de pieţe, în creştere cu 8% faţă de anul 2017.

  • Transelectrica a încheiat primele nouă luni ale anului cu venituri de 1,78 miliarde lei, în scădere cu 3%, şi un profit net de 74 milioane lei, cu 25% mai mic, pe fondul creşterii costurilor de operare

    Transelectrica (TEL), operatorul reţelei de electricitate din România, a încheiat primele nouă luni ale anului cu venituri de 1,78 miliarde lei, în scădere cu 3%, şi un profit net de 74 milioane lei, cu 25% mai mic decât în perioada similară din 2018, rezultatele companiei fiind influenţate de costurile mai mari cu operarea sistemului de transport, potrivit datelor din raportul financiar publicat vineri.

    EBITDA s-a redus cu 12% în periooada ianuarie-septembrie, la 299 milioane lei. 

    Pe zona principală a activităţilor de bază (transport şi dispecerizare Sistem Energetic Naţional), creşterea veniturilor totale şi a tarifului mediu pentru serviciul de transport nu au atenuat efectul scăderii cu 8% a EBITDA, scădere datorată în principal creşterii preţurilor medii de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reţeaua de transport, se menţionează în raport.

    Veniturile din transport şi alte activităţi pe piaţa de energie au înregistrat o creştere de 5% pe fondul creşterii tarifului de transport realizat (+4%) şi a creşterii cu 10,7 mil. lei a veniturilor din interconexiune, aceste majorări fiind determinate în principal de cresterea tarifelor reglementate aplicabile perioadei de raportare.

    ”Contextul ianuarie-septembrie 2019 a fost unul dificil caracterizat de costuri mari cu operarea sistemului de transport, în special costurile cu procurarea energiei electrice pentru compensarea pierderilor tehnice din reţea (CPT) semnificativ mai mari cu 22%, în condiţiile în care nivelul fizic al pierderilor tehnice a fost mai mic faţă de anul precedent (procent pierderi tehnice 2,29% 9L 2019 faţă de 2,55% 9L 2018)”/

    Pe segmentul activităţilor cu profit zero, compania a raportat o pierdere financiară temporară de 26 mil lei faţă de 14 mil lei înregistrat în primele nouă luni din 2018. Situaţia a fost determinată de diminuarea tarifului aprobat de ANRE pentru aceste servicii, dar şi de majorarea cheltuielilor privind serviciile de sistem tehnologice în condiţiile creşterii preţurilor de achiziţie a acestor servicii pe piaţa concurenţială.

    În ceea ce priveşte mixul de producţie, în perioada ianuarie – septembrie 2019 s-a înregistrat o scădere a componentei termo de aproximativ 10,6%, a producţiei din surse nucleare cu 1,5%, şi a componentei hidro cu 11,8%. Aportul din surse regenerabile a crescut cu 6,1%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Nuclearelectrica, profit net de 415 mil.lei la nouă luni, în creştere cu 30%, la venituri din exploatare de 1,8 mld.lei, în urcare cu 15%

    Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a încheiat primele nouă luni ale anului cu un profit net de 415,9 milioane lei, în creştere cu 29,6% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile din exploatare au crescut cu 15%, la 1,8 miliarde lei, influenţate de majorarea cu 17% a preţului mediu ponderat al energiei electrice, se arată în raportul trimestrial al companiei de stat.

    Profitul din exploatare a urcat cu 36,3%, iar EBITDA cu 17,3% fata de aceeasi perioada a anului anterior,  în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare.

    Cantitatea de energie electrica vândută pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale a scăzut cu 2%, beneficiind de o creştere a preţului mediu cu 16% (pret fara Tg), în timp ce cantitatea de energie electrică vandută pe piaţa spot (PZU) a scăzut cu 33%, iî condiţiile inregistrării unui preţ mediu de vânzare pe această piaţă mai mare cu 32% (pret fara Tg).

    Producţia brută de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă a fost de 8,2 milioane MWh, din care consumul propriu tehnologic al Unitatilor a fost de 691.000 MWh.

    Valoarea totala a programului de investiţii pentru anul 2019 este de 256 milioane lei, din care compania a realizat în primele nouă luni 70%.

    Nuclearelectrica are o capitalizare de 4,2 miliarde lei la BUrsă, acţiunile companiei apreciindu-se de la începutul anului cu 73%, după tranzacţii în valoare totală de 189 milioane lei. 

  • Preţul energiei electrice pe piaţa spot urcă din nou la maximul istoric de 750 de lei/MWh

    Preţurile valabile pentru 24 septembrie pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) variază între 195 lei/MWh şi 750 de lei/MWh, această valoare fiind valabilă pentru vârful de consum de la ora 20:00.

    Precedentul cel mai mare preţ de pe piaţa spot, de 680 lei/MWh a fost înregistrat într-o lună de iarnă şi într-o perioadă de criză.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din „mineritul” web rezultă anual 800 de tone de emisii de CO2

    În 2018, aplicaţiile care rulează în browser-ul unui utilizator şi urmăresc să obţină criptomonede – aşa-numitul minerit web – au consumat până la 18,8 gigawaţi de energie electrică, potrivit unei cercetări Kaspersky, de unde rezultă aproape 800 de tone de emisii de CO2.

    Valorile sunt comparabile cu rata de consum energetic a Poloniei. Mineritul web sau cryptojacking-ul de browser este o ameninţare căreia este posibil ca mulţi utilizatori să îi fie victimă cu regularitate, fără să ştie. Ei pot afla numai dacă verifică un cod sursă al paginii web sau dacă observă că anumite resurse web le supraîncărcă dispozitivele atunci când sunt deschise. Mineritul web este o metodă alternativă de a obţine criptomonede, care foloseşte vizitatorii site-urilor pentru a-şi atinge obiectivul. Proprietarii de site-uri convertesc capacitatea dispozitivelor utilizatorilor lor în criptomonede în timp ce browser-ul utilizatorului este activ sau rulează în fundal. Cu toate acestea, în anumite cazuri, paginile web notifică utilizatorii despre expunerea lor la această practică şi le solicită consimţământul, explicând că mineritul web se realizează pentru a monetiza pagina web fără a afişa reclame enervante sau abonamente plătite.

    Mineritul web este, de obicei, considerat o activitate nevinovată care nu duce la o pierdere semnificativă de bani şi consumă doar o cantitate mică de energie. Pentru a elimina aceste mituri, cercetătorii au analizat statisticile din rapoartele soluţiilor de securitate Kaspersky care au împiedicat activitatea de minerit web în 2018. Astfel, au ajuns la concluzia că, deşi pierderile individuale ar putea fi considerate nesemnificative, impactul global este surprinzător de sumbru.

    Conform acestor calcule, cantitatea de energie consumată prin mineritul web ar putea fi de până la 1.670 de MWh, cu excepţia cazului în care pagina web blochează codul responsabil pentru iniţierea mineritului. Convertit în emisii de dioxid de carbon raportat la nivelurile globale ale Agenţiei Energetice Internaţionale (IEA), nivelul este echivalent cu aproximativ 800 de tone de gaze cu efect de seră (CO2) emise în atmosferă în 2018.

    Taxele de energie electrică pentru un nivel atât de ridicat de energie pot varia de la câteva sute de mii de dolari până la jumătate de milion de dolari, în funcţie de ţara de origine. Cantitatea de energie necesară pentru acest lucru ar fi de peste trei ori mai mare decât producţia centralei nucleare de la Cernobîl, cu un an înainte de tragicul incident.

    Citişi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stingeţi becurile, scoateţi aparatele din priză: Preţul energiei electrice pe piaţa spot ajunge la maximul istoric de 750 de lei/MWh

    Preţul energiei electrice cu livrarea joi a ajuns la 750 de lei/MWh pentru orele de vârf, acesta fiind cel mai mare preţ înregistrat vreodată pe piaţa spot din România, peste preţul de 680 de lei/MWh înregistrat în februarie 2017.

    Preţurile valabile pentru 19 septembrie pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) variază între 200 lei/MWh şi 750 de lei/MWh, această valoare fiind valabilă pentru şase intevale orare ale zilei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este tânărul responsabil de distribuţia energiei electrice pentru 1,5 mili­oane de clienţi

    Petre Stoian a preluat în 2017 rolul de diector al diviziei de operaţiuni şi mentenanţă gaz şi electricitate al Delgaz Grid, calitate din care coordonează cei peste 1.400 de specialişti ai diviziei. Este responsabil astfel pentru activitatea de distribuţie a energiei electrice pentru 1,5 mili­oane de clienţi şi pentru funcţionarea unei reţele de electricitate care se întinde peste 80.000 de kilometri din cinci judeţe din regiunea Moldovei (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Vaslui). Una dintre cele mai recente realizări recente ale diviziei pe care o conduce constă într-o reorganizare a acesteia, prin separarea activităţilor de gaz şi electricitate, cu impact în cele 20 de judeţe deservite de o echipă formată din peste 3.000 de oameni.

    Petre Stoian a absolvit în 2007 ca şef de promoţie Facultatea de Electroenergetică, dar şi un masterat în electroenergetică în cadrul Universităţii Politehnice din Timişara. După absolvirea facultăţii şi-a început cariera ca inginer proiectant, iar în decembrie 2013, după ce a dobândit experienţă în zona de excelenţă operaţională, a preluat primul post de conducere din carieră.

    Astfel, la vârsta de 30 de ani, conducea deja o echipă formată din 100 de persoane, la Enel Distribuţie Muntenia, gestionând reţeaua de distribuţie a energiei electrice a judeţului Giurgiu. Un alt moment cheie din cariera sa a fost în octombrie 2017, când, după o experienţă de 10 ani în domeniu, a preluat rolul curent. Din pregătirea sa nu lipseşte nici experienţa internaţională: în 2011 a participat la o sesiune de training de şase luni în Italia, în domeniul reţelelor de distribuţie a energiei electrice. „A fost o experienţă foarte interesantă care mi-a lărgit orizonturile profesionale şi m-a determinat să revin în ţară pentru a pune în aplicare cunoştinţele dobândite”, spune el.

    Petre Stoian a fost prezentat în ediţia din 2019 a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.

  • Marius Perşinaru, country president Schneider Electric România si Republica Moldova: Viitorul este agil

    Creşterea exponenţială a numărului de locuitori din marile metropole şi a densităţii clădirilor de birouri în zonele centrale e tot mai dificil de susţinut de reţelele electrice urbane şi de companiile de utilităţi, în general. La aceasta se adaugă tendinţele naturale, sau mai puţin naturale, de schimbare a climei la nivel global, care fac ca temperaturile să ajungă extreme şi greu de suportat fără ajutorul unor echipamente electrice cu un consum considerabil.

    În condiţiile în care tot mai mult din activitatea noastră profesională şi personală e dependentă de energia electrică, ultimul lucru pe care ni-l dorim e un scenariu în care folosirea acesteia să fie restricţionată sau întreruptă frecvent, în afara controlului nostru.

    Şi totuşi, dacă nu luăm, în acelaşi timp cu măsurile de dezvoltare urbană, şi pe cele de administrare „cu cap” a reţelelor electrice, nu suntem departe de acest scenariu. Adăugaţi la obiceiurile noastre de consum de astăzi situaţia în care automobilele pe care le vom conduce vor fi, într-o pondere semnificativă, electrice, şi veţi vedea imediat de ce managementul energiei, deşi o problemă complexă şi complicată, trebuie să intre pe lista noastră de priorităţi, şi la nivel de companii, dar şi la nivel individual, cât mai repede posibil.

    Iniţiativele de digitizare a reţelelor electrice pentru a îmbunătăţi ponderea de integrare a resurselor de energie regenerabilă şi îmbunătăţirea eficienţei energetice prin crearea de reţele şi micro reţele electrice inteligente nu mai sunt de mult simplu doar subiect de conferinţe la Davos, ci au devenit perspective pe termen scurt pentru toată lumea. Şi pentru cea metropolitană în primul rând.

    De partea consumatorilor, tendinţele la nivelul noilor construcţii rezidenţiale indică un apetit pentru auto-suficienţă, pentru trecerea de la statutul de consumatori la acela de pro-sumatori, prin instalarea de panouri solare şi de sisteme de management al energiei. Nici acestea nu sunt, însă, fără dus şi întors, pentru că toate avantajele evidente pe care un asemenea comportament le aduce – reducerea amprentei de carbon, optimizarea consumului şi a costurilor cu energia electrică, reducerea presiunii asupra reţelelor publice în orele de vârf – reclamă şi eforturi de ajustare din partea companiilor de utilităţi.

    Eforturile de ajustare se manifestă pe două direcţii: una tarifară, care recunoaşte, reflectă şi încurajează pro-sumatorii, şi una de management şi integrare a ceea ce se numeşte DER (distributed energy resources).

    La nivel de tarifare, companiile de utilităţi pot crea scheme de preţuri flexibile, care să limiteze vârfurile de consum şi să uniformizeze curba de încărcare a reţelei. La nivel de management, o variantă este de promovare a conceptului de microgrid şi de introducere a soluţiilor de management al resurselor de energie distribuite (DERMS).

    Acestea sunt platforme software, folosite de companiile de utilităţi ca să urmărească şi să gestioneze dinamic resursele de energie, printre aplicaţiile oferite de acestea numărându-se soluţii care atenuează limitările legate de voltaj sau acoperă necesarul de energie în momentele de vârf de consum. Sunt un răspuns inteligent şi agil la o problemă care, până nu de mult, ar fi reclamat numai investiţii costisitoare în extinderea sau consolidarea marilor reţele electrice existente. Sunt o cale de a aduce alături reţelele macro şi reţelele micro, în aşa fel încât să se creeze utilizări şi beneficii complementare, în locul situaţiilor de blocaj. Sunt alternative viabile care aduc un plus de agilitate şi de eficienţă într-o zonă în care altfel este refractară, pe bună dreptate, la schimbare sau la imprevizibil.

     

    E puţin probabil să avem, la nivel global, un consum mai mic de energie electrică, de la an la an, dar e posibil ca acel consum să fie mai eficient şi mai inteligent. Nu ne vom schimba dorinţa de a fi independenţi şi auto-suficienţi în faţa marilor reţele urbane, dar e posibil să ajungem în situaţia în care toate ”conflictele” micro/macro grid să fie rezolvate.. într-un mod inteligent.

     

    Cum spunea un slogan: „the future’s bright”, iar în cazul reţelelor energetice, „the future” stă în antrenarea agilităţii prin soluţii de management smart.

  • Programul de iarnă ia în calcul o creştere a consumului de electricitate de 2,2%

    Guvernului României a aprobat în şedinţa de luni Programul de iarnă în domeniul energetic, care se adresează tuturor producătorilor de energie electrică şi producatoriilor de energie electrică şi termică în cogenerare şi se aplică în perioada 1 noiembrie 2019 – 31 martie 2020.

    Prin Programul de iarnă se stabileşte nivelul stocurilor de combustibili în vederea producerii de energie electrică pe care producătorii trebuie să îl asigure până la data de 1 noiembrie 2019, dar şi necesarul de volum de apă din lacurile de amenajare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din cauza unor lucrări, E-Distribuţie Muntenia întrerupe energia electrică în mai multe localităţi

    Alimentarea va fi întrerupta în câteva perimetre din localităţile Afumaţi, Voluntari, Piteasca, Dobroeşti, Şindriliţa, Găneasa, Cozieni precum şi în zona Colentina din Municipiul Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.